KorAP: Find »[drukola/base=debit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...2124 >

53,076 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

conducte din materiale plastice Dn min. = 200 mm. Modul de lucru Pentru determinarea secțiunii colectoarelor se utilizează diagramele pentru calculul colectoarelor (figurile 2.37, 2.38, 2.39). Procedeul este același pentru toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul total de calcul „Qtotcalc” și panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
38, 2.39). Procedeul este același pentru toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul total de calcul „Qtotcalc” și panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei (punctul A). 2.4.3. Determinarea debitului la secțiune plină (Qp) și vitezei la secțiune plină (vp) Debitul la secțiune plină (Qp) și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei (punctul A). 2.4.3. Determinarea debitului la secțiune plină (Qp) și vitezei la secțiune plină (vp) Debitul la secțiune plină (Qp) și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
la secțiune plină (vp) Debitul la secțiune plină (Qp) și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
1) atunci valoarea vitezei la plin se determină prin interpolare între valorile vi șivi+1. Dacă între va și vp apare o diferență mai mare de ± 20% se înlocuiește valoarea „va” cu valoarea „vp” găsită și se reia calculul pentru debitul meteoric (Qpl). 2.4.4. Tipuri de materiale pentru execuția rețelelor de canalizare publică Unul din factorii care determină alegerea materialului pentru execuția rețelei de canalizare este agresivitatea apelor uzate, precum și a solului. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de tipul de structură și de spațiul pus la dispoziție. 2.5. Verificarea dimensionării în sistem unitar 2.5.1. Verificarea dimensionării pe timp ploios Această verificare este una strictă a dimensionării privind eficiența sistemului de transport în condiții de debit maxim. /6, 14, 15, 21, 26/ Pentru verificarea dimensionării rețelei de canalizare în sistem unitar, pe timp ploios se utilizează diagramele din figurile 2.80, 2.81. și 2.82. Astfel: - se calculează raportul între debitul total de calcul (Qtotcalcă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
transport în condiții de debit maxim. /6, 14, 15, 21, 26/ Pentru verificarea dimensionării rețelei de canalizare în sistem unitar, pe timp ploios se utilizează diagramele din figurile 2.80, 2.81. și 2.82. Astfel: - se calculează raportul între debitul total de calcul (Qtotcalcă și debitul la secțiune plină (Qpă; - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
6, 14, 15, 21, 26/ Pentru verificarea dimensionării rețelei de canalizare în sistem unitar, pe timp ploios se utilizează diagramele din figurile 2.80, 2.81. și 2.82. Astfel: - se calculează raportul între debitul total de calcul (Qtotcalcă și debitul la secțiune plină (Qpă; - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
80, 2.81. și 2.82. Astfel: - se calculează raportul între debitul total de calcul (Qtotcalcă și debitul la secțiune plină (Qpă; - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul 164 Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor și notăm cu „A” punctul de intersecție, apoi ducem o paralelă la abscisă până intersectăm curba v = f(h) în punctul „B” (figura 2.87). Din punctul „B” coborâm o verticală și citim coeficientul b. Viteza maximă trebuie să fie

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
colectorul. 2.5.2. Verificarea dimensionării pe timp secetos Modul de calcul al verificării dimensionării pe timp secetos este identic cu cel de la punctul 2.5.1 cu o singură excepție: raportul cu care se intră în diagrame este între debitul uzat total, Quztot și debitul la secțiunea plină, Qp. Programul de calcul pentru dimensionarea și verificarea rețelei de canalizare s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.88) Legendă: Qpl k - debit de ploaie (l/s); Quztot - debitul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
dimensionării pe timp secetos Modul de calcul al verificării dimensionării pe timp secetos este identic cu cel de la punctul 2.5.1 cu o singură excepție: raportul cu care se intră în diagrame este între debitul uzat total, Quztot și debitul la secțiunea plină, Qp. Programul de calcul pentru dimensionarea și verificarea rețelei de canalizare s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.88) Legendă: Qpl k - debit de ploaie (l/s); Quztot - debitul total uzat (l/s); w

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se intră în diagrame este între debitul uzat total, Quztot și debitul la secțiunea plină, Qp. Programul de calcul pentru dimensionarea și verificarea rețelei de canalizare s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.88) Legendă: Qpl k - debit de ploaie (l/s); Quztot - debitul total uzat (l/s); w - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere geometric; x - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere hidraulic; ick - panta colectoarelor (% sau ‰); Ħ - înălțimea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debitul uzat total, Quztot și debitul la secțiunea plină, Qp. Programul de calcul pentru dimensionarea și verificarea rețelei de canalizare s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.88) Legendă: Qpl k - debit de ploaie (l/s); Quztot - debitul total uzat (l/s); w - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere geometric; x - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere hidraulic; ick - panta colectoarelor (% sau ‰); Ħ - înălțimea necesară pentru transportul debitului (la secțiune

