1,022 matches
-
cuvintele: milițian, securist, ceaușist sau comunist, considerându-le cuvinte de batjocură. Aceștia se consideră oameni de altă structură, de educație "democrată", cu calități noi, curate, cinstite...ha.. te apucă scârba să-i vezi ori să i asculți, unii chiar foști delincvenți, pușcăriași sau impostori de profesie, dar pe care omul de rând nu-i știe și nu cunoaște ce le poate pielea. Noi presupunem că stați la prietenul dvs. din plăcere și de bună voie, nu răpită de teroriști, după cum presupune
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se reapucase de treabă. Hoț mărunt și spărgător, Ruffolo intrase și ieșise din Închisoare În ultimii zece ani, de două ori trimis acolo de Brunetti. Părinții lui se mutaseră din Napoli cu ani În urmă, aducând cu ei acest copil delincvent. Tatăl lui băuse până ce murise, dar nu Înainte să-i inculce singurului său fiu principiul care spunea că membrii familiei Ruffolo nu erau croiți pentru lucruri comune cum este munca sau negoțul, nici măcar pentru studiu. Adevărat fruct al sămânței tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Ideea de a duce o viață caldă de familie era antipremisa ei numărul unu. Și de aici trecem la scenele de la supermarket, unde Vela cumpăra haleală de câteva sute de dolari și ți‑o expedia acasă În cutii, prin tineri delincvenți elibarați pe cuvânt de onoare și supravegheați de câte un polițist. N‑ai decât să‑ți gătești singur tot rahatul ăla și să‑l mănânci de unul singur, după care să freci oalele. Așa cum făcea mama ta după ce‑și hrănea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mâncat și se uita parcă amuzat la malul mare îmbrăcat în straie de jandarm din fața sa. Zise înveselit deodată: „Și ce te face domnule jandarm să crezi că nu aș avea acte sau poate și mai rău, că sunt un delincvent scăpat de la pușcărie?” Jandarmul nu răspunse dar nici nu-și retrase mâna. Omul se căută în buzunarul interior al hainei și scoase de acolo buletinul, un buletin bine păstrat, cum nu te-ai fi așteptat de la cineva fără cămașă pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
două noaptea când mă trezesc, singur în cameră, rușinat, ridicol, o situație penibilă din care nu știu cum să ies, să mă prindă dimineața aici în camera ei mi se pare o nebunie, dar cum să plec așa pe furiș, ca un delincvent noaptea, dintr-o casă în care nici nu știu unde se află ușa de la ieșire?! Pe deasupra mai am nevoie să mă duc și la baie! deschid ușa camerei cu multă băgare de seamă, pe hol alte uși, care să fie baia?! Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează comportamentul indivizilor și asigură ordinea socială. Deplasarea este însoțită de centrarea tot mai accentuată pe individ, iar ulterior o schimbare notabilă
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
aceea recuperatorie a individului/făptașului sau/și izolării sale; pedeapsa cu moartea nu rezolvă nici unul dintre aceste două scopuri. Conform , “trebuie să reținem că justiția desăvârșită nu recunoaște pedeapsa ca atare. [...] chiar și legea omenească se străduiește să nu pedepsească delincventul, ci caută doar să atingă următoarele scopuri: 1) să prevină pe alții de a săvârși infracțiuni; 2) să-l rețină pe delicvent de la săvârșirea altor infracțiuni, închizându-l sau supunându-l altor pedepse care să-l izoleze; 3) să-l
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
doar să atingă următoarele scopuri: 1) să prevină pe alții de a săvârși infracțiuni; 2) să-l rețină pe delicvent de la săvârșirea altor infracțiuni, închizându-l sau supunându-l altor pedepse care să-l izoleze; 3) să-l corijeze pe delincvent, arătându-i avantajul faptelor lui bune și dezavantajul celor rele”. Iar, în contextul celor discutate în secțiunea de față, este clar că ea (pedeapsa în discuție) este nocivă în ansamblul evoluției Universului. Un om care produce un prejudiciu societății o
