1,794 matches
-
3 iunie 1856; vestita-i familie boieresc-fanariotă dăduse Valahimii «șapte domni, împreună cu cel de față» - p. 7; unul „dintre cei șapte“, Grigore Ghica al III-lea, a fost decapitat, la ordinul Porții de Istambul, pentru că „a avut îndrăzneala de a deplânge în mod public“ vânzarea nordului Moldovei - provincia, adică dacica „țară de râuri / munți“, Bucovina, de către Imperiul Otoman, la „un preț“ derizoriu, Imperiului Habsburgic; «cel care îi urma pe scaun [lui Mihail / Mihalache Sturza] se afla, iată, pe iahtul luxos, care
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
cel ce plânge plânge-l Pe nemilos însânge-l Pe cel de-o seamă strânge-l Pe păcătos constrânge-l Pe cel mizer înfrânge-l Pe luminat ajunge-l Pe cel bicisnic frânge-l Pe ticălos străpunge-l Pe cel neplâns deplânge-l Pe înger, înger unge-l... Referință Bibliografică: Pe înger - grupaj cu poezii recente / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1318, Anul IV, 10 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GRUPAJ CU POEZII RECENTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371353_a_372682]
-
mesei să-și pună întrebări speriat de moarte că-i dus cu gândul, că nu se regăsește, că nu știe încotro s-apuce... Și tot așa. Neputincios în fața tatălui năuc, F. șterge cu latul palmei cărțile de pe masă și-și deplânge soarta: -Cărți blestemate! A doua oară mi-ați răpit un tată, chiar-nainte să-l fi cunoscut cum se cuvine! Ca replică, T. într-un halou abulic, străbate în lung și-n lat încăperea în același lamento descurajant: -Ce șuier
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
fi slujitorul bisericii, acasă. Dar nu numai misia de păstor al obștii l-a statornicit la Buhuși, preoția nefiindu-i carapace. Alegerea sa are resorturi sufletești a toate și mult mai profunde! Azi, părintele, deși e mai singur fără mama deplânge în tăcere și cu demnitate despărțirea de ea. Legile vieții și cele de dincolo de viață nu pot fi strămutate de om. Nu poate fi insubordonare voită de om, în fața vieții! A suferit părintele și a căutat drumul resemnării. Comunitatea Orbicului-Buhuși
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
atunci, fiecare om și fiecare jivină își caută rostul, menirea și mântuirea. Singurul care nu s-a schimbat a fost Sfinxul, un fel de creator atotștiutor care nu se amestecă însă în viața tragică a oamenilor. Cartea, o fabulă miniroman, deplânge soarta omului, care om în cele din urmă își găsește mântuirea în Isus. Pe parcursul celor 89 de pagini găsești toate nelegiuirile, toate fărădelegile și toate nesăbuințele omului. Găsești însă și răspunsuri pline de humor și înțelepciune și aici începe să
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
după această răscruce /de drum ,/ sunt altul.../ Sunt altcineva”. Dedublarea, încercarea străbaterii limitelor și disperarea scindării, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând mama, ca arhetip universal al devenirii materiei: „În ce chip poți plânge, cum poți a deplânge pe cel care pleacă din propriu-ți sânge?” Și conchide poetul, cu noema existențialistă în imagine restrânsă: „Ei au murit, poate încă mai mor, spre-a fi vie Ființa. În adâncul ascuns, sub iluzoria lume a slavei deșarte, Ființa-i
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
plină de dragoste autentică pentru țara natală, respectiv spunând: „Văd Țara ca un imens trup,/ Din care trupuri vii se rup.../ Trezește-te popor român,/ Spre-a fi pe trupul tău stăpân!”(Văd Țara...) și o altă poezie prin care deplânge durerea neamului este „Să nu mă plângeți! N-ar fi dreaptă/ Tristețea la safârșitul meu.../ Când știu ce mâine vă așteaptă,/ Motive sunt să vă plâng eu!” (Către urmași). Adrian Erbiceanu (Canada, poet, publicist, editor) ne prezintă o poezie lirică
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
ce au loc în lumea modernă, neavând informația respectivă. Astfel, poporul este împotmolit într-un întuneric al existenței care îl predispune la incultură, neștiință, înapoiere, izolare, în consecință, crezând în tot felul de aberații ale guvernanților...” (pag. 37). Autoarea cărții deplânge și descrie în modul cel mai direct durerea poporului român din Basarabia, care este extrem de umilit și care suferă la nesfârșit. Având ca referință negativă sindromul autoritar al puterii demagogice, ea ne confirmă următoarele: „Patologia sindromului demagogic se reflectă prin
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
