211,541 matches
-
în țară. Având dreptul să boteze două dintre noile tărâmuri descoperite, va recurge într-un caz la numele geologului român Grigore Cobălcescu. Parcă în logica unei înlănțuiri karmice, pe hărțile din ce în ce mai complete ale aceleiași regiuni antarctice va apărea mai târziu denumirea de Racovitza Islands(grup de trei insule). Tot ca o recunoaștere a meritelor savantului, mai multe specii de interes entomologic vor primi numele său. Întemeiază o nouă știință, biospeologia, precum și primul institut speologic din lume (Cluj, 1920), și de asemeni
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
în al V-lea capitol se intră în tema anunțată, analizîndu-se, cu o bună documentație, antisemitismul studențesc, Liga Apărării Național Creștine și apariția Legiunii "Arhanghelul Mihail". Autorul așază, doctoral, sub ocularul exegetic, mișcările studențești antisemite din 1922 (cunoscute, apoi, sub denumirea de "generația de la '22") ca o reacție a studenților români în creștere explozivă, ca număr, în universități împotriva colegilor evrei și ei, numeric, în creștere. Studențimea antisemită cerea aplicarea principiului "numerus clausus" la intrarea în universități (în discuție erau facultățile
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
au fost multiple, nu mă voi opri, de această dată, asupra lor. În principal, s-a urmărit declanșarea unui conflict de anvergură, menit să urgenteze reînființarea Securității. Tenebroasa instituție, de care românii abia scăpaseră, a fost reactivată sub alte pălării, denumiri și competențe. În tranziția haotică ce a urmat, anumiți politicieni din România au căutat permanent motive de ceartă, pretexte și scopuri de a învrăjbi populația din cele trei județe, Mureș, Harghita și Covasna. Deși consensul se află departe și toleranța
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
a două pustiitoare războaie mondiale și un număr dificil de precizat de conflicte locale nu mai puțin sângeroase, cu holocaust, lagăre de concentrare și două uriașe blocuri militare la un pas de a se congratula atomic, i s-a propus denumirea de nou Ev Mediu, s-a procedat doar la fixarea unor constante istorice - cu care, sigur, vom intra și în cel de al XXI-lea secol. Un daltonism iremediabil îl amenință pe analist, de cum dă note. Să luăm ca exemplu
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
au respectat voința autorului, care nemaiputînd elabora, cum intenționase, memorii, pe basa însemnărilor sale jurnaliere, a lăsat dispoziții ca din ele să se publice fragmente. Oricît se împotrivește Tzigara-Samurcaș procedeului, cred că legatarii au acționat corect publicînd întreg jurnalul, sub denumirea de Note politice, în cinci compacte volume, originalul în franțuzește și, în subsol, traducerea în românește. Revenind, puțin, la episodul funcției sale în Bucureștiul ocupat, să notez că Tzigara numește, în memoriile sale, desărcinarea lui Marghiloman, la 23 octombrie 1918
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
articolului citat observa că respectivul cuvînt "nu pare o formație fericită: e o creație hibrida și are o rezonanță neplăcută"; presupunea că modelul său a fost constituit de unele adjective substantivizate precum Romanoslavica, Italica - si sugera că modele alternative preferabile denumirile de domenii de cercetare de tipul slavistica, germanistica, balcanistica - sau indologie, balcanologie etc. Pentru studiile despre română, termeni mai adecvați ar fi fost deci romanistica sau, eventual, (deși e mai greoi) românologie. Trebuie să remarcam mai întîi că, în ciuda criticii
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
destul de clar că termenul este format pe tiparul hipocoristicelor de la numele de persoana masculine: Costică, Mitică etc. Povestea termenului Romanica ne mai permite o constatare: dintre substitutele sugerate în articolul din 1965, e evident că romanistica s-a impus că denumire pentru studiile românești, romanistul fiind specialistul în respectivul domeniu; termenii apar, de exemplu, în eseul lui Sorin Alexandrescu, "Paradoxul român", în care se discuta tocmai condiția disciplinei și a celor care o profesează (eseu din 1976, publicat în traducere în
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
neinclus în dicționare, si adevărate nume comune. În cazul lui drujba, nu am datele tehnice exacte; originea cuvîntului mă face să presupun intrarea produsului pe piață în anii de dupa al doilea război mondial, în perioada economiei "lagărului" estic și a denumirilor propagandiste de tipul "Înfrățirea între popoare". Transformarea în nume comun e semnalată, cum se știe, de articulare, de mărcile gramaticale - și este deplin confirmată de lărgirea semantica. În atestările actuale, nu mai e vorba de ferăstrăul cu marca Drujba, ci
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