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Un rol deosebit trebuie acordat asistenței și protecției unor categorii sociale, cum sunt copiii și adolescenții, familia, populația cu handicap, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice, precum și unor factori cu risc crescut de vulnerabilitate psihică, precum: alcoolismul, toxicomaniile, tentativele de suicid, delincvenții, alte sociopatii. Pe lângă măsurile psihoprofilactice, în cadrul recuperării extrem de importante vor fi reorientarea profesională și resocializarea bolnavilor psihic sau a deficienților. 7. Istoric Deși s-a constituit ca disciplină teoretică și specialitate medico-socială abia în secolului XX, se poate spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
motive, sociale, economice sau politice. O altă categorie o reprezintă mediile ambientale forțate, în care sunt obligați să conviețuiască unii indivizi, formând o comunitate eterogenă, în circumstanțe sociale deosebite: lagăre de muncă, prizonieri de război, colonii de muncă, colonii de delincvenți etc. Toate acestea ridică probleme deosebit de serioase și complexe. Pe lângă aspectele sociale, politice, economice, morale, se pune problema deosebit de importantă a sănătății mintale a acestor grupe populaționale. Un aspect diferit de cel de mai sus, care exprimă trăsăturile structurale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socială urbană este neomogenă și datorită faptului că viața de confort și plenitudine atrage ca un miraj o categorie de indivizi din alte zone sociale. Aceștia vin fie în căutare de lucru, fie ca să se piardă în anonimatul vieții citadine: delincvenți, aventurieri, psihopați sau sociopați, emigranți, muncitori sezonieri etc. Acest „val de populație” cu caracter migrator face ca viața și comunitatea umană citadină să nu fie omogene și, în plus, prezintă pericolul unui amestec dăunător funcțiilor sociale, instituțiilor și relațiilor umane
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
L. Tanfani și G. Caprini, P. Sivadon). Măsurile care se impun din punctul de vedere al igienei mintale sunt deosebit de importante. Ele vizează atât persoanele imigrante, cât și societatea receptoare. Aceasta, întrucât mulți imigranți pot adopta conduite de tip deviant, delincvent, care reprezintă un pericol antisocial pentru societățile în care ei imigrează. 6. Sănătatea mintală și schimbările forțate de mediu Dacă în cazul mobilității geografice individul sau grupul de indivizi acceptă în mod voluntar schimbarea mediului de origine prin emigrare, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condițiile de carceralitate, psihoze de tip carceral. Psihozele carcerale se datorează condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de indivizi tarați social, moral sau psihologic. Acest grup de tulburări psihice se caracterizează prin următoarele (A. Porot): survin, de regulă, la delincvenții primari; apar imediat sau la scurt timp după internarea în penitenciar; au un caracter tranzitoriu și sunt reversibile prin tratamentul de specialitate. Din punct de vedere clinic se observă stări depresive, stări anxioase, episoade confuzionale, decompensări ale psihopaților, stări delirante
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau temă mistică. Din cele de mai sus, se constată marele polimorfism al tulburărilor stării de sănătate mintală, legate de situațiile-limită datorate războaielor, precum și deportărilor sau internărilor forțate în lagărele de muncă, prizonieratului de război, dar și detenției indivizilor sociopați delincvenți din penitenciare. Toate acestea pun serioase probleme de sănătate mintală, pe care acțiunea de igienă mintală și societatea trebuie să le rezolve. 7. Politica sănătății mintale Față de aspectele mai sus menționate se impune adoptarea unor măsuri speciale de igienă mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fără familie; bolnavii cu afecțiuni somatice cronice etc.; familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de familie bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu probleme speciale: șomerii, emigranții/azilanții, grupele de tineri delincvenți, persoanele dependente social, sociopații, toxicomanii, prostituatele etc.; persoanele din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de societate, familie, cu un regim de viață strict controlat și impus de norme interioare; spitalele de bolnavi cronici, spitalele de psihiatrie, căminele de bătrâni