brațe Și glasul ei pare tot mai străin. Nu mă desparte nici toamna Nici iarna și nimeni nicicând, De Tine-s legată cu veșnicia Cu lanțul iubirii pururea sfânt. Toamna e pasul tăcut, veșnicit De dragostea cu sacre hotare... Cine deplânge timpul trecut, Prin anotimpuri iubire nu are. Baia Mare, 3 septembrie 2016 Cuvinte presărate Cuvinte presară azi cerul prin mine, Ca și buchete de flori de alese culori. Se înalță privirea în lacrimi spre Tine Și sufletu-mi poartă ai iubirii
PAŞI DE IUBIRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375607_a_376936]
-
și de zâmbetul lor ironic... I-am spus să plece înainte... Să lase luna să vină să aprindă în sufletul nopții văpaia luminii... Să plâng de prea multă bucurie... ori fericire Că singurătatea s-a îndepărtat de mine și nu deplâng clipele fugare. Când cu genele ude și pline de rouă Strângeam la piept versurile, Veșnicia mă îmbrățișa ca pe copilul ei. Ce libertate de timp și spațiu! Baia Mare, 3 septembrie Referință Bibliografică: Pași de iubire / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN
PAŞI DE IUBIRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375607_a_376936]
-
-o cu interes, făcând din loc în loc, inserții personale de sentimente, de întâmplări ale căror ecou mă mai bântuie încă și azi. Cu toții aveam în ranița amintirilor o STRADA a noastră, un cartier de sacrificiu (un Uranus) pe care-l deplângem mai ales vara când înfloresc teii pe bulevardele Bucureștiului. Amelia Caracas este un scriitor care duce cu sine o lume, și poate, și știe cum să ne-o prezinte literar, ea scrie despre lumi dispărute sub ochii noștri ca și cum ne-
AMELIEI CARACAS PE STRADA CU NUME DE PLANETĂ (URANUS) de MELANIA CUC în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372539_a_373868]
-
al locului, deși nu părea? Atunci de ce era alaiul acela așa de mare? Ei i-au spus călătorului că tânărul fusese un exemplu bun pentru toți, de o cinste și de o atitudine ireproșabilă și că toată lumea îl iubise. Toți deplângeau atât moartea tânărului cât și soarta bătrânei lui mame care era atât de îndurerată încât, spunea ea, părea că un fier înroșit în foc trecuse parcă prin inima ei. Pelerinul din fața lor și-a plecat capul la auzul acestor vorbe
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
în postura de turiști, era impresionant urcușul pe serpentine, până la bisericile de acolo. Muntele Măslinilor este poate, unul despre cei mai importanți munți, la 90 metri desupra Ierusalimului. Aici a călătorit în Dumnica Mare Iisus pe un măgar, aici a deplâns soarta Ierusalimului, și a spus ce soartă groaznică îl așteaptă pentru păcatele sale, aici a agonizat în Gradina Ghetsimanicânda fost arestat și dus la judecată, de aici s-a înălțat la cer (există și o piatră pe care, se presupune
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
să acționeze ca un biet felcer aproape analfabet sau este solicitat să intervină deopotrivă în cazurile de îmbolnăvire umană, ca și în cele în care viața animalelor din curtea consătenilor de circumstanță este în pericol. Mihai Ganea nici nu-și deplânge soarta, vorbind de greutățile cu care s-a confruntat până s-a văzut urcat pe cea mai înaltă scară profesională, aceea de profesor la Facultatea de Medicină. Nu, Batalionul de pedeapsă nu seamănă cu niciuna dintre cărțile autobiografice semnate de
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
curățenie și lacrima cerului în vârf de cruce simt cum îmi păstrează așchia de lemn liberă spin în spinul cunoașterii mereu viu mereu luminând cerul cu scânteile arderii lui iubesc Doamne Învierea Ta plâng clipele durerilor Tale precum râd și deplâng timpului pământean prostia de a fi trădat în necunoaștere bucuria Dăruirii Tale infinite întru Iubire de viu Referință Bibliografică: gând de noapte 27aprilie2013 / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 851, Anul III, 30 aprilie 2013. Drepturi de
GÂND DE NOAPTE 27APRILIE2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345995_a_347324]
-
dată de omul care a fost zeci de ani în interiorul sistemului. Spune acesta: “Alături de biserica pământeană armata s-a constituit în nucleul mereu viu al revitalizării ființei naționale făcând posibilă fie salvgardarea existenței statelor românești, fie plămădirea unității lor definitive”. Deplânge “controlul civil” postdecembrist, “nu atât la vărful reprezentării politice cât mai ales în mecanismele dure ale procesării deciziei militare”.”Pentru politicienii zilei armata este ca o cocardă tricolor pe care și-o pun la butonieră cu ocazia evenimentelor festive”. Mai
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
