6,423 matches
-
sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 18. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat, prin raportare la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, că acțiunea dedusă judecății se încadrează în categoria proceselor prevăzute la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție nu
DECIZIA nr. 74 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293722]
-
pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 74 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293722]
-
a acestora, materializate deja în practica instanțelor printr-o serie de soluții contradictorii. ... 56. La nivel strict formal, dezlegarea ce se solicită în cauză are efect direct asupra fondului litigiului, întrucât vizează o chestiune esențială pe care se întemeiază pretențiile deduse judecății. ... 57. Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu chestiunii de drept
DECIZIA nr. 74 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293722]
-
de pe lângă judecătorie, unde se exercită funcția de conducere, majorată cu 10%, după aplicarea în prealabil a valorii de referință sectorială de 605,225 lei), cu depășirea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din aceeași lege. ... 38. Astfel, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 39. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în primă
DECIZIA nr. 85 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293900]
-
chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. ... 60. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme norma de drept incidentă raportului juridic litigios. ... 61. În plus, instanțele judecătorești consultate cu privire la chestiunea antamată
DECIZIA nr. 85 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293900]
-
membru al Uniunii va fi trimisă la adresa de domiciliu/sediul profesional și/sau de e-mail înregistrate în Tabloul UNPIR sau la orice sediu/adresă de e-mail declarat (ă) de acesta prin înscrisurile întocmite în exercitarea profesiei în legătură cu speța dedusă cercetării și publicate în Buletinul procedurilor de insolvență. (2) Cercetarea se efectuează numai după efectuarea demersurilor menționate la alin. (1) . Membrul Uniunii cercetat poate da explicații scrise. Înscrisurile doveditoare se depun cu 5 zile înainte de primul termen sau la
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/290383]
-
două căi de atac, atât a creditorului, cât și a debitorului, și a aceleiași acțiuni civile, în condițiile în care față de debitor s-a deschis, în cursul soluționării căilor de atac, procedura insolvenței, iar criticile acestora privesc aceeași creanță dedusă judecății“. ... 6. Magistratul-asistent a învederat că la dosarul cauzei s-au depus opinii de către Institutul Național al Magistraturii, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice și Facultatea de Drept din
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
de atac, atât a creditorului, cât și a debitorului, și a aceleiași acțiuni civile și în condițiile în care, față de debitoare, s-a deschis în cursul soluționării căii de atac procedura insolvenței, iar criticile ambelor părți privesc aceeași creanță dedusă judecății, se impune suspendarea judecății apelului/recursului creditorului și continuarea judecății apelului/recursului debitoarei aflate în procedura de insolvență. La rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de insolvență, încetează judecarea apelului/recursului declarat de creditor. ... 13. Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
a desprins a fost aceea că, în situația promovării căii de atac de către ambele părți, în condițiile în care față de debitoare s-a deschis în cursul soluționării căilor de atac procedura insolvenței, iar criticile acestora privesc aceeași creanță dedusă judecății, se procedează la soluționarea ambelor căi de atac. ... ... V. Opinia titularului sesizării 50. Potrivit art. 52 alin. (2) lit. i) din Regulament, președinții secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție au propus Colegiului de conducere formularea recursului în interesul
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
mai valorifica pretențiile. Din contră, legea insolvenței îi conferă în mod expres o astfel de posibilitate, ceea ce înseamnă că soluția de suspendare/încetare de drept a căii de atac nu are ea însăși autoritate de lucru judecat pe fondul pretențiilor deduse judecății de creditorul respectiv. Principala obiecție care poate fi adusă acestei opinii este că, aplicând-o, se poate ajunge la pronunțarea unor hotărâri contradictorii, însă legea de procedură oferă mijloace procedurale efective pentru ca o situație de acest tip să
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
două căi de atac, atât a creditorului, cât și a debitorului, și a aceleiași acțiuni civile, în condițiile în care față de debitor s-a deschis, în cursul soluționării căilor de atac, procedura insolvenței, iar criticile acestora privesc aceeași creanță dedusă judecății, soluția este în sensul continuării judecății ambelor căi de atac. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că noțiunea de „acțiuni judiciare“ la care se referă termenul de „încetare“ are în vedere sensul prevăzut de art. 29
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
clarificarea acestei creanțe, în legătură cu care există deja o hotărâre nedefinitivă, controlului în cadrul procedurii colective. În situația premisă, caracterizată prin faptul că atât creditorul, cât și debitorul au formulat calea de atac, iar criticile acestora privesc aceeași creanță dedusă judecății (același drept), încetarea acțiunii este indivizibilă. Ea nu poate opera în mod divizibil prin raportare la fiecare parte, dacă în discuție este unul și același drept. Aceasta pentru că mecanismele puse la dispoziție de legiuitor pentru protecția dreptului de
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
reține că dispozițiile art. 262 din Legea nr. 85/2014, în ceea ce privește creanțele de asigurări, își găsesc aplicarea în coroborare cu cele ale art. 75 alin. (2) din aceeași lege. Ca atare, față de cele prezentate, raportate la speța dedusă judecății, Curtea observă că prevederile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 nu trebuie interpretate disparat, ci trebuie avut în vedere, pe de o parte, art. 262 în integralitatea sa și, pe de altă parte, întreg cadrul legislativ în
