1,271 matches
-
nu este mai uimitor, mai demn de atenție decît aceste fabulații cu aspect absurd, imaginile mitice, dar care și-au păstrat pînă în zilele noastre influența supraconștient formatoare asupra sufletului omenesc și care, chiar dacă ea se manifestă într-o manieră deformată și superstițioasă, țin încă piept scepticismului epocii științifice. Influența aceasta persistentă asupra sufletului nu incită oare la recunoașterea faptului chiar dacă doar ipotetic că aceste fabulații absurde posedă un fond veridic de inspirație? Aceste inspirații, produs al funcționării psihice, mișcă permanent
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
primul prin refularea dizarmoniei culpabile, iar celălalt prin falsa justificare banală care poate merge pînă la cinism. Toate secretele funcționării psihice și toate enigmele simbolicului se rezumă la constatarea legalității, care unește dinamic motivațiile emotive ale supraconștiinței etice de motivațiile deformate afectiv ale subconștientului prin alegerea justă sau falsă operată de către conștient. Datorită faptului că viața psihică reprezintă în totalitatea sa o conexiune constituită în mod legal prin analogiile contrastelor și prin cele ale antitezelor, mitul a putut exprima simbolic legalitatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu ajutorul simbolului "șarpelui". Pentru a face ca veridi'citatea reprezentării mitice să devină tangibilă, este important să subliniem mai întîi importanța vanității pentru viața psihică. Știința motivelor constată faptul că vanitatea este deformarea spiritului; ea este însuși spiritul sub aspect deformat, orbirea afectivă a funcției clarvăzătoare reprezentată de spirit. Vanitatea împiedică spiritul să-și îndeplinească sarcina esențială, cea de a sesiza sensul vieții, care nu poate fi găsit decît în lumea interioară. Refulînd necesitatea acestui efort, vanitatea împiedică spiritul să-și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nouă profunzime capabilă să simbolizeze motivațiile intrapsihice, așa cum dezacordul culpabil al epocii științifice avea să fie nevoită să-și depășească naivitatea credința că psihicul este un obiect care poate fi observat doar din exterior ca să devină aptă să studieze spiritul deformat și deformant: greșeala vanitoasă și consecința ei culpabilă, ceea ce nu va fi posibil să se realizeze decît prin autocritică introspectivă unic criteriu de obiecititate științifică ce permite stabilirea unei VERITABILE CRITICI A CUNOAȘTERII, bazată pe eliminarea oricărei speculații metafizice prin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mecanism de natură psihică: orbirea subconștientă pro-vocată și produsă de vanitatea falselor autojustificări refulante. În caz de nervozitate, Satan, tentația subconștientă, se manifestă cînd prin intenții pseudo-sublime prea bune, cînd prin tentații banalizante prea subtile și nefaste. Viața psihică patologic deformată este copleșită de tentația obsedantă a reveriilor evazioniste materiale și sexuale cu atît mai imaginativ exaltate cu cît, în caz de nervozitate, sînt inhibate, lipsite de orice posibilitate de descărcare datorită vanității prea bunelor intenții și întărite din cauză că se concentrează
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
facturaudiogenăă; Ințelege cu dificultate sau eronat conținutul cuvintelor, acestea rămânându-i de multe ori neclare și generând confuzii și înlocuiri V cu F, P cu Bă; dificultăți lexicale, morfologice și sintactice, datorit confuziilor și înlocuirilor din cuvânt; Omite sunete, pronunțsunetele deformat, neclar siflantele, șuierătoarele, africateleă, înlocuiește sunetele pe care nu știe cum sle articuleze corect, confundfrecvent sunetele sonore cu cele surde; Dificultăți grave în redarea ideilor într-o succesiune logică, coerentși corectceea ce a fost unul din considerentele pentru care a
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
și căutând mereu: Există indivizi cari au anumite vise, un fel de realitate transfigurată. Ca viziunea unei supralumi... Nu știu dacă e construită numai cu elemente din realitatea normală, sau e viziunea unui alt plan de existență. E un peisaj deformat, dar nu într-un mod vulgar, ca într-un vis de pensionar care a mâncat mult, ci după un potențial superior, care este de esența poetului. Dă-mi un nume de astfel de poet, pe care-l socoți apropiat de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
metodelor folosite, iar pretențiile de „vindecare miraculoasă“ în boli considerate incurabile este complet nejustificată și nesusținută științific, datele de literatură furnizate de medicul în cauză fiind, cu excepția câtorva domenii, lipsite de fundament științific; textul reclamei a fost considerat ca fiind deformat, cu supraevaluarea intenționată a metodelor folosite. Pacienta nu a obținut nici un fel de despăgubiri pentru suferințele inutile care i-au fost provocate. Prejudiciul nu a fost acoperit nici măcar la nivelul sancțiunii aplicabile, întrucât avertismentul primit de dr. A. ca urmare
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
