826 matches
-
la onomatopeicul ciovică, ajungând la regionalul nagâț, pe aici sfârșește repertoriul ei onomastic. Drept este, atunci când se ocupă de „relații internaționale”, poartă la sine cărți de vizită pe numele Glareola pratincola. Ciuciuveaua respiră numai prin comunicate de presă, țiuie doar demascări, gândește numai în postere și sloganuri electorale de tipul: „Săriți, Securitatea!”, mănâncă doar jeratic și visează numai cai verzi pe pereți. Când audiența îi scade chiar sub limita iluzoriului, ciuciuveaua încearcă să-și ridice „ratingul” prin lovituri de presă cât
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
procedurilor de monitorizare și implementare, cât și a nivelului de dezvoltare a codului și a manierei de sprijinire și aderare la acest standard. În aceste demersuri sunt implicate instituții și organizații intenaționale și naționale de certificare, atestare, premiere, sancționare, consiliere, demascare și alte forme de întărire a standardelor morale de a face afaceri. După gradul de generalitate, dimensiunea acordurilor negociate și acceptate de parteneri, precum și în funcție de intențiile motivaționale ale codurilor, acestea au fost schematizate în documentele ONU astfel: * coduri etice cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a fost perpetuat timp de decenii de către Ross Perot și ceilalți paranoici de dreapta, dar și de cei care doreau să oprească normalizarea relațiilor cu Vietnamul, văzînd în aceasta o răzbunare pentru înfrîngerea militară suferită de Statele Unite în zonă. În ce privește demascarea acestei campanii din 1992 vezi articolul lui Bruce Franklin din ziarul The Nation din 10 mai 1993: 161. 13 Jeffords notează că filmul Dispărut în misiune (Missing in Action) din 1984 prezintă și el pe erou renunțînd la femei și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
da tot concursul la colectele ce se fac de către consiliul de Patronaj, la toate manifestațiile ce se organizează, la Săptămâna Curățeniei etc. fără a mai aștepta ordine speciale. Conf. adresei Nr. 851 / 943, a Prefecturei Poliției Capitalei vă recomandăm cartea „Demascarea Comunismului În România” al cărui cost de 100 lei se trimite la Societatea Generală a Funcționarilor Polițienești București Direcția Generală a Poliției, care trimite cartea. Conf. ord. Sf. Episcopii Nr. 1007 / 943, puneți În vedere enoriașilor că Ministerul Economiei Naționale
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tranziție, în care m-am făcut plăcut și util dar eu știu că am scris prost și am fost trimis de la Secția Cultură la secția de scrisori a "Scânteii". A fost o experiență care m-a zguduit: erau scrisori de demascare, oameni nevinovați erau pârâți pentru activități inexistente, fiii își demascau părinții, era o ură devastatoare, totală. Ajunsesem să am insomnii datorită acestor scrisori incredibile. Mi-a picat la un moment dat, în mână, o scrisoare, acest fapt n-o să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cont propriu de cercetare și investigare istorică). Din dorința de probitate științifică și onestitate factuală, autorul evită catalogarea generală a ceea ce s-a petrecut la Pitești ca fiind un 'fenomen' sau 'experiment'. Refuză și termenii deja consacrați de 'reeducare' și 'demascare', acceptând formule permisive (permeabile) precum 'acțiune' și 'evenimente'. Îi respect preferința care simplifică, de fapt, perceperea ansamblului ororii de la Pitești. În schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă acestea au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un Nicolschi, pentru a da doar un exemplu, să fie asociat unui savant, cu atât mai mult cu cât rezultatul dorit era distrugerea fizică și morală a victimelor. Folosindu-ne de acest ultim argument, refuzăm și termenii de 'reeducare' ori 'demascare', găsindu-i cât se poate de nepotriviți pentru a sugera realitățile Piteștiului. Nu e de prisos să arătăm că acești doi termeni au fost lansați de Securitate prin intermediul agresorilor. Singurele excepții în această privință le-am făcut în cazul evenimentelor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ușor. După ce i-a bătut până la inconștiență, Țurcanu l-a chemat în celulă pe directorul Dumitrescu pe 10 decembrie, pentru a-i demonstra că Pătrășcanu, Blaga, Beșchea, Soroiu, Aristotel Popescu, Ghițulescu și ceilalți au cedat și vor să-și facă 'demascarea', adică să declare în scris toate informațiile pe care le-au ascuns în anchetă despre activitatea lor anticomunistă. Pătrășcanu mărturisește un episod sugestiv din această perioadă când, la sugestia lui Dumitrescu, a fost obligat să folosească sintagma 'în urma discuțiilor' în loc de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
