6,292 matches
-
cei care sunt direct influențați/interesați de aceasta; - diversitatea culturală și etnică -la nivelul instituțiilor va fi stimulată exprimarea elementelor identitare diverselor grupuri socio- culturale care fac parte din comunitatea respectivă; - abordarea etică a serviciului educațional - adoptarea și aplicarea codurilor deontologice pentru personalul didactic, precum și pentru cel din sistemele de control, asigurarea calității și management. Obiectivele procesului de descentralizare pot fi sintetizate astfel: 1. eficientizarea activității și creșterea performanțelor instituțiilor educaționale: - la nivel central prin degrevarea acestora de la sarcinile de administrare
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
de elită din străinătate, gândiți-vă și la bieții părinți români, care sunt nevoiți să-și dea copiii pe mâna unor învățători și educatoare cu o pregătire precară și cu o deontologie profesională îndoielnică. Crearea unei ambianțe educative propice, educația deontologică și spiritul normalist s-au constituit în alte priorități didactico-educative ale colectivului didactic al Școlii Normale „Vasile Lupu". Preocupările pe această linie au vizat: educarea viitorilor dascăli în spiritul dragostei și respectului față de copii și față de profesia aleasă, al responsabilității
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
dar obișnuit să dea cu tifla. În domeniul financiar-monetar, extrem de sensibil, datul cu tifla costă. Ne costă. Mai ales într-o astfel de perioadă dificilă, a ataca public politica monetară a Băncii Naționale e nu numai lipsit de orice reper deontologic, sau di-plomatic, dar e un gest iresponsabil ce se poate lăsa cu urmări neprevăzute și am văzut cum cursul leului s-a depreciat imediat. Președintele nu știe că anticipările agenților economici pot da peste cap orice politică publică, Iar pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
26 Codrina Șandru Rețele sociale și forme asociative comunitare ca bază a dezvoltării durabile. Cazul Drăgușului contemporan / 14 * VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Asociației Române de Sociologie - decembrie 2005 - Forumul metodologic - Lista membrilor Forumului; Lista membrilor Consiliului Asociației Române de Sociologie - Codul deontologic RECENZII Gheorghiță Geană, Antropologia culturală. Un profil epistemologic (Marin Constantin) Dumitru Sandu, Dezvoltare comunitară (Andra Aldea, Ana Bleahu) / Monica Heintz, Despre muncă, români și postcomunism: Etica muncii la românii de azi (Bogdan Voicu) / Cristian Barna, Terorismul, ultima soluție? (Lazăr Vlăsceanu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Draguș as a rural community and also the main results of our research. Primit la redacție: decembrie 2005 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Asociației Române de Sociologie - decembrie 2005 - Forumul metodologic - Lista membrilor Forumului; Lista membrilor Consiliului Asociației Române de Sociologie - Codul deontologic În ziua de 2 decembrie 2005 a avut loc la București Congresul Asociației Române de Sociologie la care a participat Forumul Asociației Române de Sociologie constituit din membrii permanenți reprezentanți ai principalelor universități din țară unde se predă sociologia și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ARS, s-a trecut la alegerea conducerii Asociației, pentru următorul mandat și a membrilor permanenți ai Forumului ARS. Totodată, au fost stabilite sarcinile care-i revin Forumului ales: Forumul va pune în dezbaterea specialiștilor și va adopta Codul de conduită deontologic al cercetătorilor în sondaje de opinie bazat pe adaptarea la realitățile României a Codului Internațional ICC/ESOMAR de deontologie a cercetării sociale și de marketing și a ghidului ESOMAR/WAPOR pentru sondaje de opinie, inclusiv Codul internațional pentru publicarea rezultatelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din București Dintre acești specialiști va fi selectat un grup de lucru de 5-7 membri, care să organizeze conferințe de presă și să ofere comunicate de presă. 2. Forumul va pune în dezbaterea specialiștilor și va adopta Codul de conduită deontologic al cercetătorilor în sondaje de opinie bazat pe adaptarea la realitățile României a Codului Internațional ICC/ESOMAR de deontologie a cercetării sociale și de marketing și a Ghidului ESOMAR/WAPOR pentru sondaje de opinie, inclusiv Codul internațional pentru publicarea rezultatelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Conf. Mircea Comșa Cluj-Napoca mircea@mmt.ro 40. Conf. Dan Dungaciu FSAS ddungaciu@fastmail.fm 41. Dr. Oscar Hoffman Institutul de Sociologie 42. Ion Glodeanu Institutul de Sociologie 43. Iuliana Precupețu ICCV 44. Bogdan Voicu ICCV bogdan@iccv.ro Codul deontologic privind practica sondajelor de opinie, cercetarea socială și de marketingul Preambul Aceste propuneri sunt parte a unui instrumentar metodologic și deontologic privind practica cercetării sociologice și a sondării opiniei publice care va fi definitivat de Forumul (Colegiul) Asociației Române de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Sociologie 42. Ion Glodeanu Institutul de Sociologie 43. Iuliana Precupețu ICCV 44. Bogdan Voicu ICCV bogdan@iccv.ro Codul deontologic privind practica sondajelor de opinie, cercetarea socială și de marketingul Preambul Aceste propuneri sunt parte a unui instrumentar metodologic și deontologic privind practica cercetării sociologice și a sondării opiniei publice care va fi definitivat de Forumul (Colegiul) Asociației Române de Sociologie și aprobat de Consiliul Asociației. Setul de instrumente va conține: - Codul ICC/ESOMAR privind practica cercetării sociale și de marketing
