672 matches
-
legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 30 alin. (6) și (7) din Constituție, conform cărora: "(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri." ... Critică de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141616_a_142945]
-
și organizațiilor de partid, de stat sau obștești, nu poate fi trasă, în nici un fel, la răspundere pentru aceasta. Orice act de persecuție împotriva persoanelor care au facut asemenea sesizări se sancționează potrivit legii. Se sancționează, de asemenea, potrivit legii, defăimarea sau calomnierea unei persoane, prin scrisori și audiențe. Articolul 7 Persoanele care manifestă atitudine birocratica față de scrisorile oamenilor muncii, tărăgănează rezolvarea lor, încearcă să acopere lipsurile sau accepta soluții superficiale în rezolvarea sesizărilor și solicitărilor, care nu respectă obligația de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106514_a_107843]
-
însemnele României se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Manifestarea prin care se exprimă dispreț pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă. Defăimarea țării sau a națiunii Articolul 236^1 Abrogat. ------------ Art. 236^1 a fost abrogat de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 278 din 4 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 12 iulie 2006. Articolul 237
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
a referit la crimele trecute considerate de el că ar fi fost comise împotriva poporului grec: afacerile de partid fără scrupule și rușinoase, conduita greșită a unei mari părți a presei, asaltul metodic împotriva tuturor instituțiilor, corodarea acestora, decăderea parlamentului, defăimarea a orice, paralizarea mașinăriei statului, totala lipsă de înțelegere a problemelor arzătoare ale tineretului nostru, tratamentul greșit aplicat studenților noștri, declinul moral, confuzia și deruta, cooperarea secretă și pe față cu elementele subversive și, în sfîrșit, permanentele lozinci incendiare ale
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
viitoru în o calita mai favoralnică”. El a cerut Departamentului lucrărilor publice „ca să binevoiască a le lua în considerație cele spuse și a nu lăsa străinilor ca, prin așa chip, să-și deschidă drum a respinge cu așa dispreț de defăimare pe un singur român” funcționar al acestei instituții. Tatăl lui Corneliu, comisul Gheorghe Filipescu Dubău, a adresat o plângere domnitorului, în care a arătat că fiul său era prigonit pentru că era moldovean. „Iar apoi - adăuga el - ceea ce este mai de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rege. Cunoscînd bine aceste lucruri, publiciștii nu se dau în lături să se joace cu astfel de sentimente; de aceea "în nici o țară și în nici o epocă apologetica nu a avut și nu are tot atîta priză la public ca defăimarea"319. În calitate de publicist, omul de Stat e nevoit să cunoască și forța respectivă a opiniilor în cadrul diverselor tipuri de public cărora li se adresează. Tarde e cel dintîi care a preconizat ceea ce conoaștem astăzi sub numele de "marketing politic", luarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cele publicate în Germania, Olanda și Belgia: Eu n-am autorizat niciodată tipograful pentru cele șase cărți din Astrologicum și pentru De fato siderali vitando; fără știința mea, se fac manipulări spre a mi se face rău și se continuă defăimarea mea, ca josnic slujitor al lui Dumnezeu și nelegiuit conspirator în contra regulilor statutului Bisericii. Jur că nu am nicio vină, și nici vreo înțelegere secretă. Acceptase să declare drept apocrife cele două opere menționate, dar atunci când au pretins că va
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
al conducerii BOR reconfigurează momentele principale ale reinstalării comandamentelor politice comuniste în organismul Bisericii, reînnodând firul subordonării politice a Ecclesiei din perioada dictaturii carliste. Cu toate că între 1944-1947, PCR a căutat să menajeze suspiciunile preoțimii, acțiunile politice și campaniile sistematice de defăimare a teologilor și preoților indezirabili dezvăluiau adevărata față a regimului comunist prosovietic. Se trece la un val de arestări, în special a preoțimii acuzate de legionarism, care ia drumul detenției politice, acțiune care în paralel se continuă prin presiuni exercitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Biserica ce are episcop să aibă și iconom din clericatul său, CARE SĂ ICONOMISEASCĂ CELE BISERICEȘTI DUPĂ SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să răsipească lucrurile aceștia și Biserici și să se pricinuiască defăimare preoției. Iar de nu o va face aceasta, să fie supus Dumnezeieștilor Canoane". 12 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit Simedrea Târgovișteanul, în "Cuvântul", an III, nr. 852, 1 septembrie 1927, pp. 1-2, în Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de către Comisia pentru cultură, știință, învățământ, tineret, sport și mijloace de informare în masă a Parlamentului”. În ceea ce privește cenzura propriu-zisă, articolul 14 se completează cu un nou alineat, 6, în care se menționează: “se interzice editarea literaturii care conține contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional”. La mijlocul anului 2009 guvernul a propus comasarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