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip aberant; lupta antialcoolică și antidrog, prin măsuri de igienă mintală și protecție socială; măsuri cu caracter curativ, medico-psihiatric, în cazul existenței unor tulburări comportamentale, cura de dezalcoolizare, supravegherea dispensarizată etc.; organizarea unor centre de educare și supraveghere a minorilor delincvenți care au tulburări psihice; încadrarea acestei categorii de indivizi în activități socio-profesionale în raport cu starea de deficiență psihică pe care o prezintă; controlul medico-psihiatric periodic al bolnavilor psihic, cu precădere a celor cu un potențial agresiv antisocial crescut. 3. Viața afectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societatea le refuză, le izolează sau chiar le supune unor persecuții (minoritari etnici, imigranți, persoane dislocate, azilanți etc.); f) grupurile reprimate, reprezentate prin categoria socială a persoanelor cu potențial antisocial sau care prezintă un alt tip de „pericol” pentru societate (delincvenți, criminali, alcoolici și toxicomani, bolnavi psihic, bolnavi cu boli grave contagioase - sifilis, SIDA etc.). Fiecare dintre grupurile mai sus menționate va avea o anumită specificitate, o anumită configurație. Societatea va afișa atitudini diferențiate față de fiecare dintre aceste grupuri social-umane, și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență). Conduitele sociopatice au un caracter aberant, dezordonat, antisocial
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență). Conduitele sociopatice au un caracter aberant, dezordonat, antisocial. Ele prezintă un mare polimorfism al
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în perioada de criză a adolescenței, în cursul formării și căutării identității propriului Eu. Apelul la droguri se datoreează absenței unui model, de regulă parental/familial, și imitării automate a unor „(pseudo)modele”, prin integrarea în grupele marginale de adolescenți delincvenți. Acest tip de comportament este favorizat de stările de anomie socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportament anormal, care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter de violență, producând dezaprobare, frică și indignare (I. Reiss, A. Cohn, E. Sagarin). Devianța poate privi atât individul, cât și grupele de indivizi constituite în „bande de delincvenți”, ambele situații având modele de comportament antisociale, care contravin modelelor de toleranță instituționalizate în cadrul unei societăți (M. Clinard, T. Parsons, D. Black și A. Reiss, H. Becker). Pentru E. Schur, devianța implică un mod particular de „a fi” sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și constituția acestora: a) criminalii de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră personalitățile anormale: amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră personalitățile anormale: amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens lombrosian, în cazul cărora accentul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schizofrenici, epileptici), alcoolicii și toxicomanii, psihopații impulsiv-instabili cu tendință la vagabondaj, sociopații etc. La aspectele legate de „tarele psihice” ale acestei categorii de indivizi, se adaugă un nivel de educație extrem de scăzut, analfabetismul, absența familiei, asocierea în grupe marginale de delincvenți, prostituate, dependenți social etc. Măsurile care se impun au un caracter mai larg. Ele privesc acțiuni de asistență și ocrotire socială, precum și măsuri de igienă mintală. Acestea constau în depistarea respectivelor persoane (fapt destul de greu de realizat, întrucât ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoane nu se pot fixa într-un anumit loc. Nu pot suporta o viață ordonată care pentru ele reprezintă o situație frustrantă. Necesitatea instituționalizări acestor indivizi este importantă și ca măsură de prevenție socială, întrucât din rândul lor se recrutează delincvenți, prostituate etc. 8. Psihoigiena accidentelor Un loc special în cadrul situațiilor de criză trebuie rezervat accidentelor, ca fenomene psihosociale specifice lumii și modului de viață moderne. Accidentele sunt evenimente traumatizante, negative, fizice, psihice, morale, care survin brusc, având un caracter brutal
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]