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
scară de valori, explicită sau implicită. Introducerea unor elemente și exigențe axiologice atrage după sine o serie de interogații psihologice și filosofice: de unde vin aceste criterii în funcție de care se face o apreciere? Cine are sarcina să le prescrie? Ce probleme deontologice se ridică în acest context? Într-o societate pluralistă, unde coexistă mai multe scări valorice și se realizează o educație interculturală, la care cod valoric se va face referință? Dar dacă valorile educaționale intră în conflict, în anumite împrejurări istorice
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
față de această frenezie evaluativă generalizată și aș începe prin a preciza că punem sub semnul întrebării simulările atotcuprinzătoare la scară națională ce prefațează examenele naționale. În primul rând, ne îndoim de acest experiment pedagogic pentru că e lipsit de elementare precauții deontologice. O testare de o asemenea proporții lasă urme destul de evidente asupra actorilor implicați, perturbând și funcționarea sistemului ca atare. Ne jucăm de-a evaluarea, știind de la bun început atât miza acesteia (rezultatele nu se iau în calcul), cât și gratuitatea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în viața socială. În infatuarea sa, „uită” de concretețea din jur, impunând paradigme valorice care nu se aplică niciodată. Pe de altă parte, și societatea o poate lua „razna”, creând false ierarhii și impunând „valori” contra oricăror norme axiologice și deontologice. De pildă, vânturarea în mass-media a unor „modele” ale reușitei din varii domenii (afaceri, politică, muzică, sport) se înscrie în acest proces de pervertire a scărilor valorice, de bruiaj comportamental și de derivă valorică. Normal că nu ne convine faptul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
așteaptă (mai ales când instrumentele sunt structurate tocmai de cei din sistem!). Chiar și în cazul unei evaluări externe nu trebuie neglijată influența instrumentului de evaluare asupra conduitelor clienților. Ca principiu, postulăm multiplicitatea evaluării și a dispozitivelor specifice (de la responsabilizarea deontologică a actorilor până la autoevaluări la nivel de persoană sau organizație, la evaluări interne și externe) care să genereze un plus de calitate pentru fiecare componentă și pentru întregul organism formativ. Strategiile formale, legaliste se cer a fi ajutate de gesticulațiile
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nivel de persoană sau organizație, la evaluări interne și externe) care să genereze un plus de calitate pentru fiecare componentă și pentru întregul organism formativ. Strategiile formale, legaliste se cer a fi ajutate de gesticulațiile informale, de autocontrol, de reglajul deontologic individual. Această complementaritate de validare poate asigura, până una-alta, un pasaj către o rafinare a tehnicilor de explicitare a calității prin parametri mult mai exacți. Căci nu atât exactitatea contează, cât calitatea în sine - care, ce-i drept, este
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a evaluării (ceea ce nu este nici posibil, nici de dorit), ci într-o ancorare responsabilă în actul evaluativ, realizând un optimum între obiectivitate și subiectivitate (a profesorului, dar și a elevului), eliminând ceea ce îndeobște este eroare, deviere grosolană de la normele deontologice. Distorsiunile în notare apar și prin implicarea factorilor de personalitate, atât a celor care țin de profesor, cât și a celor care țin de elevi. Starea de moment, oboseala și factorii accidentali pot favoriza, de asemenea, apariția unor erori în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
revenire, motivare, perfectare. 4. Delimitați și accentuați încă din etapa predării acele elemente de referință pe care elevii trebuie să le etaleze în procesul de evaluare. 5. Nu deturnați evaluarea spre alte scopuri decât cele prescrise sau permise de codurile deontologice. 6. Accentuați virtuțile stimulative și minimizați servituțile sau atributele punitive ale evaluării școlare. 7. Personalizați cât mai mult instrumentele și tehnicile de evaluare în acord cu posibilitățile și nevoile publicului școlar. 8. Fiți circumspecți atunci când preluați și aplicați instrumente de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
necesarul de servicii psihologice la nivelul unităților de execuție. Pe lângă aceste structuri specializate, în cadrul Centrului de Psihosociologie ființează Consiliul Științific al activității de psihologie, ca organism colectiv de lucru, responsabil cu: constatarea și soluționarea cazurilor de încălcare a normelor metodologice, deontologice și de bună practică în domeniu; coordonarea activității de cercetare științifică fundamentală și aplicativă; protejarea și consolidarea statutului psihologului în Ministerul Administrației și Internelor. • Cadrul metodologic 1) Alcătuirea standardelor ocupaționale În anul 2002, sub coordonarea Consiliului pentru Acreditare și Standarde