ale unor tablouri (Brueghel cel Bătrîn, René Magritte cu Turnul Babel și, respectiv - Demonul perversiunii și Arta conversației) și ale unor lucrări de arhitectură aparținînd lui Eliel Saarinen. Ele au făcut obiectul cîtorva analize din cadrul sesiunii. După cum o arată și denumirea colocviului, scopul acestui dialog a fost reperarea unor identități de structurare a fantasticului, fie că vorbim de el în planul discursului literar, al celui pictural sau arhitectonic. Pe de altă parte, intenția a fost și de sesizare a separărilor, a
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
sintaxa limitate și repetitive. La trăsăturile impuse de natură și de funcția textului se adăugau, cu un deceniu în urmă, cele create de presiunile politice totalitare și de modelul oficial al limbii de lemn (restricții suplimentare, imprecizie, evitarea extremelor, a denumirilor unor regiuni etc.). Textul meteorologic e caracterizat, în esență, de căutarea unui compromis între exactitatea științifică și interesul practic al publicului, între un limbaj precis, codificat, neologistic - și unul tradițional, al descrierii "naturale", spontane a stării vremii. Odată depășite constrîngerile
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
forțe care visează la îngemănarea sutanei cu sabia. Iată, unele dintre ele stau tolănite în fotoliile academice! Cel mai simplu lucru care se poate spune despre eliminarea lui H.-R. Patapievici din Colegiul Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității (oribilă denumire, între noi fie vorba!) este că asistăm la un act pe cât de cinic, pe atât de grețos. El îi descalifică pentru eternitate pe cei treisprezece parlamentari români care, în decembrie 1999, au considerat că strălucitul eseist și filozof nu e
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
fost și așa cum au fost, dezbaterile literare au fost dominate de regândirea literaturii postbelice dintr-o perspectivă eliberată de constrângerile și tabu-urile impuse până atunci de instituțiile prin care regimul comunist supraveghease și controlase cultură. Impropriu așezate sub o denumire consacrată, cea de "revizuiri literare", căreia de fapt i s-a schimbat esențial sensul, aceste dezbateri au luat curând forma unor nesfârșite polemici cu miză mai ales personală. Expresia "revizuiri literare" fost preluată de la E. Lovinescu, deși acesta o folosise
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
pe premier, refuzând totodată, explicit, să semneze decretele guvernamentale importante, fără de care erau atinse de nulitate. Regele admitea să semneze decretele minore pentru a se evita o prăbușire a administrației de bază a țarii. Această decizie a Suveranului va căpăta denumirea de grevă regală și ea a ținut tocmai până an ianuarie 1946. an timpul grevei regale au venit de ăndată presiunile sovietice. Cum regele a comunicat celor trei mari puteri aliate decizia sa, generalul Susnikov, șeful sovietic al Comisiei aliate
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
România � cu excepția unor termeni tehnici împrumutați din rusă, chiar și pe aceștia, însă, inițiativele actuale de unificare terminologica tinzînd să-i elimine. Mai multe referiri la română apar și în articolul despre daco-tracă (Daco-Thracian) - care preferă această ordine a elementelor denumirii compuse -, ca și în cel despre limba români (autor: W. Greller). Folosind un limbaj accesibil și nespecialistilor și oferind o bibliografie fundamentală minimala, articolele enciclopediei par să-și fi propus să se adreseze unui public destul de larg; nu furnizează, deci
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
și cunosc o rapidă răspîndire, inovația Mertan nu e desigur prea semnificativă din punct de vedere semantic, dar poate atrage atenția asupra unor procedee derivative și asupra unor valori stilistice specifice registrelor orale. Cuvîntul e un fel de hipocoristic de la denumirea comercială a firmei și a produselor Mercedes; un nume afectiv, format cu un sufix augmentativ, și folosit pentru o mașină cu statut simbolic evident - conotînd în lumea românească de azi bogăția, un anume statut economic și social. Cel puțin la
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
puțin la început, modificarea unui asemenea nume real se face din punctul de vedere al "cunoscătorilor", al celor ce vor să-și pună în evidență o relație de familiaritate cu produsul. Distanță presupusa în discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate ușor ironică. Din punct de vedere formal, cuvîntul ilustrează reunirea a doua procedee destul de răspîndite în argoul românesc actual: trunchierea și derivarea cu sufixul -an. Trunchierea (procedeu care a fost destul de puțin productiv
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
