1,246 matches
-
ar fi fost sigur că nu-l putem atinge cu armele noastre. Nu putem risca un eșec. S-ar putea ca aceasta să fie ultima noastră șansă. Toate echipele de intervenție urgentă care mă aud acum să se posteze deasupra, dedesubtul și în jurul acestui coridor! Adăugă el pe un ton imperios. Aduceți cu voi blasterele și tunurile radiante portabile, ba chiar și pe cele semiportabile! Țineți întreaga zona sub tirul radiațiilor voastre! Dați-i drumul! - Bună idee, directore! Exclamă căpitanul Leeth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
vâscos precum vinul vechi și un galben de ambră, cum doar în deșert mai văzuse lucind nisipuri. Era un covor nesfârșit ce urca în cer, chiar din pofta sângelui de-a fi roșu și de a mișca măruntaiele lumii pe dedesubt. — Bunicule, lasă-mi-l, se rugase atunci precum un nepot care nu mai ceruse niciodată nimic și, cu toate astea, taică-său rulase covorul și îl vânduse. Până seara, bătrânul i-a dăruit un covor cu fir de argint și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sub luminator, cu o palmă spre cerul picurat cu luceafăr și două-trei stele mai timpurii și cu alta către pavelele albastru cu alb și porni să se învârtească. Mai întâi greoi, ca un pinguin, în veșmântul lui negru și pe dedesubt alb, apoi ca o ciocârlie, ca un țipar, ca un zmeu de hârtie furat de vânt și, în cele din urmă, ca un ceva nevăzut, care le pieri de sub ochi. Instinctiv, Omar se uită spre luminator și văzu doar luna
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ușoară, care îi urca dinspre degete. Întoarse doar ochii și își văzu armăsarul plecând pe unde veniseră. O eliberare profundă și mai mare decât a roibului care se întorcea îl cuprinse de peste tot. Simțea cum se lasă în pământul de dedesubt și poate vreo coastă îi era ruptă, dar nu mai conta, regăsi o nevinovăție în el egală cu copilăria și moartea. Zâmbi singur spre nori și spre soarele de aprilie. Un vânt îndulcit îi trecu pe deasupra, dar nu se mișcă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu fi răcit. Știi ce greu ți-ai revenit după gripa de anul trecut. Se adresă celorlalți: Umblă cu capul gol, iese transpirată pe balcon, nu vrea să pună un chilot mai gros. Vara cel puțin n-are nimic pe dedesubt... Ioniță Dragu roși violent și întoarse capul. Florence scrîșni: ― Ești penibil! ― Dar, draga mea... Șerbănică clipea buimac: Nu văd ce te vexează! O știm cu toții, ai fost totdeauna o cochetă. Splendid, numai că trebuie să te îngrijești. La urma urmelor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mai lăsa loc la nici o îndoială, devenise limpede. Se așezase pe marginea patului, picior peste picior, în așa fel încît să i se dea, ușor, la o parte halatul. Și, cu o spaimă voluptuoasă, am descoperit că era goală pe dedesubt. Ca să mă ajute să-mi înving o eventuală timiditate, făcu și o mișcare greșită, lăsîndu-mă să-i văd coapsele grase și albe până sus. Mă privea cu ochi galeși, aburiți de așteptare și câteva clipe n-a vorbit în mine
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ieșit. Ghinionul lui: toate celelalte erau la locul lor, perfect plate. Fără să stea pe gânduri, Salam își vârî degetele în spațiul dintre pietre și o trase afară pe cea desprinsă. Fiind prea întuneric ca să poată vedea, pipăi pământul de dedesubt - însă mâna i se afundă într-o gaură îngustă, dar adâncă. Acum simți ceva dur; rece la atingere. Era o cutie de oțel. În sfârșit: bani! Trebui să se culce la pământ, cu obrazul lipit de piatră, ca să poată pătrunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
deal, care se zărea deasupra orașului palestinian. Pe Maggie o surprinse simplitatea tuturor locurilor acestora. Era aproape medievală. Fortărețe pe vârfuri de dealuri, ca și cum ar fi fost pline de arcași gata să trimită o ploaie de săgeți peste dușmanul de dedesubt. O făcu să se gândească la Franța și Anglia sau la Irlanda, de ce nu. Castelele dispăruseră sau erau în ruină acum, dar cu câteva secole în urmă locurile de la țară din Europa semănau foarte mult cu acesta: un câmp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
