2,945 matches
-
influență, în ciuda eforturilor de transnaționalizare. Din analiza noastră reiese mai degrabă că PSE are o anumită incidență, ceea ce subminează lectura sceptică. Să ne amintim că sceptici ca Luciano Bardi cred că programele și declarațiile FEP n-au decît o valoare declarativă, fiind incapabile să orienteze acțiunile și obiectivele membrilor. Nu împărtășim această analiză. Pe de o parte, programele europartidelor sînt departe de a avea o simplă valoare "declarativă". Cum stă mărturie analiza fazei de elaborare a politicilor în cadrul grupurilor de lucru
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Luciano Bardi cred că programele și declarațiile FEP n-au decît o valoare declarativă, fiind incapabile să orienteze acțiunile și obiectivele membrilor. Nu împărtășim această analiză. Pe de o parte, programele europartidelor sînt departe de a avea o simplă valoare "declarativă". Cum stă mărturie analiza fazei de elaborare a politicilor în cadrul grupurilor de lucru ale PSE, programele constituie o importantă miză ideologică și simbolică. Pe de alta, acestea pot constitui și un cadru pertinent pentru orientarea PSE și a membrilor săi
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
intonații încărcate de emoție. Mai mult, specificul gramatical, anume că acestei "propoziții" îi lipsește verbul, sporește efectul emoțional. Cine exprimă această emoție? Cu alte cuvinte, cine spune: "mama Ottilie a șuierat"? Verbul "a șuiera" este în acest sens un verb declarativ, comparabil cu "a spune". Într-un text narativ, verbele declarative care arată că cineva este pe punctul de a vorbi reprezintă semne ale unei schimbări de nivel în textul narativ. Un alt vorbitor intră în scenă. În exmplul d), NE
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acestei "propoziții" îi lipsește verbul, sporește efectul emoțional. Cine exprimă această emoție? Cu alte cuvinte, cine spune: "mama Ottilie a șuierat"? Verbul "a șuiera" este în acest sens un verb declarativ, comparabil cu "a spune". Într-un text narativ, verbele declarative care arată că cineva este pe punctul de a vorbi reprezintă semne ale unei schimbări de nivel în textul narativ. Un alt vorbitor intră în scenă. În exmplul d), NE dă temporar cuvîntul Ottiliei. Astfel, personajul Ottilie devine vorbitor în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dacă vorbitorul este un NE1 sau un NP1. NP2 este vorbitorul din planul secund. Dar cum rămîne cu acea expresie din fragmentele e), f) și g)? Am fragmentat intenționat citatul, astfel încît să nu mai putem vedea cine vorbește. Verbul declarativ lipsește. În e) avem două posibilități: e.I Of, acea voce a lui Steyn, am șuierat printre dinți. e.II Of, acea voce a lui Steyn! Nu o mai suportam. În e.I avem un verb declarativ pentru a arăta
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cine vorbește. Verbul declarativ lipsește. În e) avem două posibilități: e.I Of, acea voce a lui Steyn, am șuierat printre dinți. e.II Of, acea voce a lui Steyn! Nu o mai suportam. În e.I avem un verb declarativ pentru a arăta că ceea ce îl precede este discurs direct, o propoziție încorporată. Vorbitorul din primul nivel se adresează vorbitorului din cel de-al doilea nivel. NP1 ("eu") îl "citează" pe NP2 ("eu"). Propoziția emotivă este o propoziție înserată, ca
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
adevărat, atunci nu se poate reprezenta altă gîndire decît propria gîndire, deci nu se poate reprezenta gîndirea actorilor. Această variantă contrazice pretenția "afirm autobiografic" sau "certific" atunci cînd un NP1 ("eu") citează un NP2 (alt actor), în timp ce verbul nu este declarativ, ci sinonim cu "a gîndi". Această distincție este importantă pentru a pătrunde în balanța puterii dintre personaje. Cînd un personaj nu aude ceea ce gîndește un alt personaj, iar cititorii primesc informații cu privire la acele gînduri, aceștia din urmă ar putea cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
personale se referă la situația de limbaj a naratorului, avem de-a face cu un narator perceptibil (N1(p)). Cînd semnalele se referă la situația de limbaj a actorilor și se indică o schimbare clară de niveluri prin intermediul unui verb declarativ, două puncte sau ghilimele, vorbim despre o situație personală de limbaj la un al doilea nivel (NP2). Această situație poate fi numită dramatică: actorii comunică ca pe scenă prin intermediul vorbirii, într-o situație personală de limbaj. Cînd, totuși, semnalele se
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care disting următoarele forme: 1) Discursul indirect este narat la un nivel mai înalt față de cel la care vor fi fost rostite cuvintele din fabulă. 2) Textul naratorului indică explicit că acele cuvinte ale actorului sînt narate cu ajutorul unui verb declarativ și al unei conjuncții sau al substituenților acesteia. 3) Cuvintele actorului par a fi fost redate cu maximă precizie și elaborare. Prima caracteristică face diferența între discursul direct și cel indirect. A doua caracteristică face diferența între discursul indirect și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