comuniste. Directorul Dumitrescu le-a ținut un discurs celor care au intrat în cameră în această perioadă, redat de Alexandru Popa: Prin felul cum v-ați comportat până acum (se referea la participarea și conducerea de către noi a acțiunii de demascare), ați dovedit că v-ați rupt de trecut și că doriți să vă reabilitați. Veți merge într-o cameră, unde vi se vor creia alte condiții de viață. Să aveți conștiința clară că aceste condiții mai bune de viață le-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tentativă de a porni acțiunea își găsește impulsul, așadar, la administrație, mai precis la Biroul de Inspecții, interfața Securității în penitenciar. La sfârșitul lui martie 1951, Șleam l-a chemat încă o dată pe Pătrășcanu ca să îl anunțe că vor începe 'demascările', motiv pentru care trebuie să se gândească la cine va acționa și cine va suporta metodele, care nu vor include bătaia, ci doar amenințări, înjurături și pedepse fizice. Șleam a discutat aceste lucruri și cu Badale și Bârjoveanu, iar cei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cei din 'comitete' în camera 96. El le-a spus lui Popa, Pușcașu, Murărescu, Popescu, Popovici, Cerbu, Voin, Stoian și Șerbănescu că: De acum încolo nu mai este permisă bătaia, așa cum ați procedat până acum. Veți putea continua acțiunea de demascare în felul următor: mai întâiu vă veți informa asupra activității desfășurate de deținuții care vor fi introduși în camerele voastre și care nu este cunoscută de Securitate. Când veți socoti că ați scos dela ei totul, îi veți demasca cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
introduși în camerele voastre și care nu este cunoscută de Securitate. Când veți socoti că ați scos dela ei totul, îi veți demasca cu atitudinea pe care au avut-o în penitenciar și abia după aceasta le veți pune problema demascării din afară. Dacă nu vor să recunoască, le mai puteți da câte o palmă sau 2-3 bețe la fund, întrebându-i 'dar cu asta cum e... dar cu cealaltă cum e'... îl mai ții noaptea în picioare și nu-l
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
va fi scos țap ispășitor și încerca să își acopere spatele lăsând instrucțiuni pentru continuarea acțiunii. După plecarea lui Popa și Țurcanu din Gherla, în decembrie 1951, la etajul III s-au schimbat gardienii, iar camerele în care aveau loc demascările au fost transformate în camere de carantină ori ateliere. Primele conflicte deschise între agresori au apărut în duba care îi transporta. Bărgăoanu, deși a fost transportat împreună cu Țurcanu și Popa la Jilava pentru anchete, s-a întors la Gherla și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a se alătura acțiunii, a fost instruit de Țurcanu și Popa. În mai 1950 a participat la sesiunile de 'reeducare' de la camera 4-spital, unde a fost primul care le-a spus celor prezenți că oriunde vor merge trebuie să aplice 'demascarea'. A torturat și el la Pitești, din iunie 1950 activând la Gherla. În urma bătăilor la care a participat, au murit Vasile Dumitru, la camera 98, și Garofil Dimciu, bătut în mai multe camere. Eliberat, și-a denunțat părinții și cumnații
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în mai 1944 de la Aiud. Închis din nou în iunie 1949, a fost dus la Oradea, iar pe 5 noiembrie, la Pitești. S-a împotrivit acțiunii, dar, din ianuarie până în mai 1950, a fost bătut și forțat să-și facă 'demascarea', așa că, din iunie, s-a alăturat acțiunii în camera 2-subsol, unde a cules informații. E acuzat de aceleași lucruri ca și ceilalți: strângere de informații, participarea la violențe și pregătirea de noi cadre pentru acțiune. El ar fi recunoscut că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de unde a fost apoi transferat la Suceava. Ar fi aprobat mișcarea lui Bogdanovici, fiindu-i martor acestuia că nu trădează Mișcarea Legionară prin ceea ce întreprinde. De asemenea, ar fi aprobat și înființarea ODCC și ar fi condus întreaga acțiune de demascare, dar din umbră, pentru ca scopurile sale subversive să nu fie descoperite. Maximilian Sobolevschi ar fi acționat în FDC din 1942, iar în 1947 s-a înscris și în Partidul Comunist. Condamnat în 1948, a fost încarcerat la Suceava, unde s-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Octavian Voinea, Pafnutie Pătrășcanu, Aristotel Popescu și Dan Dumitrescu. Spre deosebire de procesul lotului Țurcanu, acesta n-a mai putut fi exploatat de comuniști, din cauza opoziției acuzaților. Gheorghe Calciu s-a ridicat împotriva absurdității întregii mizanscene