societății în chip totalitar, partidul politic unic, comunist, tinzând să controleze și chiar controlând societatea pe toate planurile"216. De fapt, monopolul major pe care îl manifestă această ideologie este asupra vieții culturale: "Epurările, sancțiunile, interdicțiile de tot felul și defăimarea prin articole, ridicarea dreptului de profesare au început la sfârșitul anului 1944. Primele două liste negre oficiale au fost publicate în decembrie, dar, între timp, fuseseră deja eliminate rapid și haotic din circuit cărțile și publicațiile ce conțineau propagandă fascistă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
istoric ca unică doctrină, analiza și judecata de valoare a unei opere neputând (n.n.) fi făcută decât din perspectiva contribuției acesteia (a operei n.n.) la consturirea socialismului din R.P.R."222. Ca mod de desfășurare, epurările, sancțiunile, interdicțiile de tot felul, defăimarea prin articole și ridicarea dreptului de profesare, au început imediat după "eliberare", anii 1948-1949 fiind, însă, hotărâtori: "Sufocarea morală lentă prin ignorare și înfierare a fost adesea desăvârșită fizic, întrucât scriitorii au intrat și ei în programul de stârpire a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care aceasta și-l propune de a-l realiza. În același timp, ea este și o relație psihologică, cu substrat moral, Între persoana mea și persoana celuilalt sau a celorlalți de diferite forme (apropiere, ajutor, Încurajare, consolare sau, dimpotrivă, respingere, defăimare, frustrare, conflict, ură, intrigă etc.Ă. În felul acesta, Între „intenție” și „necesitate” se va stabili o relație particulară. La originea intențiilor stau fie nevoile și dorințele eului, fie proiectele acestuia. Toate constituie motivații psihomorale, care capătă forma concretă, coerentă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
consecințe profunde asupra viziunii pe care o avem despre politică. În toate scandalurile și afacerile în care există îndoieli presa începe prin a folosi un ton interogativ pentru a nu da motive să fie dați în judecată sau acuzați de defăimare. Însă asta nu împiedică ca acuzațiile, fie și sub o formă interogativă, să-și facă loc în mintea oamenilor. De altfel, cei acuzați știu bine asta și nu rareori putem auzi un om politic care atenționează un jurnalist: „Vă rog
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asupra oamenilor care "îi urmează pe barzi și preiau învățăturile mulțimii, nedându-și seama că cei răi sunt mai mulți decât cei buni"27. Perspectiva sa ne amintește bineînțeles de Platon, care îi alunga pe poeți ("aezi") din cetate pentru defăimarea zeilor și inducerea în eroare a mulțimii. "Aezii" la care fac referire Heraclit și Platon ("barzi" în Evul Mediu) sunt de fapt aceia care s-au interesat de cultura populară, care au creat cântecele și baladele, cei care au exprimat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
bolnavă pentru ce e murdar și putred... dorul vieții de dezmățare țigănească cu [...] cântecele fără perdea, scârboșeniile și măscările [...] primit cu brațele deschise, deși nu totdeauna pe ușa din față [...]. De școlar își duce prietenii la femei bolnave... (practica) iscodirea, defăimarea, bârfeala, zâzania, pâra, amenințarea cu darea în vileag a tainei încredințate sau smulse"; se recomandă singur "M-am făcut codoș de câini" și pentru ca cititorul să nu mai aibă nici o îndoială cu privire la "referent" se introduc în discurs concepte operaționale precum
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Ion Rațiu, bătăi organizate, mai ales la țară, pentru a-i intimida pe susținătorii partidelor de opoziție dovedesc că oricine ridică glasul contra lui Iliescu și a echipei sale e înghițit de paradigma Dușmanului intern. Binomul violenței fizice alternând cu defăimarea și calomnia va avea consecințe grave atât pe termen scurt, cât și de durată: una dintre cele mai importante este aceea a transformării confruntărilor politice în opoziții etice ireductibile: angajamentul politic în opoziție se transfigurează, devenind o înaltă asceză morală
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
