54,634 matches
-
pentru horror-ul mitologizat. Noul tip de feerie filmică - în care primează ritmica șocului vizual și baletul montajului, mai puțin poezia narațiunii - este palpitant pentru publicul uniformizat, în care copiii sînt considerați precoci, iar adulții arierați. Rămîne valabilă totuși și definiția călinesciană a basmului - "oglindire a vieții în moduri fabuloase". Cum altfel decît fantastică ar putea fi calificată performanța de a te împrieteni la toartă prin intermediul ecranului cu un căpcăun ca Shrek - singuratic, taciturn, irascibil, într-un cuvînt timorat de faptul
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
sintagme ca unelte de producție, producție de mărfuri etc. - și productivitate) erau extrem de frecvente în dogma economică și în propaganda celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea; un vag reflex ideologic al acesteia se mai păstrează în definițiile din DEX, unde a produce este în primul rînd "a realiza prin muncă bunuri materiale, valori științifice sau artistice", iar producție - "procesul creării bunurilor necesare existenței și dezvoltării societății, în cursul căruia oamenii transformă sau modifică obiectele din natură potrivit
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
spre un tip de societate închistat, opus modelului liberalist occidental. Și asta o face în cîteva texte, reunite, dedicate exclusiv acestei preocupări tematice absorbante. Un prim text ia în discuție conceptul de românism, cu intenția de a ne propune o definiție posibilă. Și asta pentru că, socotește dl Preda, "înainte de comunism, trebuie să luăm în calcul românisul. Iată adevăratul responsabil atît pentru ideea că trecutul nostru național este, ca să zic așa, supus gloriei, cît și pentru sentimentul că prezentul e dezolant". Firește
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
istoria românească, la care, mai tîrziu, autorul nostru totuși revine, pentru că voia să ajungă la o definire a conceptului de românism. Ajungînd tocmai în interbelic, dl Preda consideră că "acum, românismul descrie în primul rînd un tip de naționalism". În definiția propusă de Const. Rădulescu-Motru, cel care consacră definitiv termenul, acest naționalism apare ca o reacție față de "liberalism și individualism"; era vorba de un "naționalism totalitar" înscris într-o serie europeană" (nazism, fascism), subliniindu-se că Rădulescu-Motru preciza "românismul este spiritualitatea
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
apreciativ al lui A.C. Popovici, trece galopant peste aprecierile lui Gherea și se oprește tocmai la D. Stăniloae în tentativa acestui cugetător ortodoxist (să ne amintim, în treacăt fie spus, că a polemizat și cu Blaga, tot din perspectivă ortodoxistă). Definiția lui Stăniloae despre specificitatea românismului e de tot hazul (dl Preda afirmă direct că "textul său ajunge la expresii ridicole"): "O notă specifică a sufletului românesc și a manifestărilor lui artistice, unanim remarcată, e simțirea unei legături mistice cu natura
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
politică, anulînd distincțiile dintre democrație, comunism și alte forme de totalitarism, ea fiind tipică pentru românism. Pentru că, precizase Noica, "experimentul nostru devine astfel o contribuție românească la ideea de om". Din suma acestor propuneri, dl Cristian Preda ajunge la o definiție standard a românismului demnă de toată atenția: "Românismul ni se înfățișează ca un discurs a cărei întemeiere e impură,... un discurs în care textele modernității sînt manipulate în orice sens și în care adversarii sînt concepuți ca absolut opaci; un
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
s-a adoptat liberalismul, care n-a însemnat decît supunerea la interesele Europei de apus. Din această pricină, autorul amintitului studiu critică neîndurător momentul 1848, superficialitatea sa, exclusivismul identității liberale și democratice. În această carte din 1936 filosoful preferă o definiție a spațiului politic, bazată pe recursul la valori, o descriere politică a omului bazată pe recursul la identitate. E adevărat ceea ce observă dl Cristian Preda. Rădulescu-Motru a operat constant cu categoria tipului rasial, vetustă și demonstrată a fi neștiințifică de
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
restul textului! într-o posibilă variantă românească, ele ar trebui chiar mărite, dacă nu expandate la nivelul întregii ilustrate! Conjuncția de "revoluție" și "merde", la care m-a dus fluxul epic sugerat de grețoasele grațieri ale ultimei perioade, constituie însăși definiția vieții pe care-o trăim. Ce-a rămas din idealurile lui decembrie 1989? Ce s-a ales de speranțele miilor de români ieșiți în stradă pentru a scăpa de balaurul comunist? Dacă mă uit la componența parlamentului, dacă privesc fețele
