1,050 matches
-
metodelor științelor naturii în cercetarea literară. Ele nu pot fi trecute cu vederea prea ușor și există, fără îndoială, un câmp larg în care cele două metodologii au contingențe sau chiar se suprapun. Metode fundamentale cum ar îi inducția și deducția, analiza, sinteza și comparația sunt comune tuturor tipurilor do cunoaștere sistematică. Dar, evident, cealaltă soluție se impune: cercetarea literară își are propriile ei metode valabile care nu sânt întotdeauna cele ale științelor naturii dar sunt totuși metode raționale. Numai o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
subiectivității, care ne conving, cu ușurință, cât de departe suntem de înțelegerea ei. Protagora 3, filosof considerat de Platon sofist, afirma că "frumusețea este în ochii privitorului", deci omul este măsura tuturor lucrurilor; Descartes consideră subiectivitatea ca fiind o "ingenioasă deducție". John Locke o numește o "deducție cauzală". Kant vorbește despre "argument transcendental", Hegel despre "dezvoltare dialectică"; Husserl 4 despre "analiză fenomenologică", iar Sartre 5 consideră subiectivitatea liberă ca fiind conștiința însăși, o esență ontologică a existenței umane. J.R. Searle 6
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cât de departe suntem de înțelegerea ei. Protagora 3, filosof considerat de Platon sofist, afirma că "frumusețea este în ochii privitorului", deci omul este măsura tuturor lucrurilor; Descartes consideră subiectivitatea ca fiind o "ingenioasă deducție". John Locke o numește o "deducție cauzală". Kant vorbește despre "argument transcendental", Hegel despre "dezvoltare dialectică"; Husserl 4 despre "analiză fenomenologică", iar Sartre 5 consideră subiectivitatea liberă ca fiind conștiința însăși, o esență ontologică a existenței umane. J.R. Searle 6, de la Berkeley, California, susține că, din
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și a negațiilor. Joc logic: „Ce este și cum este această piesă?” • Figuri geometrice - constituire de mulțimi; identificare de însușiri comune și diferențe. Exerciții cu material individual: „Spune ce știi despre mulțimile formate?” • Figuri geometrice - sesizarea complementarei unei mulțimi; folosirea deducției logice și a conjuncției. Joc logic: „Unde este locul meu?” • Figuri geometrice: sesizarea de 1-3 diferențe prin deducție logică. Joc logic: „Săculețul fermecat” • Figuri geometrice: recunoaștere și formare de mulțimi reprezentate figural: „Formează mulțimi încercuind figurile geometrice care au aceeași
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
de însușiri comune și diferențe. Exerciții cu material individual: „Spune ce știi despre mulțimile formate?” • Figuri geometrice - sesizarea complementarei unei mulțimi; folosirea deducției logice și a conjuncției. Joc logic: „Unde este locul meu?” • Figuri geometrice: sesizarea de 1-3 diferențe prin deducție logică. Joc logic: „Săculețul fermecat” • Figuri geometrice: recunoaștere și formare de mulțimi reprezentate figural: „Formează mulțimi încercuind figurile geometrice care au aceeași formă, culoare și mărime!” • Identificarea dreptunghiului dintre figurile geometrice, sesizarea diferențelor. Joc logic: „Așează-mă la căsuța mea
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
unei eventuale soluții. 2) gruparea și selectarea informației - în care elevul își caută informația relevantă (pertinentă) pentru soluționarea problemei. 3) elaborarea informației prin reflectare, avându-se în vedere o soluție. Elevii raționează asupra tuturor informațiilor disponibile prim modalități diferite: intuiție, deducție, analogie, reducere la absurd, apelare la modele. 4) elaborarea soluției, făcând apel la idei și terminând cu adoptarea unei decizii. Există două alternative: - să se dea soluția corectă sau cea bună - să se dea soluția incorectă cea mai puțin greșită
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
unor imagini concrete, ale observațiilor. Mimico-gesticulația și felul În care se manifestă deficientul de auz În cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea În imagini nu este lipsită de unele forme elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea În imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ, caracter critic, suplețea, rapiditatea, lărgimea și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ei, fapt ce conduce la stress; - a face ceva din obligație poate fi stresant, pe când dacă acțiunea întreprinsă este rezultatul unei opțiuni exprimate, ea poate genera chiar satisfacție; - impune a se face distincție între fapte, pe de o parte și deducții, presupuneri și dorințe, pe de alta. Managerii pot coordona în mod optim munca subordonaților, fără a genera un climat de muncă stresant, printr-o comunicare aerisită, clară, concisă, responsabilă, care evită atacul la persoană, agresivitatea verbală și confuzia în informații
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
