2,451 matches
-
administrativă a reformelor. Cele două seturi de reforme nu se aflau neapărat într-o neconcordanță reciprocă, însă unul dintre ele cel referitor la expansiunea statului și a economiei implica o anumită modalitate de abordare a celuilalt: descentralizarea ca modernizare și democratizare administrativă. Până în 1983, guvernul socialist, aflat sub presiunea exercitată de comunitatea internațională, care acum era foarte bine legată de neoliberalism, a suspendat primele reforme, însă a continuat cu descentralizarea. Dar schimbarea tacticii în ceea ce privește politica economică și socială, a implicat și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
al instituțiilor. Sub aspectul genului, raporturile de putere apar ca rezultat al tradiției patriarhale care asociază femeile instituției familiei (în cadrul căreia au roluri extinse privind îngrijirea și munca domestică), o corelație care se menține în pofida tendințelor generale de modernizare și democratizare a societății. De aceea, coeficientul de adversitate pe care îl resimt în general femeile în demersul lor de integrare socială este diferit și mai accentuat decât cel al bărbaților. Aceștia își adjudecă ceea ce, după o expresie populară, se poate numi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o adevărată strategie, se impune prin inteligență, dezinvoltură, putere de decizie. Uneori reușește chiar să atingă profunzimea lucrurilor, să descifreze esența existenței, elemente ale cunoașterii până nu demult destinate doar cugetării masculine. Se resimte puternic o nevoie de egalitate, de democratizare a relațiilor ce erau puse mai mult sub semnul dihotomiei, al unui antagonism structural, ancestral. Femeia dorește a fi „cu forțe și însușiri egale”109, revendică virtutea ca unic criteriu de diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de cele mai multe ori tânăr, fermecător, de o virilitate impunătoare. Uneori el provine dintr-un „neam cam prost” (IV, 1), însă are „simțiri alese, nobile purtări”112 , este acceptat nu pentru poziția socială deținută, ci pentru calitățile sale. Asistăm la o democratizare a relațiilor interumane, la o valorificare accentuată a potențialului fiecărui individ. Este aventuros, dornic de a-și avea persoana îndrăgită alături, acționează mereu doar sub impulsul sentimentelor, neținând cont de imperativele rațiunii, de aceea actele lui necugetate se transformă în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prin acest instinct uman ce nu ar trebui negat și drapat inutil, își cunoaște bine firea și nu înțelege duritatea unui părinte care pune mai presus de fericirea ei normele sociale. Discursul Ghismondei îi reliefează gândirea emancipată, liberă de cutume, democratizarea viziunii asupra statutului femeii, care încă de la creație este pe același plan cu bărbatul, devine o pledoarie pentru o egalitate în drepturi și o departajare doar pe criterii valorice. Păcatului trupesc, care nu este nici pe departe o faptă abominabilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-se la puterea oficială: (managerii) marginalizează și Înăbușă modalitățile de discurs (de exprimare) care contrazic interesele limitate ale firmei, permit exprimarea doar a «discursuriloră care vin În Întâmpinarea intenționalității sale (cunoștințe etc.), făcând din discursul managerial dominant o putere strategică. Democratizarea negocierii și instituirii competențelor presupune libertatea alternanțelor de exprimare și practică a tuturor actorilor, asigurarea dreptului de a practica un discurs sau altul, de a accepta un comportament sau altul (...). Esențialul constă În a trata pe subordonați ca ființe umane
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
iar unele corporații puternice Încep să controleze spațiul public (media) și statul. Societățile autoritare (cu deosebire cele totalitare) cunosc o pătrundere a statului În spațiul privat și În societatea civilă, controlând, tot mai mult, și spațiul public. În procesele de democratizare, cetățenii (din societatea civilă), reuniți ca public”, având libertatea și garanția de manifestare, dau realitate unui „spațiu public”. La Început, spațiul public avea un caracter mai limitat ca formă de manifestare (dezbateri publice, presă, cluburi, saloane, adunări publice, discuții În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
le definește fundamentul sociocultural al activității lor. Întreprinderile industriale și, cu deosebire, instituțiile publice ale statelor capitaliste democrate au trecut prin câteva faze de dezvoltare sociopolitică. De la epoca „acumulării primitive a capitalului” până azi, s-a remarcat un proces de democratizare a Întreprinderilor, pe de o parte, și de apropiere constantă a instituțiilor publice de activitățile” economice, pe de altă parte. De la viziunea lui A. Smith privind neintervenția statului În viața economică propriu-zisă, astăzi se trece la o nouă concepție și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mare diviziune a muncii pe operații care duce la descalificare, o structură puternic ierarhizată) și trecerea spre noi filosofii și practici manageriale (managementul competențelor negociate; personalizarea clientului, a produselor și a salariaților, segmentarea piețelor pe criterii de stil de viață, democratizarea conducerii etc.). e) În conformitate cu cele spuse, putem Împărți funcțiile Întreprinderilor și ale instituțiilor publice(de care ne ocupăm În mod special) În: a) externe și b) interne. f) La rândul lor, fiecare clasă de funcție are specifice o serie de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