este variată, iar principalele motive ale tulburărilor de vedere sunt la nivel periferic: tulburări ale refracției oculare (ametropie), când imaginea se formează fie în fața retinei (miopie), fie în spatele ei (hipermetropie), presbitismul care apare odată cu înaintarea în vârstă), astigmatismul (imaginea este deformată din pricină că razele de curbură ale corneii sau ale cristalinului sunt diferite în planuri perpendiculare) etc. La rândul ei, retina poate fi afectată fie prin lipsa transparenței mediilor refrigente, fie pentru că imaginea nu se formează în mod corect. Retinopatiile pot fi
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sau contraste); o degradare generală a vieții afective și a dispoziției (întrerupere a contactului afectiv, în schizofrenie, colorații emoționale abundente în manie sau în depresie), o perturbare a controlului conștiinței, a amplasării în perspectivă a diverse puncte de vedere, aspecte deformate ale simțului critic (credință delirantă în paranoia, unde sistemul de interpretare reneagă probele exactității și rămâne refractar la orice controverse; indiferență a paranoicului față de singularitatea experienței sale halucinatorii, care are, pentru el, valoarea de realitate). ▪ În nevroze, dimpotrivă, este atins
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
joues, comme deux oreilles de chien" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.104-105]. Este semnificativ că dragostea ideală a lui Frédéric este întruchipata de burgheza onestă, doamna Arnoux, iar partea opusă o constituie relațiile sale ambigue cu alte femei. Acest sentiment deformat, dar totuși veritabil, îl plasează deasupra burghezilor ordinari. Astfel, Flaubert, admirator al secolului al XVIII-lea, prelungește românul "libertin", care este și un român de educație sentimentală, oferind femeilor o lecție contra iluziilor. Proiectul ciclului zolist constă în folosirea personajelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
origine și de cele cosmogonice, în contextul a ceea ce istoricul religiilor numește "prestigiul începuturilor" consecința transportării in illo tempore se ascunde în puterea dobândită asupra lucrurilor a căror origine o cunoaștem. Alfabetul magic, hieroglifa misterioasă răzbat până la noi incomplete și deformate, fie de timp, fie chiar de cei care au tot interesul să rămânem ignoranți; să regăsim litera pierdută sau semnul șters, să recompunem gama disonantă și vom afla puterea asupra lumii spiritelor (Aurélia). (...) mitul nu e decât un simbol, o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de cartof pe mere, rugozitatea împiedică valorificarea lor superioară sau exportul. Influența borului (facultativ). Carența în bor (B) cauzează unele tipuri de suberificări, diminuând aspectul comercial al produselor horticole. La strugurii de masă, carența determină formarea unor boabe înnegrite sau deformate, uneori meiate sau mărgeluite (Vidaud, J. și colab., 1993). La cartofi, deficitul de bor contribuie la formarea unor tuberculi mai mici, de formă neregulată, deformați, care prezintă o coajă aspră, pieloasă și au adesea o crăpătură exterioară. În interior apare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
comercial al produselor horticole. La strugurii de masă, carența determină formarea unor boabe înnegrite sau deformate, uneori meiate sau mărgeluite (Vidaud, J. și colab., 1993). La cartofi, deficitul de bor contribuie la formarea unor tuberculi mai mici, de formă neregulată, deformați, care prezintă o coajă aspră, pieloasă și au adesea o crăpătură exterioară. În interior apare o pătare brună sub coajă, spre capătul de prindere pe vrej, care se poate dezvolta și în dreptul vaselor conducătoare. (Tașcă, Gh., 1979). Îngrășămintele foliare care
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rearanjarea cuvintelor și a frazelor 247. Lévi-Strauss, și apoi Michel Foucault într-o altă manieră și utilizând o altă metodologie, vor accentua relația scriitură putere (écriture pouvoir). Cele trei tendințe importante, anume fonocentrismul (pentru care limba scrisă este o reprezentare deformată a limbii vorbite), fonografismul (în care limba scrisă este o reprezentare structurală a limbii vorbite, dar cu caracteristici specifice) și autonomismul (în care limba scrisă este văzută ca un sistem specific, care interacționează în mod relativ cu limba vorbită)248
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Morses, care a pus baza acestei colecții. Am scotocit iarăși ideile din tablourile lui Dali, acest artist mereu tânăr care În mod repetat s-a reinventat pe sine. Am revăzut acele aspecte dense și complexe, cu unghiuri diferite, cu peisajele deformate, ambigui, cu obiectele care curg, sau nelalocul lor, cu formele amenințătoare sau contrastele puternice ale tablourile lui. Ne provocau obsesiile și ciudățeniile și ne punea pe gânduri perpetua dorință de schimbare În confruntarea sa cu această lume. Tipic adolescentin... Așa
Iarna îm Florida. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1526]
-