utilizat-o a fost inducția. Am constatat fapte de comunicare și am Încercat să produc ipoteze asupra lor, prin prisma unor scheme de ipoteze pe care deja le aveam În memorie. În mod evident, Într-un asemenea domeniu de cercetare, deducția, cugetarea, reflecția nu pot lipsi. Am acumulat puncte de vedere, principii, și am reflectat asupra lor. Acest domeniu de cercetare nu permite producerea de ipoteze exclusiv pe calea inducției și deducției. Dimpotrivă, s-ar putea spune că, de 11 fapt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În mod evident, Într-un asemenea domeniu de cercetare, deducția, cugetarea, reflecția nu pot lipsi. Am acumulat puncte de vedere, principii, și am reflectat asupra lor. Acest domeniu de cercetare nu permite producerea de ipoteze exclusiv pe calea inducției și deducției. Dimpotrivă, s-ar putea spune că, de 11 fapt, singura metodă cu adevărat acceptabilă este abducția. De cele mai multe ori, obiectul supus cercetării nu există, el este doar creat de imaginația noastră. Ce se poate face În această situație? Ne spune
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a explica deficitele cognitive fundamentale prezente în patologia autistă. Prin cercetările lor demonstrează că patologia autistă poate fi explicată printr-un deficit al theory of mind al persoanelor afectate.Theory of mind sau judecata socială este abilitatea de a face deducții despre stări mintale (convingeri, emoții, dorințe, intenții, etc.) și de a folosi aceste informații pentru a interpreta ce spun cei din jur, a înțelege comportamentul lor și a prezice ce vor face în continuare. Deși intens studiat de mai bine
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
fie rezultatul activității proprii de cercetare efectuate de subiect. Etape: 1. Definirea punctului de plecare și a scopului. 2. Punerea problemei prin cunoașterea situației de plecare și selectarea informațiilor. 3. Organizarea informației. 4. Transformarea informației pe calea raționamentului, inducției și deducției, intuiției și analogiei. 5. Luarea deciziei (opțiunea pentru soluția optimă). 6. Verificarea soluției alese și a rezultatelor. Valoarea formativă: se stimulează spiritul de explorare; - se formează un stil activ de muncă; se cultivă autonomia și curajul în afișarea unor afirmații
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
consistenței unei secvențe discursive ne ajută să vedem dacă aceasta stă în picioare din punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel, dacă o intervenție discursivă pune în scenă două enunțuri contradictorii (fie explicit, fie implicit sub forma presupozițiilor sau deducțiilor), atunci, conform definiției principiului noncontradicției conjugată cu cea a conjuncției logice, întreaga intervenție discursivă este contradictorie și chiar falsă; principiul noncontradicției specificând că este imposibil A și non-A, și dacă A este adevărat, atunci non-A este fals, cu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
idei de către interlocutor, locutorul argumentează în favoarea acesteia punând în joc un edificiu mai mult sau mai puțin coerent de argumente (argumente bazate pe fapte, exemple, autoritate, analogie și altele) ce constituie conținutul, “materia” acestuia; și operații (operații logice: inferențe, raționamente, deducții, inducții, explicații, implicații, disjuncții, etc.; operații retorice: de ordine, de “ornare”, interogația retorică, etc.) ce reprezintă forma argumentării. Acest edificiu de argumente și operații fiind pus în slujba concluziei sau tezei a cărei asumare, de către interlocutor, are ca efecte modificarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în slujba tezei, ideii susținute dar și de dimensiunea primă - pur rațională sau cognafectivă - vizată în auditoriu. Convigerea, ca act argumentativ, pune în joc, în special, argumente bazate pe fapte, și exemple precum și o serie de operații logice (inferențe, raționamente, deducții, inducții, implicații, disjuncții), așadar mecanisme de ordinul raționalității și vizează în special dimensiunea rațională a interlocutorului. Ea tinde spre extrema raționalității: demonstrația cu idealul de deductibilitate, însă fiind sortită domeniului verosimilului și probabilului nu-și poate depăși condiția, depășire care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
emisferă cerebrală, deși pare identică cu cealaltă, desfășoară funcțiuni diferite. Iată care ar fi diferențele între modul de operare al emisferelor cerebrale dreaptă și stângă: Emisfera cerebrală stângă Emisfera cerebrală dreaptă Logică: răspunde de funcțiile logice - estimări, calcule matematice sau deducții logice; -Analitică: examinează lucrurile parte cu parte, până la cele mai mici detalii; -Prelucrează datele în vederea obținerii unei estimări asupra situației; -Operează secvențial - efectuează o singură sarcină la un moment dat; -Operează faptic, cu detalii, itemi și particularități ale unui subiect
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