j. Managementul organizațiilor, București, CODECS, 1994, p. 186. footnote>. Schein dă culturii organizației următorul conținut: a) presupozițiile (postulatele) teoretice (viziunea); b) valorile și normele; c) „artifactele” - produsele culturii (sau, cum se mai spune, „purtătorii-de-valori”). În sfârșit, deconstructivismul aduce În discuție democratizarea organizațiilor pe baza raportului dintre putere și cultură.<footnote A se vedea Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor, Editura Economică, București, 2004 paragraful 3.5. footnote>. În acest context de preocupări, intervin organizațiile afiliate UE, cum ar fi: „European Foundation for the
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cerințele cooperării, pe baze de Încredere și interese comune Între cetățeni și autoritățile publice; stabilirea, administrarea, folosirea unor canale de comunicare cu „beneficiarii” (publicul), În scopul realizării funcțiilor specifice administrației publice. Ansamblul acestor funcții este rezultatul unor decizii politice cu privire la democratizarea și eficientizarea activității administrației publice (centrale și locale). În ceea ce privește activitățile diverse legate de serviciile proprii relațiilor publice (din afara administrației publice), pot apărea funcții interne, caracterizând natura specifică diverselor tipuri de instituții. Așa cum am văzut În modulul I, relațiile publice reprezintă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
o adevărată strategie, se impune prin inteligență, dezinvoltură, putere de decizie. Uneori reușește chiar să atingă profunzimea lucrurilor, să descifreze esența existenței, elemente ale cunoașterii până nu demult destinate doar cugetării masculine. Se resimte puternic o nevoie de egalitate, de democratizare a relațiilor ce erau puse mai mult sub semnul dihotomiei, al unui antagonism structural, ancestral. Femeia dorește a fi „cu forțe și însușiri egale”109, revendică virtutea ca unic criteriu de diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de cele mai multe ori tânăr, fermecător, de o virilitate impunătoare. Uneori el provine dintr-un „neam cam prost” (IV, 1), însă are „simțiri alese, nobile purtări”112 , este acceptat nu pentru poziția socială deținută, ci pentru calitățile sale. Asistăm la o democratizare a relațiilor interumane, la o valorificare accentuată a potențialului fiecărui individ. Este aventuros, dornic de a-și avea persoana îndrăgită alături, acționează mereu doar sub impulsul sentimentelor, neținând cont de imperativele rațiunii, de aceea actele lui necugetate se transformă în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prin acest instinct uman ce nu ar trebui negat și drapat inutil, își cunoaște bine firea și nu înțelege duritatea unui părinte care pune mai presus de fericirea ei normele sociale. Discursul Ghismondei îi reliefează gândirea emancipată, liberă de cutume, democratizarea viziunii asupra statutului femeii, care încă de la creație este pe același plan cu bărbatul, devine o pledoarie pentru o egalitate în drepturi și o departajare doar pe criterii valorice. Păcatului trupesc, care nu este nici pe departe o faptă abominabilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai puțin exasperantă în grafia ei, însă la fel de bătăioasă și categorică: „Pentru că n-am vrut, n-am știut să schimbăm cu adevărat ceva”. Altfel spus, având libertatea și marile ei promisiuni în față în acel climat respirabil de început de democratizare a societății - anii 1989-1991 -, noi am ratat-o cu nonșalanță. Am ratat-o, deoarece n-am încercat să evaluăm adevărata dimensiune a răului în care ne cufundaserăm, ca indivizi și ca organism colectiv, în timpul regimului comunist totalitar. Mai mult, excedați
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
jubiliare înecate în alcool și muzică populară, degustări la Cricova etc. Un model, cum bine se observă, care imită în parte „strategia de seducție” aplicată de guvernul Sangheli observatorilor și creditorilor occidentali sosiți în Basarabia pentru a evalua nivelul de democratizare a tânărului stat „independent și suveran”. Dacă dl Martinez, de pildă, înalt funcționar în structurile europene, va pleca întotdeauna entuziasmat și foarte mulțumit de primirea ce i se face la Chișinău, dl Laurențiu Ulici și colegii săi scriitori nu au
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sunt, fără a supradimensiona segmentul politic al problemei, copiii literari ai perestroicii pe meleagurile noastre. Debutul în presă și, in cazurile fericite, debutul în volum a multora dintre ei s-a produs/a fost posibil în anii de deschidere spre democratizare a colosului sovietic, perioadă ce cuprinde, aproximativ, anii ’84-’89. Intrarea în viața literară a tinerilor autori s-a făcut eșalonat, discret - în sensul unei nezgomotoase receptări și mediatizări a mesajului lor artistic, chiar dacă n-au lipsit cărțile bune, de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de celălalt presupune, inevitabil, apelul la ficțiune, la ierarhizări avantajoase, la sentimente și resentimente 72 greu de înlăturat. În cazul românesc, manualele au fost supuse celor mai drastice revizuiri la scurt timp după ocuparea țării de către armata sovietică (1944). În numele "democratizării" și "de-fascizării", au suferit incredibile distorsiuni în sens pro-moscovit. A urmat un lung șir de intervenții politice în același ton, dar cu detalii fluctuante, care s-au mai atenuat în limite aproape tolerabile la mijlocul anilor '60. Au renăscut virulent