suveranitatea populară ascunde raporturi de forță reale în spatele mitului națiunii unite. Dar, din nou, absența prin-cipiului ar fi schimbat ceva? Democrația ar fi fost ea mai puțin coruptă dacă construcția sa empirică nu ar fi fost, la un moment dat, "deformată" de un limbaj constituțional ? SE POATE CONSTITUȚIONALIZA EUROPA ? Putem să fim perfect convinși de virtuțile pedagogice ale formelor constituționale, dar să ne îndoim de capacitatea Europei de a realiza acest exercițiu. Această atitudine poate fi explicată prin două argumente. În
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Constantin Negruzzi, O făclie de Paște de I.L. Caragiale și La Vulturi! de Gala Galaction. A doua direcție urmărește teroarea de frontieră, plasată, ambiguu, între natural și supranatural, deci între real și fantastic (de precizat aici că vehiculul acestei identificări deformate este reprezentat de psihicul terifiat al personajului principal, care nu reușește să realizeze cu ce anume se confruntă pe parcurs). Pe această linie, plasez următoarele scrieri: În vreme de război de I.L. Caragiale, Frigul de Gib. I. Mihăescu și Îmbrățișarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
clemență critică, terifiantului narativ, prefer să nu abuzez de eticheta terorii și să nu mă opresc asupra lor. Oricum, afectate de cenzură și, mai pernicios încă, de autocenzură, prozele respective nu constituie, din punctul meu de vedere, decât realizări artistice deformate. Ultimul scenariu convingător aglutinat al spaimei estetizate poate fi detectat abia după momentul 1989, la Mircea Cărtărescu (1956- ), scriitor care poate oferi, în continuare, surprize notabile. Până în perioada interbelică, literatura română era defazată în raport cu cele occidentale, iar proza de teroare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pătrundă, accidental, în birou, apoi deschide dulapul: Își adusese aminte că încăperea din dreapta, fără rafturi, era goală. Chiar un trup mai voinic decât al lui Păun ar fi încăput înăuntru. Brumă luă cadavrul și îl vârî în dulap". Impresiile senzoriale deformate continuă sub impresia măștii mortuare: "Se ferea mereu să-i privească fața, în care numai un ochi era întredeschis, dând figurii o expresie șireată, în contrast sinistru cu imobilitatea mușchilor. Privirea mortului parcă îl spiona și acum, la pândă, plină
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
țărilor. La suprafață se derulase istovitorul "Război Rece", pentru persuadarea oamenilor în vederea atașamentului la valorile unuia din sisteme. Se desfășura sforăitoarea confruntare dintre "atotbiruitoarea ideologie marxist-leninistă" și "perimata ideologie burgheză", potrivit "limbajului de lemn" al documentelor fostelor partide. Se prezentau deformate și "ideologizate" atât "lumea țărilor socialiste", ca un sistem tehnico-economic în ascensiune, favorizat de cea mai avansată bază și suprastructură din istorie, cât și "lumea capitalistă" aflată în ultimul stadiu al existenței sale. Printr-o logică simplă a opoziției, se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
educatori pentru norme cât mai permisive. Și dacă totul ajunge să fie permis, iarăși nu-i bine. După absolvire, când absolventul ajunge decident cu responsabilități, dacă nu opticile, atunci cu siguranță conduitele se schimbă. Cu niște conduite croite după optici deformate, tinerii miniștri ai guvernului din perioada 10.02.2012 și aprilie 2012, ca și cei validați la începutul lunii mai 2012, se dovedesc a fi foarte pricepuți în a face averi mari în scurt timp, pierzând din vedere sarcina esențială
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al mării de mult nemaivăzute îl transformă în profet al trecutului și salvator fără noroc al aces tuia; întâlnirea cu Ilinca-Wanda, eșuată, îi marchează decisiv destinul în carte, ca, de altfel, și pe al celorlalte personaje. Tot într-o manieră deformată, decadentă, momentul epistemologic al experienței este jucat, pe scena cărții, de Pașadia. Matei Călinescu deduce că studiile diurne ale lui Pașadia erau tot istorice: „Deducem din elogiul naratorului că Pașadia era un memorialist în marea tradiție clasică, tăioasă și neiertătoare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acest sens, obiectul intră într-o rețea de corespondențe. Naratorul nu face decât să vorbească despre un sine dizolvat în obiecte, de o arhitectură intimă a unui eu imolat în propria locuință. Sensul decadent al acestei imolări poate fi regăsit deformat macabru-fantast în povestirile lui Allan Edgar Poe și, în special, în Prăbușirea Casei Usher. Apropierea derivată prin stări tranziente de disoluție și rapt melancolic conduce la substituția interiorității cu interiorul, a casei Usher, în sensul de cuprindere genealogică a familiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în oponență sau violentă negație a modelului patern..."; Barbu Cioculescu încarcă de răspundere doar personalitatea tatălui destinul lui Mateiu ilustrînd condiția progeniturii unui părinte cu personalitate covîrșitoare căruia a-i rezista sau a i te supune producea dezastroase deformări, psihologia deformată a fiului nelegitim avîndu-și sorgintea tocmai în situația intolerabilă în care tatăl său l-a pus...; Silvian Iosifescu vorbește doar de "ostilitatea stăruitoare a fiului natural"... Poate nu ar fi fost lipsit de interes să se discute în acest context
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]