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
derulate în cadrul procedurii insolvenței, în ipoteza în care hotărârea judecătorească executorie este anulată, casată sau modificată în căile de atac, practicianul în insolvență va fi ținut să refacă tabelul de creanțe în mod corespunzător, atunci când instanța dezleagă fondul dedus judecății. În situația în care instanțele de casare, anulare sau retractare nu rezolvă fondul creanțelor, atunci practicianul în insolvență va trebui să verifice creanța derivată dintr-o hotărâre cândva executorie, dar ulterior desființată, și să notifice creditorii în cazul neînscrierii
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
unor chestiuni de drept, a constatat că instanța supremă nu a statuat asupra problemei juridice enunțate anterior și că aceasta nici nu face obiectul unui dosar pe rolul celor două structuri jurisdicționale, în curs de soluționare. ... 22. Problema de drept dedusă judecății a fost generată de inexistența unor acte normative care să reglementeze, în mod concret, modalitatea de stabilire a dreptului de încadrare a activității polițiștilor locali în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, față de împrejurarea că aceștia
DECIZIA nr. 73 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294154]
-
Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății. ... 16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) referitoare la statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității, art. 16
DECIZIA nr. 479 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294650]
-
drepturile sale prin norma constatată ca fiind contrară Legii fundamentale. Aceasta cu atât mai mult cu cât excepția de neconstituționalitate constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de soluționare care nu pune în discuție fondul pretenției deduse judecății (a se vedea în acest sens Decizia nr. 5 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007). ... 27. Totodată, prin Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în
DECIZIA nr. 479 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294650]
-
privind transparența decizională în administrația publică se circumscrie dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, normele pretins a fi greșit aplicate având valența de norme de „drept material“, în sensul dispoziției antereferite. Revenind la cauza dedusă judecății în recurs, Înalta Curte constată că la data de 10 decembrie 2019 a fost emis Ordinul nr. 1.037 pentru punerea în aplicare a Instrucțiunilor privind individualizarea sancțiunilor pentru contravențiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996, instrucțiunile
DECIZIA nr. 4.607 din 16 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291975]
-
constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procedural, dacă, prin consecințele pe care le produc, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei, respectiv rezolvarea raportului de drept dedus judecății (spre exemplu, deciziile nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014; nr. 2 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
materia executării silite, implicând însă și o instituție de drept civil, și anume daunele moratorii în cazul obligațiilor bănești, reglementată de art. 1.535 din Codul civil. ... 85. Elementele prezentei sesizări pun în evidență existența legăturii necesare între chestiunea de drept dedusă interpretării și soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată. ... 86. Astfel, interpretarea normei procesuale care formează obiectul sesizării are aptitudinea să determine rezolvarea raportului de drept dedus judecății, întrucât rezolvarea problemei aplicării art. 628 alin. (4) din
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
conflicte de muncă și asigurări sociale, recunoscută de legiuitor prin art. 269 alin. (1) din Codul muncii. ... 71. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021
DECIZIA nr. 113 din 9 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293962]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată fiind și recenta Decizie a Curții Constituționale nr. 521 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1043 din 17 noiembrie 2023. ... 18. În ceea ce privește pretenția dedusă judecății, reclamanta a considerat că, deși a optat pentru deschiderea dreptului la pensie, atât timp cât finalitatea acestui demers nu s-a produs, plata pensiei fiind suspendată, ea este îndreptățită la continuarea raporturilor de serviciu în curs, dreptul la pensie
DECIZIA nr. 91 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294017]
-
fi trebuit incluse în calculul indemnizațiilor. ... 59. Se observă, așadar, că instanța de trimitere, deși a apreciat că se impune declanșarea mecanismului hotărârii prealabile, nu a indicat în concret, cu referire la toate elementele expuse, prin raportare la obiectul cauzei deduse judecății, problema de drept supusă prezentei examinări. ... 60. Or, exprimarea punctului de vedere în condițiile art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă contribuie la a se stabili dacă problema de drept cu privire la care i se solicită
DECIZIA nr. 67 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292767]
-
sistemic de impunitate 32. Într-o orientare a practicii judiciare s-a reținut că riscul sistemic de impunitate nu poate fi evaluat de către instanța de judecată sau, dimpotrivă, trebuie apreciat în concret de către fiecare instanță pentru fiecare cauză dedusă judecății. În susținerea acestei opinii unele instanțe naționale au precizat că nu există „criterii prestabilite“ pentru aprecierea riscului sistemic de impunitate, iar altele au reținut inexistența în genere a unui risc sistemic de impunitate, menționând că „riscul sistemic de impunitate
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
că cele două texte de lege atacate, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 nu pot fundamenta soluții prin care instanțele judecătorești acordă drepturi salariale mai mari decât cele cuvenite potrivit legii, atunci când obiectul acțiunilor deduse judecății îl reprezintă un nivel de salarizare corespunzător unui nivel superior ierarhic, cum ar fi cel aplicabil Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu încălcarea principiului salarizării magistraților în raport cu nivelul instanțelor sau al parchetelor
DECIZIA nr. 386 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292978]