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
următoarelor obiective generale: actualizarea cadrului conceptual și a celui metodologic ale activității de psihologie din sfera de responsabilitate în funcție de evoluția structurilor și activităților Ministerului Administrației și Internelor și/sau mutațiile intervenite în plan științific; asigurarea aplicării și respectării normelor metodologice, deontologice și de bună practică ce operează în domeniile de responsabilitate; informatizarea unor activități din domeniul de competență, în scopul fundamentării riguroase și operative a deciziilor; intensificarea activității de cercetare aplicativă - orientată spre lărgirea cunoștințelor pentru dezvoltarea de noi metode și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Ținând cont de specificul exercitării actului psihologic în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, de faptul că majoritatea produselor psihologice sunt documente clasificate, comisia aplicativă menționată va trebui să aibă o cooperare proactivă cu Comisia metodologică și cu Comisia deontologică. Unul dintre aspectele care vor avea prioritate în reglementare se referă la aplicarea la specificul organizațional a principiului potrivit căruia „confidențialitatea actului psihologic este protejată prin lege și este o obligație a oricărui psiholog”, necesitând o abordare corelativă, clară și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de activitatea psihologilor au inclus mărturiile bazate pe date științifice. În acest context, faptul că în țara noastră s-a legiferat o lege care ghidează activitatea psihologului obligă pe toți psihologii, indiferent de domeniul de activitate, la respectarea unor norme deontologice formulate de Asociația Psihologilor din România. • Exemplul I Stresul ocupațional la manageri este o problemă care a preocupat societatea românească în ultima decadă, aceasta pe fondul unei creșteri a stresului profesional, în general din cauza schimbărilor care s-au petrecut în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tratate lacunar și superficial, nu oferă o informație relevantă. Din acest motiv, mulți patroni sunt puși în situația ca după privatizare să facă o nouă diagnoză organizațională. Absența unor cunoștințe de psihologie M-O ne pune frecvent în fața unor abateri deontologice grave. Astfel, putem vedea patroni cu protocoale de testări psihologice în mână rezolvându-și intențiile de disponibilizare a personalului sau de penalizare a angajaților, de stopare de la o promovare etc. Ei nu conștientizează faptul că, dacă ar avea un sistem
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Art. 17. - Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele obligații: a) să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; b) să se conformeze și să respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; c) să exercite dreptul de liberă practică în limitele stabilite prin tipul de atestat deținut; d) să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale; e) să își asume întreaga responsabilitate profesională față de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în condițiile prezentei legi; b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice; c) instituie un cadru de promovare și de dezvoltare a competenței profesionale; d) instituie și promovează norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; e) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale; f) atestă dreptul de liberă practică al psihologilor și gestionează Registrul unic al psihologilor cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de 15 zile calendaristice. În această situație, Convenția națională este legal constituită în prezența majorității membrilor delegați și adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți. Art. 27. - Convenția națională are următoarele atribuții: a) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare internă, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Codul de procedură disciplinară, Normele de avizare a metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență psihologică, precum și modificările la acestea; b) alege și revocă președintele Colegiului și membrii Comitetului director; c
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tehnicile de evaluare și asistență psihologică, precum și modul de utilizare a acestora; c) propune instituțiilor abilitate cursuri și alte forme de educație permanentă în domeniul psihologiei, în conformitate cu prevederile legale; d) elaborează Regulamentul de organizare și funcționare internă; e) elaborează Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; f) elaborează, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, normele metodologice de aplicare a prezentei legi; g) elaborează Codul de procedură disciplinară și urmărește aplicarea acestuia; h) elaborează Normele de avizare a metodelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]