dată de omul care a fost zeci de ani în interiorul sistemului. Spune acesta: “Alături de biserica pământeană armata s-a constituit în nucleul mereu viu al revitalizării ființei naționale făcând posibilă fie salvgardarea existenței statelor românești, fie plămădirea unității lor definitive”. Deplânge “controlul civil” postdecembrist, “nu atât la vărful reprezentării politice cât mai ales în mecanismele dure ale procesării deciziei militare”.”Pentru politicienii zilei armata este ca o cocardă tricolor pe care și-o pun la butonieră cu ocazia evenimentelor festive”. Mai
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
sancti Benedicti. Cronicarii, erudiții, moraliștii și poeții scriu latinește. Germanul Iordanes scrie latinește Getica, Gregoire de Tours o istorie a francilor, Paulus Diaconus o istorie a logombarzilor, Isidor o Etimologie. Radegonda, o prințesă retrasă la Poitiers, unde întemeiază o mănăstire, deplânge distrugerile săvârșite în Turingia în timpul războiului dintre Clotar și Teodoric: „Troia să nu-și mai plângă singură ruinele. Turingia a suferit și ea masacre... Barbară precum sunt, lacrimile pe care le-aș vărsa, fie ele cât apele unui lac, ar
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
a fost „supusă” atunci, devenind părinți și apoi bunici, a ținut și ea strânse haturile cât a putut, deși multe nu mai erau că pe vremea lor și câte un vânt al schimbării venea să mai primenească lumea și atunci deplângeau și ei vremurile trecute. Și tot așa de la generație, la generație. În fragedă tinerețe, am rugat-o pe bunica să îmi facă un costum de baie ca să merg la mare. Deși bunica era o femeie cu orizonturi mai largi, s-
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
reacționează este Anton Bacalbașa care semnează un pamflet în „Adevărul literar” din 15/XI/1893 sub titlul „Caragiale berar”. Al. Macedonski, trecând peste atacurile din „Moftul român”(24.o1-23.VI. 1893) publică în „Românul” din 29 noiembrie 1893, un articol, deplângând situația socială a lui Caragiale. În „O scrisoare”, el face un adevărat rechizitoriu la adresa societății în care scriitorii ajung să se umilească atât de jos. Tot el în cronica ziarului „Naționalul” înfierează soarta lui Caragiale, ajuns în această situație umilitoare
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TE DEPLÂNG ROMÂNITATE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 817 din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului Câtă țară am în suflet, Câtă patrie-n ființă Nu mai pot de-atâta umblet Prin străini în umilință. Cu durere fără seamăn, Singuratec
TE DEPLÂNG ROMÂNITATE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345447_a_346776]
-
tem că ne vom frânge De la mijloc de Carpați Unde doina țipă, plânge: Unde sunt acei bărbați...? Noi avem aici o țară Nu de furt și nici de rupt, Câte hoarde-o sfârtecară, Pradnici câți o au tot supt?! Te deplâng românitate, Doliu negru de prăpăd Peste tine se abate, Neagră soartă îți prevăd...! Referință Bibliografică: Te deplâng românitate / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul III, 27 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate
TE DEPLÂNG ROMÂNITATE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345447_a_346776]
-
Noi avem aici o țară Nu de furt și nici de rupt, Câte hoarde-o sfârtecară, Pradnici câți o au tot supt?! Te deplâng românitate, Doliu negru de prăpăd Peste tine se abate, Neagră soartă îți prevăd...! Referință Bibliografică: Te deplâng românitate / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul III, 27 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TE DEPLÂNG ROMÂNITATE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345447_a_346776]
-
teoretică din care să rezulte adevărata știință (matematica, fizica sau hidrostatica). Iată de ce, ne înștiințează P.P. Negulescu în tratatul „Geneza formelor culturii”, Platon nu doar că în dialogul lui despre Legi a sesizat această situație, dar chiar a ajuns să deplângă faptul că, în general, „oamenii nu caută înțelepciunea, ci abilitatea”, că, adică, ei nu urmăresc să înțeleagă lucrurile, ci, conduși de pofta înavuțirii, se mulțumesc să se folosească de ele. Prin separarea numărului (entitate psihică, respectiv noțiune abstractă) de lucrurile
ÎNRUDIRE LOGICO-MATEMATICA DINTRE NUL ŞI NULITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377021_a_378350]
-
igitur. Mult nu le-a trebuit cantemiriștilor să intre în atmosferă. Ceasurile până la cină trecură fermecător și repede. Se spovediră vorbind despre jumătatea de secol trăită după absolvirea liceului, completară informațiile date Americanului despre unii dintre colegii mai apropiați lui, deplânseră plecarea prea devreme a celor duși. Tocmai când discuțiile curgeau valuri, valuri, de ai fi zis că nu le mai trebuia nimic, șeful de sală care se ocupa de grupul lor se insinuase c-un plăcut și răsunător anunț Cina
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]