autonomia și puterea, bărbatul se comporta ca un vasal pentru a-i câștiga atenția, grațiile, dragostea.22 Atitudinea misogină nu era generală în Evul Mediu, au fost și scriitori medievali care au lăudat femeia, au încercat să o apere de defăimarea publică. Dacă rolul pe care l-a jucat Eva în căderea umanității a dus la crearea unui prototip malefic al femeii, cel al Fecioarei Maria, regină a paradisului, a cerului, a pământului și a tot ce există, vine să accentueze
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
renumiți au avut de suferit de pe urma comportării nechibzuite a femeilor. Astfel de antologii circulau în epocă și erau chiar încurajate de Biserică, deoarece pledau pentru celibat și alegerea vieții monahale.393 Din vanitate și gelozie, femeia nu suportă toată această defăimare, se vede oarecum deconspirată, pentru că și ea reprezenta un model al nevestei rele ce ar fi putut figura în cartea lui Jankin, de aceea face gestul brutal al ruperii filelor. Este în această atitudine o răzbunare a instinctului împotriva științei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o alegere cu adevărat incitantă ca subiect de explorat cu metode academice, rigoare documentaristică și informație cât mai completă. Nu în ultimul rând pentru că, în spațiul politic al României actuale, parlamentul ca instituție este supus unei tentative fără precedent de defăimare, în cel mai pur sens al termenului: din rațiuni ce țin de calcule politice meschine subordonate prezentului, o structură esențială pentru democrație este calomniată, sensul său este minimalizat, funcționarea sa este perturbată, credibilitatea sa este subminată, iar membrii săi sunt
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și îndrăzneala unor înșelători talentați. Apărută recent, Ghidul mincinosului (Dale 1992) este clasificată de librari drept o carte umoristică, după cum a fost și intenția celui care a editat-o. În ciuda riscului de a fi dați în judecată pentru calomnie sau defăimare, oamenii se lansează mai ușor în acuzații de minciună la adresa cuiva decît în alte atacuri la persoană. Max Black (1983:117-118) oferă un exemplu ilustrativ pentru o lansare aproape frivolă într-o acuzație de acest gen, cînd citează o afirmație
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
circumstanță agravantă a ofensei. Însă oricare ar fi criteriile legale, un proces pentru calomnie este o încercare de a nega statutul privilegiat de ficțiune al romanului. Principalul motiv care stă la baza majorității protestelor împotriva operelor literare este mai degrabă defăimarea decît minciuna, însă pot apărea și acuzații de nesinceritate, mai ales atunci cînd adevărul este arma de apărare. Astfel, într-un proces recent din Australia, s-a susținut că un personaj odios dintr-un roman a fost fără îndoială zugrăvit
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
îl va intenta lui Const. Al. Ionescu-Caion, un psihopat care, făcând multă zarvă, încercase să-i pună în cârcă învinuirea că ar fi plagiat drama Năpasta după o piesă a unui, inexistent, autor maghiar, István Kemény. Întețindu-și campania de defăimare, energumenul, care invocă și numele lui L. N. Tolstoi, publică o broșură agresivă, Originalitatea d-lui Caragiale - Două plagiate. Atacurile lui sunt susținute de Al. Macedonski, sub pseudonimul Luciliu, în „Forța morală”. Deși apărat cu strălucire de către Delavrancea, C. nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
izvoare, București, 1978; Sunt pionier al României socialiste, București, 1979; Vaporul și noaptea, București, 1979; Planeta Eminescu, București, 1980; Mărgărintul din privaz, București, 1981; Părinții noștri, comuniștii, București, 1981; Proba zborului, București, 1981; Luceafăr cu cireșe la urechi, București, 1982; Defăimarea umbrei, București, 1983; Întemeietorul, București, 1983; Cota 2001, București, 1984; Eliberarea, București, 1984; Riscul certitudinii, București, 1985; Omul lumină, București, 1988; Echipa de aur, București, 1989; Torentul roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu, București, 1989. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 167-169; Sorianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
printr-un complicat ceremonial. Ceremonialul prevede, s-a putut constata și din analiza versurilor lui Ienăchiță și Alecu Văcărescu, mai multe probe, cea dintîi și cea mai importantă fiind micșorarea voită a seducătorului (o voluptate a umilinței, un cult al defăimării!). Este o strategie la mijloc și strategia constă În răsturnarea raporturilor reale dintre subiect și obiect. Subiectul (seducătorul) se constituie În victimă potențială, În timp ce adevăratei victime (obiectul erotic) i se atribuie puteri dominatoare. Don Juan leapădă, la porțile orientului, teribila
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]