blugi lungi până la glezne. Privea în continuare, dornică să vadă Ramallahul din acel loc avantajos, dar câmpul vizual îi era blocat. Abia atunci observă zidul gros, de beton, care mărginea Psagotul dintr-o parte, împiedicând orice vedere a orașului de dedesubt. Uri o văzu privindu-l. — E urât, nu-i așa? Urât, nu glumă. —A trebuit să fie construit acum câțiva ani, ca să oprească tirurile lunetiștilor din Ramallah. În fiecare zi gloanțele ajungeau până aici. Și a funcționat? Întreabă fetele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ceea ce spera să fie niște cuvinte în ebraică, scrise de mână. Își închipui scena: Baruch Kishon primind un telefon de la Shimon Guttman, mâzgălind niște notițe în carnețelul lui, rupând foaia, grăbindu-se să iasă - lăsând urmele notițelor pe pagina de dedesubt. Văzu și Uri același lucru. Ținea bucata de hârtie deasupra capului, încercând să-i descifreze semnificația cu ajutorul luminii din tavan. Se uită cruciș și se strâmbă până când, în cele din urmă, zâmbi discret. —E un nume, spuse. Un nume arab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
spus tatei asta și probabil că s-a supărat. Dar era adevărat. Am stat împreună pe scaunul de la geam și mi s-a părut uimitor să mă uit la această splendidă apă albastră, în timp ce el îmi arăta diferitele insule de dedesubt. Ăsta a fost de fapt punctul de atracție. Din acel moment... Maggie se întoarse brusc și se uită la el. Auzea vocea lui Shimon Guttman: Ce am făcut în acea călătorie, Uri? Sper că îți amintești. —Vrea să facem același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
altitudinea potrivită: prea sus și insulele deveneau simple puncte, prea jos și își pierdeau viziunea de ansamblu. Dacă Uri avea dreptate, trebuiau să recreeze experiența din avion pe care a trăit-o el în copilărie, când a văzut insulele de dedesubt. —Hei, ce-i aia? întrebă Uri arătând spre micul petic de pământ de jos. Maggie trebui să se întoarcă, ghidând-o pe Lola înapoi. Când văzu peticul, plană în direcția lui, după care coborî în siguranță. —Nu-mi vine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
respirații. Mușchii și fața îi tremurau. Simțea lacrimile prelingându-i-se pe obraji, dar un fel de instinct de autoconservare preluă comanda, forțându-i picioarele să rămână pe loc, hotărî ca nimeni să nu audă nici măcar scrâșnetul unei pietre de dedesubt. Stătu așa timp de câteva secunde, care se transformară în minute lungi, ținând ochii închiși pentru a se putea concentra la ce auzea. În clipele care au urmat focului de armă, în timp ce rederula în minte amintirea acestuia, auzise o bufnitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mica amprentă și picta deasupra ei o versiune dramatică și stilizată a unui crin. — Ce frumos! spuse domnul Gonzalez, când Ignatius termină de bătut cuiele. Dă întregului birou un anumit ton. — Ce vrea să spună? întrebă domnișoara Trixie, stând exact dedesubtul anunțului și examinându-l concentrată. — E doar o indicație, spuse mândru Ignatius. — Nu înțeleg nimic din toate astea, spuse domnișoara Trixie. Ce se petrece aici la noi? Se întoarse spre Ignatius. Gomez, cine-i persoana aceasta? — Domnișoară Trixie, doar îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
angajate într-una dintre cele mai mari demonstrații de dragoste maternă, târându-se mult pe plajă, depunându-și ouăle pe pământ, acoperindu-le cu aripioarele obosite și apoi curățind frumos nisipul curat, așa încât să ascundă orice urmă a ouălor de dedesubt. Era o ceremonie lentă și calmă, condusă de genele care supraviețuiseră trecerii mileniilor. Apoi apăruse jaguarul, o umbră neagră în noapte. Și brusc, în acea vară, totul se schimbase pentru Mark Sanger. Brutalitatea atacului, viteza și ferocitatea acestuia, îl șocaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în care a fost păstrată materia cenușie. — Vă așteptați să găsiți schimbări umane în creier? — Sincer, nu, spuse Erickson. Își întoarse atenția spre partea superioară a craniului, trecându-și mâinile în mânuși peste părul rar al urangutanului, pipăind oasele de dedesubt. — Vedeți, la acest animal oasele parietale se înclină spre interior, spre partea superioară a craniului. Acest lucru se întâlnește în mod clasic la urangutani sau cimpanzei. În schimb, oamenii au oase parietale umflate. La oameni, partea superioară a capului este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
strălucitoare, bluze mulate care Îi scoteau În evidență sânii ampli, ciorapi de nailon satinați și, o, da, tocurile alea amețitor de Înalte. În clipa aia, pe când pășea pe o altă piatră desprinsă din pavaj și privea băltoaca de noroi de dedesubt Împroșcând pete negre pe fusta ei de culoarea lavandei, Zeliha dădu drumul unui alt șir interminabil de blesteme. Era singura femeie din Întreaga familie și una dintre puținele turcoaice care folosea un limbaj atât de urât fără nici un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