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
lui G. Călinescu. Istoria pe care o propune I.B. Lefter nu este văzută ca o succesiune de perioade - avem de-a face, mai curînd, cu o coexistență a lor, cu o evoluție paralelă. Istoria lui I.B. Lefter este lacunară, prin definiție. Nu aflăm aici toți autorii moderni sau postmoderni. Criticul oferă un model de comentariu, mai mult decît o simplă listă. Nu exhaustivitatea îl preocupă, ci cartografierea unui gen literar care, în secolul XX, a trecut prin două mari tranziții, cea
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
Dacă regina spune că există, atunci chiar există". Că nimeni nu știe cu precizie ce înseamnă e cu totul altceva: același Garton Ash amintește despre o carte din 1954 a geografului Karl Sinnhuber în care erau discutate peste 90 de definiții ale zonei - singurul teritoriu exclus din toate era Peninsula Iberică, singurele incluse în toate erau Boemia, Austria și Moravia. Mai mult, autorul Dosarului meu de securitate vorbește despre mecanismele de admitere în Europa Centrală pe baza unor criterii care, ignorând
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
în care seara intră în opoziție cu dimineața și după-amiaza, sau cu ziua și noaptea - și un sens vag și dependent de contextul pragmatic. Vorbitorii produc adesea autocorecții, substituind unul dintre sensuri prin celălalt. Mi se pare, oricum, foarte pertinentă definiția din DEX, în care semnificația restrînsă - "parte de la sfîrșitul zilei, cînd începe să se întunece" - e completată de cea largă și relativă: "interval de timp cuprins între sfîrșitul zilei și momentul cînd cineva își încheie activitatea, se duce la culcare
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
îi mai poate cere oare păstrarea totală a calmului și a dreptei măsuri unui om care, spre a se conforma cu conștiința sa, a ales moartea, deși nimic nu iubea mai mult decît viața?", se întreabă, retoric, autoarea, dînd o definiție, prin ricoșeu, conduitei exemplare a Antigonei și, în general, oricărui act de eroism, curajului de a lua atitudine, de a ignora constrîngerile exterioare în numele "a ceva ce nu se vede, ceva nenumit, ceva inexprimabil(...), căruia unii îi zic ideal, alții
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
se excludeau prin profesiune și convingeri, numai ca exercițiu al spiritului sau ca record sportiv? Răspunsul de mai sus la cam aceeași întrebare rămîne, cred, valabil. Și, tot așa, jurnalul Marthei Bibescu pe 1915 e aglomerat de vizite contradictorii prin definiție și știri rezultate din surse de mîna întîi despre mersul războiului. Și asta în jurnalul unei femei foarte frumoase de 27 de ani, rîvnită de mulți bărbați și întreținînd relații cu înalte personaje din capitala României. Jurnalul se citește cu
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
scandalul recent apărut se referă la manualele de liceu? Manuale pe care editorii abia așteaptă să le editeze "pe banii lor", numai că nu le îngăduie cenzorița de la minister! Necunoaștere crasă a realității sau mentalitate totalitară? Ezit între aceste două definiții ale puterii care conduce acum România, o țară care minte în exterior că vrea să se integreze în Europa, iar în interior dovedește că n-o obsedează decât atingerea intereselor personale și de grup. "Economie de piață", "concurență", "șanse egale
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
pe care le reprezentăm (Facultatea de Litere, profesia de critic literar etc.)? O dată ce definim un domeniu disciplinar sau un tip de activitate spirituală apelînd la noțiuni precum cea de autonomie, implicit apelăm la principii de excludere și delimitare, deci la definiții apofatice. Nu definim propriu-zis literatura, folosind criteriul autonomiei, ci precizăm ce anume nu este literatură. Dar tocmai de aceea, o discuție în jurul conceptului de autonomie a literaturii e extrem de utilă și interesantă, pentru că în subteran ea ascunde o altă discuție
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
formulare "Notes sur le cinématographe" ale lui Bresson și "Micul organon pentru teatru" al lui Brecht. Nu-mi place sintagma "cinéma réaliste" ca deviză alternativă, numind uneori producții ilustrative de mîna a doua. O adopt însă, în relativismul ei, ca definiție ontologică a cinematografului, fiindcă în momentele mele de extremism, mă revendic de departe, de la Lumière chiar, de la camera pe trepied lăsată să înregistreze realitatea, de la aforismul lui Godard - "cinema-ul e adevărul de 24 de ori pe secundă" - dar și
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