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mecanism de generare în serie a tipurilor mediatice dominante (soap opera, sitcom, roman polițist pentru genurile de televiziune sau fapt divers, mesaj publicitar pentru presa scrisă). Demistificare a literaturii "nobile" (highbrow) care nu mai poate avea un statut ontologic privilegiat, democratizare a discursului social, structuralismul asertează peremptoriu că "opera literară ca și orice produs al limbajului este o construcție ale cărei mecanisme pot fi clasate și analizate ca obiectele oricărei științe" (T. Eagleton, 1994: 106). Sensul nu mai este produsul romantic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
olimpice, lansarea unei nave în spațiul cosmic, semnarea unor tratate internaționale, alegerea unui președinte etc.). Analiza rituală a demonstrat de altfel rolul paraliturgic al mass-media ca sursă a transcendenței, a "experienței estetice", culturale, emoționale. În raport cu aceste trăsături dominante ale mass-media, democratizarea culturii și responsabilizarea individului ca actor social trebuie întemeiată pe competența "context-dependentă" a producerii de sens, altfel spus pe lectura critică a discursului public (instituțional și mediatic). 10.3. Mass-media și tranziția în România. O lectură diacronică Într-o manieră
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a performanței umane), gnoseologice (cunoașterea ca reflex al realității obiective), antropologice (specificitatea umană limitată la muncă, mai ales cea manuală) și politice (relațiile politice ca instrument de dominare cf. A. Marga, 1994:10) cu noile concepte de : schimbare societală, reformă, (democratizare și economie de piață), autonomie (D. Sandu, 1996:255 ), emergența unei noi ordini post-tradiționale, reconstruirea solidarității prin reconcilierea autonomie/ interdependență, politică generativă (make things happen A. Giddens, 1994:10), democrație dialogică. Democratizarea dialogului ca formă radicală de democrație "avansează în măsura în care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
10) cu noile concepte de : schimbare societală, reformă, (democratizare și economie de piață), autonomie (D. Sandu, 1996:255 ), emergența unei noi ordini post-tradiționale, reconstruirea solidarității prin reconcilierea autonomie/ interdependență, politică generativă (make things happen A. Giddens, 1994:10), democrație dialogică. Democratizarea dialogului ca formă radicală de democrație "avansează în măsura în care relațiile sînt instaurate prin dialog și nu impuse prin structura puterii" (A. Giddens, 1994:16). Această optimizare a participării, "democratizare a democrației" nu poate fi realizată decît prin restructurarea relațiilor intersubiective, a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interdependență, politică generativă (make things happen A. Giddens, 1994:10), democrație dialogică. Democratizarea dialogului ca formă radicală de democrație "avansează în măsura în care relațiile sînt instaurate prin dialog și nu impuse prin structura puterii" (A. Giddens, 1994:16). Această optimizare a participării, "democratizare a democrației" nu poate fi realizată decît prin restructurarea relațiilor intersubiective, a instituțiilor și organizațiilor (inclusiv mass-media), a sistemului social în ansamblu. În trecerea de la societatea totalitară a monologului, a partidului unic și "vocii" unice la cea democratică a dialogului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comunismului definită de Havel ca ¨a gîndi negru și a vorbi alb¨ devine monomania postcomunistă a lui ¨a gîndi negru și a vorbi negru¨. * de la o castă închisă, cu selecție de sus în jos, bazată pe criterii exclusiv ideologice * la democratizarea și profesionalizarea breslei, trecerea la un stadiu profesional fiind marcată de : raționalizarea practicilor jurnalistice; formarea interdisciplinară (în științele comunicării, științe politice, științele limbii); schimbarea mentalității (de la eroul justițiar tip Watergate la furnizorul de informație nudă în jurnalismul de serviciu). Consolidînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de credibilitate, de integrare, de participare: * funcționînd ca watch-dog al societății civile; * lubrefiind dialogul social între indivizi, grupuri, instituții; * oferind o imago mundi reală (spunînd ca în basmul lui Andersen că "împăratul e gol"). Dacă sarcinile primei faze cantitative a democratizării au fost realizate (mai multe mijloace ziare, posturi de radio și televiziune pentru mai mulți indivizi), aspectele calitative ale democratizării rămîn încă un deziderat (agenți mediatici credibili, o televiziune cu adevărat publică etc.). 10.6. Comunicare, ecologie informațională În foarte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]