intervenții inoportune sau perturbații. Obținerea unei comunicări corecte depinde de ascultare. Deschiderea în comunicare se obține dacă se observă că există ascultarea din partea interlocutorului la transmitere mesajelor. În același timp, ascultarea nu trebuie să fie influențată de o serie de deducții și presupuneri care pot determina deformări ale informației recepționate. Formarea deducțiilor și presupunerilor are loc în timp și are rolul de a economisi resurse pentru a grăbi cunoașterea și a elimina incertitudinea. Principalele distorsiuni și deformări care pot determina erori
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
Deschiderea în comunicare se obține dacă se observă că există ascultarea din partea interlocutorului la transmitere mesajelor. În același timp, ascultarea nu trebuie să fie influențată de o serie de deducții și presupuneri care pot determina deformări ale informației recepționate. Formarea deducțiilor și presupunerilor are loc în timp și are rolul de a economisi resurse pentru a grăbi cunoașterea și a elimina incertitudinea. Principalele distorsiuni și deformări care pot determina erori de interpretare sunt: stereotipia tendința de a caracteriza individul în funcție de grupul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ființa perfectă, Dumnezeu. Cogito-ul este o intuiție care provine din inteligența pură. În Regulae Descartes este foarte clar în această privință: ) Originalitatea lui Descartes poate fi rezumată în principal la următoarele idei care sunt, toate, rezultatul intuiției și nu al deducției : 1) Cogito, eu gîndesc, e o constatare indiscutabilă; 2) eu, ființă cugetătoare, sunt capabil de certitudini; 3) certitudinile sunt obținute printr-o cunoaștere directă, printr-o intuitție nemijlocită.) Pe de altă parte însă, Descartes vorbește despre rațiune ca despre “lucrul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
terminologia pe care o folosește, se contrazice, este pentru că integrează în acest proces de matematizare un vocabular scolastic în care sensul este istoricește determinat prin marile opere ale maeștrilor Evului Mediu. Astfel, matematic vorbind și dacă procedăm prin intuiție și deducție, evidența principiilor nu împiedică, într-o anumită măsură demonstrarea lor. Sfîntul Toma va merge chiar pînă la a utiliza silogismul și îl va afirma pe Dumnezeu cunoscut fără argument, “căci sunt lucruri care sunt astfel cunoscute fără dovezi”. Această poziție
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
există între gîndurile sale. Plecînd de la gîndire, nu doar de la actul gîndirii, dar totodată și de la conținutul obiectiv, de la "materia metafizică" a gîndirii, putem descoperi instanța pe care să o numim subiect la Descartes. Gîndirea este exercițiul intuiției și al deducției, ordinea și maniera în actul de a ști să treci. În concluzie, în inferență subiectul începe să existe și să caute să se asigure de ceea ce a stabilit în judecățile sale. Poate că am putea acum să determinăm figura subiectivității
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fi ilegitim. Nu negăm nici calitatea de intuiție a Cogito-ului, pentru că: “Putem spune despre acesta propoziții care se conchid imediat plecînd de la primele principii, că le cunoaștem, conform punctului de vedere în care ne situăm, cînd prin intuiție, cînd prin deducție”.) Textele utilizează de fapt vocabularul inferențial pentru a stabili Cogito-ul; concluzia se găsește exprimată prin “deci” și în ceea ce privește Meditațiile, unde formula este puțin diferită, ea transpare în “trebuie să conchidem”. Cogito-ul este clar legat de regula de inferență; pentru a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Principii: . ) Propoziția: Pentru a gîndi trebuie să exiști, “apare atât de evidentă înțelegerii încât ea nu se va opri de a o crede, chiar dacă ar fi poate pentru prima dată în viața sa că gîndește”.) Cogito-ul va fi deci o deducție ce se fondează pe faptul că eu gîndesc și că eu conchid în mod necesar pornind de la această experiență, că exist, căci pentru a gîndi, trebuie să fiu. Regula: Pentru a gîndi trebuie să exist, nu este altceva decât principiul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dăruiască într-o acțiune comună.. În această acțiune eul ar putea eventual să înfățișeze identitatea abstractă a vieții sale. Distincția și uniunea au deci, și una și cealaltă, evidența ce le corespunde, aceea a distincției provenite din demostrație sau din deducție și pe aceea a uniunii provenite din experiență. În Regula II, experiența este opusă deducției ca ceea ce este adesea înșelător, față de inferență. Totuși în Regula XII noțiunea de experiență este completată și lărgită: Într-un anume sens, Cogito-ul este o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
abstractă a vieții sale. Distincția și uniunea au deci, și una și cealaltă, evidența ce le corespunde, aceea a distincției provenite din demostrație sau din deducție și pe aceea a uniunii provenite din experiență. În Regula II, experiența este opusă deducției ca ceea ce este adesea înșelător, față de inferență. Totuși în Regula XII noțiunea de experiență este completată și lărgită: Într-un anume sens, Cogito-ul este o experiență evidentă, așa cum uniunea este o experiență certă și foarte clar dovedită în fiecare zi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]