situație personală de limbaj a actorului implicat, să spunem, într-o ceartă. Diferența între n.I și n.II pe de o parte, și o.I și o.II pe de altă parte, constă în prezența sau absența unui verb declarativ cu o conjuncție. În o.II textul actorului a fost reprezentat cu mai puțină precizie decît în o.I. Desigur, în studiul textelor narative nu avem niciodată la îndemînă asemenea combinații. Dar, chiar fără repere comparative, putem spune despre o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se diminuează. O frază ca "Te voi ucide în zori pentru a te impiedica să mă înșeli, căci prima mea soție m-a trădat" (O mie și una de nopți) conține un exemplu de text narativ în ramă, minimal și declarativ. Fabulele se aseamănă între ele Fabulele "se aseamănă între ele". Dacă s-ar asemăna complet, am avea texte identice. În acest caz, textul primar s-ar cita pe el însuși. Asemănarea, în orice caz, nu poate fi niciodată identitate absolută
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
regăsi mai degrabă între cei care au declarat că nu cred în destin (21,0%). Dintre cei chestionați, 70,8% nu au apelat niciodată la astfel de practici și se situează în ipostaza de pur "spectator". Cel puțin la nivel declarativ, așa stau lucrurile. În fapt, este detul de greu de verificat câți dintre aceștia au participat efectiv la o ședință de divinație. Ați încercat vreodată sa apelați la cineva pentru a vă ghici viitorul? Frecvență Procent Niciodată 283 70,8
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
colectiv întregii campanii. I-a lipsit spontaneitatea limbajului, desi eforturile sale de pregătire au fost notabile. Interactivitatea site-ului și a conturilor sale pe site-urile de socializare este caracterizată prin prezența caracteristicilor tehnice de încurajare, fie și formală sau declarativa, a dialogului reciproc. A oferit link-uri de e-mail, materiale ce puteau fi descărcate și acces neîngrădit la vizualizarea site-ului și postarea mesajelor, permițând o comunicare necontrolată. Comunicarea de la utilizator la utilizator, cu elemente de interactivitate nu a fost
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a fost folosit în egală măsură pentru dialog și schimb de informații, dar și pentru promovarea înregistrărilor video pe durata campaniei. Sloganul "România bunului simț" a fost subtil și asociat printr-un discurs caracterizat de o retorică percutanta și atitudini declarative categorice. După modelul american, prin acest slogan, Crin Antonescu definește problemă României în pierderea bunului simț, declarându-se promotor al înnoirii sistemului politic, punând accent pe bunul simț, un deziderat relevant în contextul actual în care se află România. Discursul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
vreme, model de studiu în comunicarea online. Campania online a lui Obama, laborios gândită, a fost astfel proiectată și desfășurată, încât să aibă maximum din rezultatele scontate. Spre deosebire de candidații români, facilitățile oferite de site-ul www.mybarackobama.com nu erau declarative, ci cu un grad mare de implicare prin mobilizarea susținătorilor candidatului pentru sprijinirea acestuia în obținerea victoriei. În același sens, fondurile de finanțare a campaniei au fost obținute într-o proporție covârșitoare prin donații online. Comunicarea candidat utilizator de site
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
2009, Twitter-ul, Facebook-ul și site-urile oficiale de campanie erau invadate de mesajele electorale ale candidaților. Este prematură analiza formelor new media din perspectiva preeminentei avantajelor sau dezavantajelor, din moment ce acestea încă nu functioneaza la posibilitățile lor maxime sau sunt folosite declarativ și formal. Considerăm că în momentul de față interacțiunea dintre politic și social, respectiv politician și alegător, facilitata de mediul online, influențează interacțiunea dintre aceste segmente și constituie o modalitate eficientă de revigorare a democrației, înregistrând în mod vizibil mobilizarea
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
instituțională, caracterizată printr-un grad corespunzător de civilizație materială și educație civică. Mentalitatea românească apreciază comunicarea face to face, care este captivă preponderent mass-mediei tradiționale, manifestând o apetenta cu accente de dependență față de televiziune, acordând atenție în continuare platformelor politice declarative și promisiunilor electorale. În acest sens, atât actorii politici, cât și cei sociali nu creditează cu șanse mari mesajul politic online, dovada absența analizelor și cercetărilor sociologice privind influențarea electoratului în spațiul virtual. Dacă în secolul al XX-lea o