și a denunțat adevărații responsabili pentru demascări: Nicolschi, Dulgheru, Zeller, Dumitrescu, Marina și Avădanei. Calciu și Iosif V. Iosif au fost cei mai recalcitranți dintre acuzați, iar Dragoș Hoinic a refuzat să vorbească la interogatoriu, pe motiv că sentința a fost stabilită dinainte. Octavian Voinea recunoaște că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Mărtinuș a ținut un prim discurs despre 'reeducare', dar fără să stârnească reacții. Țurcanu a apărut și el pentru a-și ține discursul de dinaintea bătăilor: 'Reeducarea, de altfel, e o problemă de conștiință. Dacă vreți, o faceți, dacă nu, nu. Demascarea, în schimb, vreți, nu vreți, va trebui să o faceți. Vă obligăm noi!', ceea ce însemna că urmau să fie obligați să dea informații din exterior, chiar dacă se recunoștea că regimul nu urmărea îndoctrinarea ori transformarea lor. Nu este foarte clar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fiecare dată când leșina era trezit cu apă. Țurcanu a jucat încălțat pe trupul lui, iar după câteva ore de torturi a izbucnit: 'Cât Dumnezeul mă-tii vrei să mai stau eu în pușcărie din cauza ta, mă? Ori îți faci demascarea, ori, dacă nu, te duci îngeraș, după alții de-alde tine'. Măgirescu recunoaște că s-a prăbușit fizic și psihic, ajungând în asemenea stare încât și-a acuzat logodnica, părinții, prietenii și colegii, iar mai târziu a fost folosit ca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
luat la întrebări de către acesta și Șleam, Pătrășcanu a recunoscut că își face 'procese de conștiință' pentru că a aplicat bătaia la Pitești. Încă o dată i s-a spus că abia 1-2% dintre informațiile obținute era folositoare, regimul fiind sătul de demascări, dar cei doi au încercat să-i inoculeze speranța că va mai urma o acțiune. Totuși, la 1 august 1951, izolarea a fost desființată. Din septembrie 1951, când Badale a fost luat la Securitate pentru o săptămână, iar Pătrășcanu a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
alții erau întărâtați și îl loveau mai cu sete. Dintre torturile la care a fost supus amintește: statul în picioare în fața priciului zile și nopți la rând (erau ridicați cu lovituri de ciomag dacă se prăbușeau), statul în poziția de 'demascare' (statul în șezut, cu privirea îndreptată către degetele de la mâini), stivuirea (așezarea unul peste altul a 6-8 oameni, pe rânduri), lovirea reciprocă între membrii grupului, lovirea ore în șir cu o curea peste față. După ce au trecut de toate etapele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
el ar putea minți pentru a se răsbuna pe mine, dacă ar vrea să facă acest lucru, întrucât a fost bătut în mod serios de către mine personal și de alții conduși de mine și a fost obligat să își facă demascarea din interior și exterior, și în prezent se găsește și el în aceeași situație cu mine prin faptul că și el a fost un element care a participat în mod activ la așa-zisele demascări. A fost torturat la începutul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost obligat să își facă demascarea din interior și exterior, și în prezent se găsește și el în aceeași situație cu mine prin faptul că și el a fost un element care a participat în mod activ la așa-zisele demascări. A fost torturat la începutul lui ianuarie 1950 în camera 4-spital de către un 'comitet' din care făceau parte Țurcanu, Roșca, Pușcașu, Popa, Mărtinuș, Bogos, Pătrășcanu, Gherman și alții. Unul dintre cei care sufereau alături de el în cameră își aduce aminte
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cei ce mai cred» în astfel de lucruri', motiv pentru care s-au compus scenetele triviale și cântecele batjocoritoare. Spre sfârșitul lui 1951, Neculai Popa l-a întâlnit pe Cornel Pop în Zarca Gherlei, deși nu îi cunoștea traseul în demascări. Bănuia după îmbrăcăminte că face parte dintre oamenii lui Țurcanu, dar îl descrie ca pe un om tăcut și care căuta mereu singurătatea. Observase că Popa nu mânca și, într-o zi, i-a adus o bucată de halva, dar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
studiul efectelor tuturor acestor metode asupra psihicului victimelor (de reținut că acestea erau tineri în formare, cu o medie de vârstă de 22-23 de ani), trebuie să ținem cont și de solicitările ulterioare bătăilor. Deținuții erau forțați să-și facă 'demascarea', în fond spovedanii publice mincinoase, în care trebuiau, pe de o parte, să mărturisească toate datele despre activitatea politică din libertate și, pe de alta, să afurisească tot ce prețuiseră până în acel moment, cu accent deosebit pe familie și credință
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]