căsca vidul. Curând și-a dat seama Înspăimântată că ce era dedesubt era și deasupra și că din cerul albastru ploua cu pietre de pavaj. De ficare dată când cădea o piatră din cer, dispărea o piatră din trotuarul de dedesubt. Dincolo de cer și dincolo de pământul de sub picioarele ei era același lucru: V-I-D. Pe măsură ce pietrele curgeau de deasupra, mărind gaura de dedesubt, Începu să intre În panică, temându-se să nu fie Înghițită de abisul flămând. „Opriți-vă!“ strigă pe când pietrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
oraș, unde nu se simțise niciodată acasă. O siluetă întunecată își facu apariția înaintea lui, iar Virginski avea senzația unor luminițe portocalii sărind în jurul acesteia și apoi dispărând în întuneric. Apoi, un felinar se aprinse, luminându-l pe muncitorul de dedesubt. În refuzul său de a-l privi în ochi pe responsabilul orașului cu aprinderea felinarelor, Virginski recunoscuse un amestec de sfidare, umilință și frică. Acesta trecu pe lângă Virginski, iar transformarea adusă de flacăra sa neliniștită era așa de bruscă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
un capăt peste o tavă de porțelan, iar lângă ea se afla o masă mai mică, cu un set mare de balanțe pe ea. ă Extraordinar. Ce idee extraordinară, comentă doctorul Pervoiedov, în timp ce deschidea pânza și descoperea cadavrul vinețiu de dedesubt. Să conduci o autopsie într-un spital! Asta zic și eu, să faci în așa fel încât să-i ușurezi munca medicului examinator. Ce ți-e și cu lumea asta? Mă și întreb dacă iubitul nostru Țar, când a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
noi, pe care le cumpărase când spera să-l revadă pe Matthew: o fustă neagră, strâmtă și o bluză diafană, albă, cu broderie, foarte strâmtă pe talie și foarte În genul anilor ’50. Bineînțeles, cu sutien negru, nu alb pe dedesubt - un mic capriciu. Când intră În laboratorul foto abia o observă pe ea, cu atât mai puțin ținuta ei superbă. În cele din urmă Își Încheie negocierea și Închise telefonul, privind-o cu mintea În altă parte. — A, apropo, arăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mai lăsa loc la nici o îndoială, devenise limpede. Se așezase pe marginea patului, picior peste picior, în așa fel încât să i se dea, ușor, la o parte halatul. Și, cu o spaimă voluptuoasă, am descoperit că era goală pe dedesubt. Ca să mă ajute să-mi înving o eventuală timiditate, făcu și o mișcare greșită, lăsându-mă să-i văd coapsele grase și albe până sus. Mă privea cu ochi galeși, aburiți de așteptare și câteva clipe n-a vorbit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de France. Lor li s-a adresat Eiffel ca să-și construiască turnul. (R. Charpentier, Les mystères de la cathédrale de Chartres, Paris, Laffont, 1966, pp. 55-56) Acum aveam Întreaga modernitate parcursă de niște cârtițe laborioase care perforau subsolul, spionând planeta pe dedesubt. Dar trebuia să mai fie și altceva, o altă ispravă pe care baconienii o inițiaseră și ale cărei rezultate, ale cărei etape erau sub ochii tuturor, și nimeni nu-și dăduse seama... Pentru că, găurind solul, se sondau straturile profunde, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
femei sub un cer de furtună, cu trei plopi înclinîndu-se în fundal. Cea din prim-plan își ține mîinile la urechi într-o atitudine crispată de groază, părul îi flutură, iar rochia ridicată de vînt îi dezvelește pînă sus coapsele. Dedesubtul imaginii, semnatarii sînt menționați în ordine alfabetică: Ion I.C. Brătianu, Claudian, Horia Maniu, Ernest Poldi, N. Porsenna, Theodor Solacolu, Tristan Tzara, Ion Vinea... Apar - după cum se vede - nume noi: Horia Maniu (fratele mai mic al lui Adrian Maniu; va muri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
seamăn pentru poporul strîngător al țării. Nemții s-au interesat numaidecît, exercitîndu-și dialectica lor greoaie în foiletoane pline de argumentări solemne cari, desigur, i-au înveselit pe dadaiști pînă la lacrimi. Astăzi Franța s-a supărat și ziarele vorbesc de dedesubturi «boșe» (n.n. - bolșevice), de spionaj la adăpostul imposturei artistice. (...) Tzara spion? Se vede limpede că și francezii au «mărșăluit» în această glumeață cursă internațională. Întrebarea lor dovedește că bucureștenii sînt cei mai tari mistificatori ai continentului”. Peste ceva mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]