2,891 matches
-
episoade acute caracterizate prin următoarele tulburări: agitație psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale cu dezorientare temporo-spațială, idei delirante de prejudiciu, stări depresive și ipohondriace, melancolie anxioasă, delir de autoacuzare și persecuție. Tabloul clinic al demenței senile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: ținuta neîngrijită a bolnavului și o stare de igienă personală deficitară, activitate dezordonată, colecționarism de obiecte heteroclite și inutile, cu caracter bizar sau chiar absurd, inversarea ritmului somn-veghe, bulimie, deficit de memorie cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipul afaziei amnestice, tulburarea funcțiilor sintetice de bază (atenție deficitară, percepții sumare și fragmentare), tulburări intelectuale, regresiunea instinctivo-afectivă, tulburări de caracter (iritabilitate, mânie, autoritarism, exaltarea sentimentului de proprietate, sgârcenie, gelozie, tulburări de comportament erotic, reacții impulsive, suicid). Evoluția clinică a demenței senile are caracter progresiv, de la câteva luni, la câțiva ani, sfârșind cu demență intelectuală și stare de cașexie. 2) Presbiofrenia A fost descrisă de Wernicke (1906) și ea reprezintă o variantă clinică a demenței senile, fiind caracterizată prin următoarele aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fragmentare), tulburări intelectuale, regresiunea instinctivo-afectivă, tulburări de caracter (iritabilitate, mânie, autoritarism, exaltarea sentimentului de proprietate, sgârcenie, gelozie, tulburări de comportament erotic, reacții impulsive, suicid). Evoluția clinică a demenței senile are caracter progresiv, de la câteva luni, la câțiva ani, sfârșind cu demență intelectuală și stare de cașexie. 2) Presbiofrenia A fost descrisă de Wernicke (1906) și ea reprezintă o variantă clinică a demenței senile, fiind caracterizată prin următoarele aspecte psihopatologice: amnezie de fixare, dezorientare temporo-spațială, fabulație, deteriorare mintală lejeră. Această afecțiune apare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacții impulsive, suicid). Evoluția clinică a demenței senile are caracter progresiv, de la câteva luni, la câțiva ani, sfârșind cu demență intelectuală și stare de cașexie. 2) Presbiofrenia A fost descrisă de Wernicke (1906) și ea reprezintă o variantă clinică a demenței senile, fiind caracterizată prin următoarele aspecte psihopatologice: amnezie de fixare, dezorientare temporo-spațială, fabulație, deteriorare mintală lejeră. Această afecțiune apare în special la femei, cu conservarea aspectului exterior, a ținutei și chiar a cochetăriei. Tulburările de memorie constau într-o amnezie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
memorie constau într-o amnezie de fixare, în special a datelor recente. Ea este însă compensată de producții fabulative și de false recunoașteri de tipul paramneziilor. Deficitul intelectual este construit, dar el nu are gravitatea pe care o întâlnim în demența senilă simplă. Sentimentele afective și cele morale sunt, în general, bine conservate. 3) Demențele abiotrofice presenile Acest grup de demențe apar în perioada presenilă datorită unui proces specific de abiotrofie cerebrală, care antrenează o stare de disoluție progresivă a funcțiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însă compensată de producții fabulative și de false recunoașteri de tipul paramneziilor. Deficitul intelectual este construit, dar el nu are gravitatea pe care o întâlnim în demența senilă simplă. Sentimentele afective și cele morale sunt, în general, bine conservate. 3) Demențele abiotrofice presenile Acest grup de demențe apar în perioada presenilă datorită unui proces specific de abiotrofie cerebrală, care antrenează o stare de disoluție progresivă a funcțiilor instrumentale ale limbajului, praxiilor și gnoziilor. Se constată o atrofie corticală cu predominanță lobară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de false recunoașteri de tipul paramneziilor. Deficitul intelectual este construit, dar el nu are gravitatea pe care o întâlnim în demența senilă simplă. Sentimentele afective și cele morale sunt, în general, bine conservate. 3) Demențele abiotrofice presenile Acest grup de demențe apar în perioada presenilă datorită unui proces specific de abiotrofie cerebrală, care antrenează o stare de disoluție progresivă a funcțiilor instrumentale ale limbajului, praxiilor și gnoziilor. Se constată o atrofie corticală cu predominanță lobară, ca localizare cerebrală. Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