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
s); Quztot - debitul total uzat (l/s); w - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere geometric; x - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere hidraulic; ick - panta colectoarelor (% sau ‰); Ħ - înălțimea necesară pentru transportul debitului (la secțiune plină) - valoare nestandardizată; Hstd - valoarea standardizată a înălțimii (ovoid, clopot) sau a diametrului (secțiune circulară) pentru conducte (Ħ = 110,2 mm à Hstd = 125 mm); R - raza hidraulică; bcoeficient de formă; Qpk - debite la secțiune plină (l/să

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Ħ - înălțimea necesară pentru transportul debitului (la secțiune plină) - valoare nestandardizată; Hstd - valoarea standardizată a înălțimii (ovoid, clopot) sau a diametrului (secțiune circulară) pentru conducte (Ħ = 110,2 mm à Hstd = 125 mm); R - raza hidraulică; bcoeficient de formă; Qpk - debite la secțiune plină (l/să; vpk - viteza la secțiunea plină (m/s); vefk - viteze efective de curgere a apei (m/s); vmaxk - viteze maxime pe tronsoane (m/s); vmin adm, vmax adm - viteze minime și maxime admisibile (m/s). 2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cum ar fi: cămine de racord, cămine de vizitare, cămine de rupere de pantă, cămine de spălare, guri de scurgere amplasate la rigole. Aceste construcții accesorii au rolul de a asigura evacuarea fără dificultăți a apelor uzate, în condițiile unor debite variabile și ale regimului de curgere cu nivel liber. /9, 19, 30, 47, 53/ 172 2.7.1. Construcții accesorii pentru rețele de canalizare din beton 2.7.1.1. Cămine de vizitare Căminele de vizitare (figura 2.88) se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
situațiile de amplasare prezentate anterior, se realizează în: - puncte unde apele de canalizare necesită un control calitativ;puncte de racord, pentru conducte de racord cu aria secțiunii mai mare de 0,12 m2; - puncte de racord pentru conducte care evacuează debite mai mari de 100 l/s. La amplasarea căminelor de vizitare pe traseul unei rețele de canalizare trebuie ținut cont de o serie de aspecte legate de tipul terenului pe care se amplasează căminele și nivelul apelor freatice. Terenurile la

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
1,5 m. Construcția constă dintr-un cămin asemănător căminelor de vizitare, în fața căruia se plasează o conductă verticală din oțel, fontă sau alt material foarte rezistent la uzură. În mod obișnuit, apele de canalizare circulă prin tubul vertical; când debitul este mai mare, o parte din apă trece și prin tubul orizontal. Tubul vertical trebuie dimensionat astfel încât să se împiedice formarea depunerilor. Dacă diametrul conductei amonte este sub 300 mm, diametrul tubului vertical trebuie să fie de cel puțin 150

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
tronson înainte de vărsarea în colector și la limita adâncimii minime de pozare a conductei. 2.7.1.3. Căminele de spălare Căminele de spălare (figura 2.97) sunt necesare pe porțiunile din amonte ale rețelei de canalizare unde fie din cauza debitului mic, fie din cauza pantei reduse viteza minimă nu poate fi asigurată. Ca urmare în conductă au loc depuneri care în timp duc la înfundarea ei și se impune deci spălarea artificială la anumite intervale de timp. Din punct de vedere

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
două tipuri: - tip A, cu grătar carosabil, funcție de numărul grătarelor pot fi: - tip A1, cu grătar carosabil; - tip A2, cu două grătare carosabile. - tip B, cu grătar necarosabil. Stabilirea tipului gurii de scurgere se face (conform tabelului 2.32) în funcție de debitul de calcul și de modul în care se realizează accesul apei în gurile de scurgere. Legătura dintre gura de scurgere și canalizare se face printr-un racord, care trebuie să aibă cel puțin: - Dn 150 în cazul gurilor de scurgere

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de scurgere tip A 2. Racordul gurii de scurgere se poate realiza astfel: - prin legătură directă la colector, dacă se îndeplinește cel puțin una din condițiile:are înălțimea mai mare de 1,5 m; - viteza de scurgere pe racord la debitul de calcul este mai mare de 1,5 m/s. - prin intermediul unui cămin de vizitare; panta racordului va trebui să realizeze vitezele de 0,7 ... 5 m/s. Pentru racorduri cu Dn 150 panta minimă se determină în funcție de debitele de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]