Rodica Zafiu Între definițiile cuvintelor argotice din diverse glosare de specialitate apar adesea deosebiri, uneori substanțiale; etimologiile incerte și oscilațiile uzului complică și mai mult analiza semantică a unor asemenea termeni. Unul dintre ei e panacot, cuvînt înregistrat în dicționarul de argou al Ninei
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
un fel de superioritate melancolică; știu că, de-acum înainte, îl pot părăsi oricînd, fiindcă 'Olé, olé, olé - viza Schengen nu mai e". Trebuie să mă înregimentez într-o bucurie nouă, fredonînd îndemnul lansat de PROTV - 'În Europa năvălim" - deși definiția verbului: 'a da buzna, a invada, a cotropi, a tăbărî asupra cuiva cu intenții agresive, a se îmbulzi, a se îngrămădi" (DEX) mă determină să am oarecari rețineri față de acțiunea propusă. O zi sau două mai tîrziu, Andrei Gheorghe preciza
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
rolul principal în istoria lumii, spune Paulo Coelho și nu cred că se înșeală. Mai rămîne însă de văzut ce rol jucăm și dacă ne dăm seama că-l jucăm și cînd se întîmplă asta. Momentele de grație sînt, prin definiție, rare. Apoi, dacă este neîndoielnic că afirmația lui Co- elho e adevărată cu privire la istoria lumii, nu sînt deloc sigură că tot astfel stau lucrurile și atunci cînd e în joc istoria noastră personală. Cred că aceasta ar fi, de fapt
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
asta nu din cine știe ce nonconformisme formale, ci mai degrabă dintr-o nepăsare formală. Tot ce contează pentru Mihail Gălățanu e conținutul și, fără să fie totuși neglijent în construcție, textele lui au în comun cu nuvela, așa cum o știm din definiții, doar amploarea și complexitatea problematicii, mai puțin rigoarea arhitecturii. Cel mai spectaculos text și cel mai memorabil este cu siguranță Amor cu Drosofila. E o poveste clasică pentru tipul de spectaculos pe care îl promovează Mihail Gălățanu, deși nu e
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
al computerelor. Proiectul este, nici vorbă, ambițios, dar, din păcate, punerea lui în practică se dovedește pe cît de anevoioasă, pe atît de riscantă. Principalul pericol care amenință narațiunea este prolixitatea. Adunînd laolaltă monologuri, pagini de jurnal, secvențe dramatizate, versuri, definiții tip dicționar (în spiritul postmodernei hibridizări a genurilor), prozatoarea are ambiția să cuprindă cît mai multe felii de realitate disparate despre care să spună tot, sau oricum aproape tot, să recompună, din aceste fragmente imaginea totalității, a lumii de aici
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
nopți. E unul din motivele pentru care îl asigur de amorul meu. El știe să ia în serios ceea ce mai toți iau în glumă și să ia în glumă ceea ce mai toți iau în serios. Iar aceasta e una din definițiile clasice ale înțelepciunii... Andrei Pleșu Jazzman inspirator de cuvânt Dintre toți jazzmenii României, Johnny Răducanu a avut parte de cele mai numeroase evocări amicale. Un lucru firesc, dacă ne gândim la legăturile pe care cosmopolitul fiu al Brăilei a știut
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
avem mai valoros în domeniu. De ziua lui Johnny, parcă suflarea jazzistică a țării și-ar fi revenit la viață. Să fie de bun augur! Virgil Mihaiu O mie și una de povești Johnny Răducanu mi se pare a fi definiția însăși, vie, palpabilă și ambulantă a PRIETENIEI. Deși popular cum pare s-ar putea bănui că are o sumedenie de prieteni, adevărul nu este chiar acesta. Aleși pe sprînceană de-a lungul celor, iată, șaptezeci de ani, aflați pe pămînt
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
practice îngăduința sau disprețul olimpian dintr-o poziție de exterioritate și superioritate, alții înțeleg să lupte pentru propriile privilegii dinăuntru cîmpului politic, unde se află pentru a exercita o continuă presiune simbolică asupra unor politicieni pe care îi consideră prin definiție limitați și inculți." Simbolică și poate amendabilă e și generalizarea lui Caius Dobrescu, ca și stropul de rea credință atunci cînd vorbește despre "privilegii". Vor mai fi fiind și unii care luptau pentru lucruri mai nobile, dar asta nu înseamnă
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
sictir - care, netransparent, și-a atenuat treptat sensul etimologic (obscen), căpătînd o răspîndire destul de mare, o familie lexicală bogată și sensuri noi. Cuvîntul e de altfel înregistrat de toate dicționarele noastre (altminteri foarte prudente și excluzînd majoritatea termenilor considerați vulgari). Definițiile propuse nu cuprind însă ultimele sale evoluții semantice. Formula propriu-zisă a imprecației, exclamația (h)ai sictir! - care, conform explicației sintetice din Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu, "exprimă vulgar repulsia" - a suferit o primă deplasare semantică - previzibilă - determinată de specializarea
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]