abiotrofie cerebrală, care antrenează o stare de disoluție progresivă a funcțiilor instrumentale ale limbajului, praxiilor și gnoziilor. Se constată o atrofie corticală cu predominanță lobară, ca localizare cerebrală. Din punct de vedere psihopatologic și anatomo-clinic se descriu două forme clinice: demența Pick și demența Altzheimer. Debutul clinic al bolii se situează în jurul vârstei de 45-65 de ani, sexul feminin fiind, statistic, mai vulnerabil. Se notează forme familiale, fapt care pledează în favoarea unui factor de heredo-degenerescență sistematizată al acestor afecțiuni. Vom prezenta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antrenează o stare de disoluție progresivă a funcțiilor instrumentale ale limbajului, praxiilor și gnoziilor. Se constată o atrofie corticală cu predominanță lobară, ca localizare cerebrală. Din punct de vedere psihopatologic și anatomo-clinic se descriu două forme clinice: demența Pick și demența Altzheimer. Debutul clinic al bolii se situează în jurul vârstei de 45-65 de ani, sexul feminin fiind, statistic, mai vulnerabil. Se notează forme familiale, fapt care pledează în favoarea unui factor de heredo-degenerescență sistematizată al acestor afecțiuni. Vom prezenta în continuare caracteristicile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situează în jurul vârstei de 45-65 de ani, sexul feminin fiind, statistic, mai vulnerabil. Se notează forme familiale, fapt care pledează în favoarea unui factor de heredo-degenerescență sistematizată al acestor afecțiuni. Vom prezenta în continuare caracteristicile clinice ale celor două forme de demențe presenile. Demența Pick. Afecțiunea a fost descrisă de Pick (întâi în 1892 și, ulterior, în 1906), apoi de către Altzheimer (1911). Ea este definită ca „un tip particular de demență asociată cu tulburarea funcțiilor simbolice, apărând la o vârstă presenilă, în raport cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vârstei de 45-65 de ani, sexul feminin fiind, statistic, mai vulnerabil. Se notează forme familiale, fapt care pledează în favoarea unui factor de heredo-degenerescență sistematizată al acestor afecțiuni. Vom prezenta în continuare caracteristicile clinice ale celor două forme de demențe presenile. Demența Pick. Afecțiunea a fost descrisă de Pick (întâi în 1892 și, ulterior, în 1906), apoi de către Altzheimer (1911). Ea este definită ca „un tip particular de demență asociată cu tulburarea funcțiilor simbolice, apărând la o vârstă presenilă, în raport cu debutul demenței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Vom prezenta în continuare caracteristicile clinice ale celor două forme de demențe presenile. Demența Pick. Afecțiunea a fost descrisă de Pick (întâi în 1892 și, ulterior, în 1906), apoi de către Altzheimer (1911). Ea este definită ca „un tip particular de demență asociată cu tulburarea funcțiilor simbolice, apărând la o vârstă presenilă, în raport cu debutul demenței senile și este datorată unei atrofii heredo-degenerative cortico-cerebrale, circumscrisă la regiunea fronto-temporală” (H. Ey). Debutul clinic are un caracter progresiv, cu deficit de atenție, memorie și judecată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Demența Pick. Afecțiunea a fost descrisă de Pick (întâi în 1892 și, ulterior, în 1906), apoi de către Altzheimer (1911). Ea este definită ca „un tip particular de demență asociată cu tulburarea funcțiilor simbolice, apărând la o vârstă presenilă, în raport cu debutul demenței senile și este datorată unei atrofii heredo-degenerative cortico-cerebrale, circumscrisă la regiunea fronto-temporală” (H. Ey). Debutul clinic are un caracter progresiv, cu deficit de atenție, memorie și judecată. Cele mai caracteristice sunt tulburările de comportament (acte bizare), afectivitate și funcții simbolice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
palilalie și paligrafie, ecolalie, mimetism, amimie. Se mai notează, în plus, crize de hipotonie paroxistică și foarte rar, crize de epilepsie. Starea demențială se accentuează în decurs de câțiva ani, cu evoluție către incontinență, hipertonii musculare și stare de cașexie. Demența Altzheimer. Această afecțiune este o demență caracterizată printr-un proces abiotrofic cerebral mai extins și care, din punct de vedere psihopatologic, implică un comportament dezorganizat, tulburări agnozo-afazo-apraxice și hipertonie musculară. Boala a fost descrisă de Altzheimer (1906). Debutul clinic este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Se mai notează, în plus, crize de hipotonie paroxistică și foarte rar, crize de epilepsie. Starea demențială se accentuează în decurs de câțiva ani, cu evoluție către incontinență, hipertonii musculare și stare de cașexie. Demența Altzheimer. Această afecțiune este o demență caracterizată printr-un proces abiotrofic cerebral mai extins și care, din punct de vedere psihopatologic, implică un comportament dezorganizat, tulburări agnozo-afazo-apraxice și hipertonie musculară. Boala a fost descrisă de Altzheimer (1906). Debutul clinic este semnalat în jurul vârstei de 55 ani
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