pe Internet și chiar în alte ziare și reviste: "ducă-se Mertanul" (AC 36, 1999, 4); "ce Mertane și-a tras administrația" (AC 37, 1999, 8); printr-un joc de cuvinte cam gratuit, apare și în modificarea unei formule de denumire oficială: "Ministerul Industriilor și Mertului" (AC 27, 1999, 9). Sufixul -an a fost analizat în detaliu, cu cîteva decenii în urmă, de Marieta Pietreanu (în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, ÎI, București, Editura Academiei, 1960
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
Rodica Zafiu Denumirile literelor - utilizate în practică curentă a comunicării mai ales in citirea diferitelor sigle și abrevieri, sau în situațiile în care se cere lămurita scrierea unui cuvînt (de pildă la telefon) - cunosc, în română actuala, o variație destul de mare. Sistemele practice
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
sînt mai diverse decît s-ar crede: de la mai complicatele "nume ale literelor" (sistemul, folosit pe vremuri și în școala românească pentru a desemna litere ale alfabetului chirilic, e evocat de pildă de Ion Ghica - "on, mislete, ucu: omu..."), la denumirea minimala și standardizata printr-o silaba, reprezentînd vocală corespunzătoare literei sau consoana însoțită de o vocală (a, be, en, si etc.). Pentru transmiterea telefonică a scrierii exacte a unor cuvinte, există obiceiul de a indica fiecare litera printr-un nume
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
în memoriile sale se referă adeseori la Stalin și la Spania, acolo unde au combătut și brigăzi internaționale de sorginte comunistă: "Cunosc un detașament din Andaluzia care a luptat, pe viață și pe moarte, și unde un batalion a primit denumirea de ăBatalionul lui Stalină. În anii războiului am auzit nu o dată strigîndu-se: ăPentru patrie, pentru Stalin!a"... Dacă nici astăzi nu sînt suficient de bine informat, în 1937 nu aveam știre decît despre unele fapte criminale. Că mulți alții, în
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
informal, în scrierea unor hipocoristice (Ady, Caty, Iuly, Lily etc.). În momentul de față, această tendință apare intens, dar cu o anumită detașare ironică, în manifestările scrise ale muzicii generațiilor foarte tinere: în supranume, "nume de scenă", nume de formații, denumiri de stiluri, titluri de piese muzicale etc. În genere, conotația ironică e prezenta, ea fiind subliniată de contrastul dintre caracterul autohton al termenului și conotațiile străine ale modului de scriere; un exemplu publicistic în acest sens e "Balada Mioritza" (în
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
domeniu onomastic contemporan; cu certitudinea că în cele ce urmeaza va apărea doar o mică parte din noile desemnări, mulțimea lor și răspîndirea geografică făcînd deocamdată dificilă o abordare mai sistematică. Cum se întîmplă în asemenea cazuri, motivele alegerii unei denumiri pot fi diferite și greu de reconstituit: e mai prudent să judecăm doar rezultatele. Situația actuală creează un evident contrast cu perioada în care dominau în muzică românească numele mitologice și simbolice: Phoenix, Sfinx, Roșu și Negru, Iris. De altfel
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
ca efect inevitabil al numerelor mari a, asistăm la recuperarea și la explozia tuturor tendințelor denominative posibile. E foarte puternică, bineînțeles, voința de internaționalizare prin engleză: Class, Double D, Body & Soul, Boysonic, Fan D, MB&C, Dr .Beat, No Comment; denumirile sînt totuși legate de multe ori, printr-un joc de cuvinte, de nume, de termeni sau de expresii autohtone. Nici tradițiile unor inflente latino-romanice (cuvinte din italiană și din spaniolă) nu sînt abandonate; dovadă formațiile denumite Sotto inteso, Capuccino, La
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
engleză, originea lui latină și transparența romanica îl fac un bun exemplu de mediator între cele două tendințe (a caror prima justificare e desigur de căutat în direcțiile și modele dominante din muzică, nu din cultura în general). Există apoi denumiri și mai "internaționale", al căror principal dezavantaj e banalitatea: Super X este o formulă care poate fi citită în multe limbi, inclusiv în română. Pe de altă parte, se recurge și la nume "naționale", folosite cu nuanță ironică și puse
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
de exemplu, Vama Veche. Din seria cuvintelor banale, din micul univers domestic sau din politică, aflate (cel putin aparent) în contrast cu sfera muzicii tinere, fac parte nume că Zacusca sau Parlament. Umorul surprizei lingvistice e legat adesea de o provocare, prin denumirile care sfidează, adolescentin, normele curente, ostentînd termeni cu sens depreciativ sau chiar macabru: Paraziții, B.U.G. Mafia, R.A.C.L.A. Ultimele două exemple mizează și pe jocul de cuvinte, pe dublă lectură a numelui că abreviere sau ca un
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]