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
page, images and video clips, links to other organizations and visitors' implication, comparing each candidate's online interaction, according to J. McMillan and P. Ferber's revised pattern. The Romanian mentality is mostly tributary to the communication face to face, declarative political platforms and election promises, adopting an attitude of resignation towards a pre-established situation. În this sense, we notice that there are no profound analyses regarding the influence on the electorate of the online political message, nationally or locally. Besides
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
peste text pentru a-i putea percepe structura și a descifra sensul omisiunilor, acesta se remarcă mai curînd printr-un fel de onestitate a dezvoltării gradate dar ferme a Înțelesului. Și asta nu pentru că ar fi un poem simplist indiscret, declarativ, patetic. Din contra, emoția nu este exhibată În niciun fel, iar sugestia pe care articularea lui o degajă și o conturează treptat este cum nu se poate mai bine strunită. Primul vers, gătită de drum, desface generos un evantai larg
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cîteva dintre interogațiile cercetătorilor, ale căror răspunsuri însă fie se lasă așteptate, fie au rămas la stadiul unor propuneri mai mult sau mai puțin întemeiate. Neîndoielnic că, pragmatic vorbind, asemenea întâlniri amenințate nu o dată de redundanță și festivism își propun, declarativ, schimbări radicale asupra percepției operei, însă aproape tot de atâtea ori efectele nu sunt nicidecum seismice, atâta vreme cât un feedback substanțial întârzie să apară. Din acest unghi, încercarea noastră poate fi privită ca o pledoarie deschisă pentru redescoperirea nu doar a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
retrage, cedând, temporar, locul naratorului, într-un joc al dedublărilor, specific prozei publicistice argheziene. Explicând dualitatea actului ilocutor, Ducrot 297 operează o distincție importantă între eul explicit (care își asumă "angajamentul enunțiativ") și cel implicit care, de obicei, emite "enunțuri declarative", asertate). Primul apare direct implicat în enunț, iar al doilea pare să absenteze, însă se știe că el se află la "originea discursului". Astfel, acest din urmă Eu polemic se poate plasa în spatele unor construcții impersonale care, însă, îi trădează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și a măsurilor Însoțitoare ale acestei măsuri să conducă la: diminuarea veniturilor colectate care va forța Ministerul Finanțelor Publice să introducă constrângeri bugetare mai tari pentru rău-platnici, executări silite, etc. și să determine Închiderea multor Întreprinderi, 246 Voicu M., Suport declarativ și respingere efectivă. Atitudinea față de impozite În România, www.iccv.ro/română/studii/teme/2001/percepții/4.pdf 401 inclusiv concedieri În masă. Se regăsește aici și manifestarea relației fiscalitate-disciplină financiară conexată cu diminuarea efectelor prognozate de autorități privind creșterea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
economică, București, 2006; 169. Vintilă G., Fiscalitate, Editura Economică, București, 2002; 170. VINTILĂ G., Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Economică, București, 2004; 171. VINTILĂ G., Gestiunea financiară a Întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000; 172. Voicu M., Suport declarativ și respingere efectivă. Atitudinea față de impozite În România, www.iccv.ro 173. VOINEA Gh., Autonomia financiară și autofinanțarea, Revista Finanțe. Credit. Contabilitate, nr. 5/1992; 174. VOINEA Gh., ȘTEFURA G., BOARIU A., SOROCIANU M., Impozite, taxe și contribuții, Editura Junimea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu sensul de „credință” sau„adevăr”. Pentru confirmarea unui adevăr se spunea adesea cuivasau despre ceva „așa este” adică „amin” . Utilizat la forma hifil carepoate avea un sens preponderent cauzativ, în cazurile cele maifrecvent folosite capătă un sens aproape exclusiv declarativ. Casubstantiv, la status constructus adică la genitiv ori împreună cuprepozițiile me (be) â în, se redă prin „a se încrede în”, sau le (le) âal, ai, ale) și exprimă legătura directă pe care o poate avea cineva cuDumnezeu. Credința în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
dar problema este să nu rămână doar la nivel de teorie ori tradiție strămoșească. Pentru a fimântuitoare credința ne cere să-L urmăm pe Hristos păzindu-I poruncile (Ioan 14, 15-21) fiindcă El nu ne cere să avem o credințădoar declarativă, ci una angajată. Dacă credinciosul vrea cu adevărat să devină prieten al lui Iisus trebuie să facă tot ceea ce poruncește El (Ioan 15, 14).Obiectul credinței este așadar Dumnezeu Tatăl și Hristos, FiulSău, pe care L-a trimis în lume
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]