palilalie, logoclonie), tulburări praxo-gnozice (apraxia îmbrăcatului), o perseverare neproductivă. La cele deja expuse se asociază tulburări neurologice (tulburări de tonus muscular, de mers, crize de epilepsie). Distribuția topografică a leziunilor abiotrofice cortico-cerebrale este difuză, mai puțin circumscrise decât în cazul demenței Pick. 4) Demența Creutzfeld-Jakob Boala a fost descrisă de Creutzfeld (1920) și ea este un proces abiotrofic cerebral. Debutul se situează în jurul vârstei de 50 ani, cu un sindrom extrapiramidal de tip coreo-atetozic, mioclonii, hipotonie, disartrie, la care se asociază
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
praxo-gnozice (apraxia îmbrăcatului), o perseverare neproductivă. La cele deja expuse se asociază tulburări neurologice (tulburări de tonus muscular, de mers, crize de epilepsie). Distribuția topografică a leziunilor abiotrofice cortico-cerebrale este difuză, mai puțin circumscrise decât în cazul demenței Pick. 4) Demența Creutzfeld-Jakob Boala a fost descrisă de Creutzfeld (1920) și ea este un proces abiotrofic cerebral. Debutul se situează în jurul vârstei de 50 ani, cu un sindrom extrapiramidal de tip coreo-atetozic, mioclonii, hipotonie, disartrie, la care se asociază rapid o stare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinic, aceasta constă dintr-un sindrom coreic cronic, la care se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate, mânie, variații ale dispoziției afective, depresii, raptusuri suicidare, deficit intelectual lent și progresiv, apatie, lipsă de inițiativă similară celei din cursul demenței Pick. 6) Boala Parkinson Aceasta este o afecțiune degenerativă ereditară și familială. Din punct de vedere clinic se caracterizează printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție clinică progresivă la care se asociază și o atofie cortico-cerebrală care duce în final
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o afecțiune degenerativă ereditară și familială. Din punct de vedere clinic se caracterizează printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție clinică progresivă la care se asociază și o atofie cortico-cerebrală care duce în final la instalarea unei stări de demență. În prezent se consideră că tabloul clinic este rezultatul unei asocieri între sindromul parkinsonian (extrapiramidal) și sindromul demențial (psiho-organic cerebral). 7) Hidrocefalia cu presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În prezent se consideră că tabloul clinic este rezultatul unei asocieri între sindromul parkinsonian (extrapiramidal) și sindromul demențial (psiho-organic cerebral). 7) Hidrocefalia cu presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară, recent considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este rezultatul unei asocieri între sindromul parkinsonian (extrapiramidal) și sindromul demențial (psiho-organic cerebral). 7) Hidrocefalia cu presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară, recent considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară, recent considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă, sindrom demențial. 9) Demența presenilă cu degenerescență talamică Aceasta este o afecțiune complexă care se caracterizează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară, recent considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă, sindrom demențial. 9) Demența presenilă cu degenerescență talamică Aceasta este o afecțiune complexă care se caracterizează prin următoarele tulburări: demență severă, hipersomnie, hipertonie musculară, poziție rigidă a corpului. Afecțiunea este superpozabilă pe aspectele clinice al bolii descrise de Hallervorden și Spatz. 10) Sindromul lui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă, sindrom demențial. 9) Demența presenilă cu degenerescență talamică Aceasta este o afecțiune complexă care se caracterizează prin următoarele tulburări: demență severă, hipersomnie, hipertonie musculară, poziție rigidă a corpului. Afecțiunea este superpozabilă pe aspectele clinice al bolii descrise de Hallervorden și Spatz. 10) Sindromul lui Heidenheim Acesta pare a fi înrudit cu maladia Creutzfeld-Jakob. Se notează prezența unei cecități corticale asociate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hipersomnie, hipertonie musculară, poziție rigidă a corpului. Afecțiunea este superpozabilă pe aspectele clinice al bolii descrise de Hallervorden și Spatz. 10) Sindromul lui Heidenheim Acesta pare a fi înrudit cu maladia Creutzfeld-Jakob. Se notează prezența unei cecități corticale asociate cu demența. Boala evoluează, din punct de vedere clinic, foarte rapid, prin demență, către moartea subiectului, în decurs de 46 luni. 11) Maladia Hassin și Levitin Afecțiunea reprezintă o demență progresivă, cu o evoluție de circa doi ani și care apare în jurul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]