KorAP: Find »[drukola/base=deporta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...139 >

3,462 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

pe cei evacuați În diverse Împrejurări din propriile case sau pe cei obligați să se mute din orașe În alte localități ori regiuni ale țării, introducându-i În aceeași categorie pe dislocații izolați sau În grup restrâns și pe cei deportați În masă. Dosarele care mi-au parvenit sub eticheta de dislocat demonstrează oricum cvasi-generalizarea deplasării de populație În perioada anilor 1945-1956 ca măsură punitivă sau preventivă, În toate regiunile țării, și arată diversitatea categoriilor de persoane vizate (felul În care

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
diversitatea categoriilor de persoane vizate (felul În care aceste categorii sunt identificate cunoaște diverse oscilații, și ele semnificative), a culpelor invocate, a trăsăturilor diverse ce pot servi la definirea „dușmanului de clasă”. Voi opta În cele ce urmează pentru termenul deportați atunci când e vorba de deplasări În masă, cum s-a Întâmplat În cazul deportărilor În URSS sau În Bărăgan, folosind pentru celelalte situații termenul dislocat. O primă deportare În masă, ce are loc imediat după război, În ianuarie 1945, e

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cu scopul de a-i convinge pe noii proprietari să se Înscrie cu aceste terenuri În colectiv și că, aparent favorizați de Împrejurări În anii 1945-1948, ei vor fi - cel puțin În ceea ce Îi privește pe macedoneni, basarabeni și bucovineni - deportați În Bărăgan În 1951, fie pentru că erau identificați ca „fugiți din URSS” În cazul basarabenilor și bucovinenilor, fie pentru că erau considerați drept macedoneni cu „simpatii codreniste”. Consecințele unei astfel de politici sunt ușor de bănuit: schimbarea proporției etnice din sate

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de obicei la transportul animalelor aveau să pornească Într-o direcție necunoscută 8. Mulți credeau, datorită memoriei Încă recente pentru ei a deportărilor din URSS (mai ales cei ce erau refugiați de acolo, basarabeni și bucovineni, ale căror familii fuseseră deportate spre destinații necunoscute) sau spre URSS (cazul etnicilor germani), că vor fi duși În Siberia 9. Au ajuns În realitate, după o săptămână de călătorie, În vasta câmpie din partea de sud a României, În Bărăgan, unde au fost instalați În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
generalul Nicolski Alexandru cere serviciului Dislocări și Domicilii Obligatorii de la Ministerul Afacerilor Interne să pună „accent pe recrutarea agenturii” (a informatorilor), implicându-i În această acțiune pe șefii birourilor din regiuni și raioane 15. Instalați cu forța În Bărăgan, cei deportați din zona frontierei de sud-vest a țării au fost obligați să construiască așa-numitele „sate noi” sau „localități speciale”, cum sunt ele numite În documentele secrete. Numele celor 18 localități construite sub amenințare de deportați, În regiunile București, Constanța și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Cei deportați aveau să rămână În Bărăgan până În 1955-1956, când atmosfera se mai relaxase, Între altele și datorită morții lui Stalin În 1953. Tito a obținut În acest context, prin tratative cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, eliberarea din domiciliu obligatoriu a sârbilor deportați de pe frontiera vestică a țării. Eliberarea acestora nu se putea face fără eliberarea tuturor celorlalți deportați În condiții similare. Cei Întorși acasă aveau să-și recupereze casele - de obicei, Într-o stare jalnică și, evident, goale -, dar nu și pământurile

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și datorită morții lui Stalin În 1953. Tito a obținut În acest context, prin tratative cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, eliberarea din domiciliu obligatoriu a sârbilor deportați de pe frontiera vestică a țării. Eliberarea acestora nu se putea face fără eliberarea tuturor celorlalți deportați În condiții similare. Cei Întorși acasă aveau să-și recupereze casele - de obicei, Într-o stare jalnică și, evident, goale -, dar nu și pământurile și celelalte bunuri lăsate la plecare. Satele noi din Bărăgan nu au rămas nelocuite. Conform Deciziei

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
universal - și, din proprie inițiativă, uneori și câte o capelă, un loc de rugăciune mascat Într-o locuință. Cine erau deportații?tc "Cine erau deportații ?" Decizia de deportare amintită (nr. 200/1951) preciza categoriile de persoane ce urmau să fie deportate, făcând precizarea că e vorba de „elemente periculoase sau care pot deveni periculoase”21. Cu alte cuvinte, nu era vorba doar de culpe efective sau presupuse ca atare, ci și de măsuri profilactice, iar criteriul identificării celor periculoși rămânea, În ciuda

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
vârf din conducerea organizațiilor locale ale fostului Grup Etnic German”, numărul germanilor deportați În 1951 este mult mai mare, ajungând la aproape un sfert din totalul celor deportați 25. O parte dintre ei abia se Întorseseră din URSS, unde fuseseră deportați ca etnici germani. Cei care scăpaseră de o primă deportare nu au mai scăpat acum. La Tomnatic, de pildă, e deportată aproape o treime din populația satului, adică 1.140 de persoane, ceea ce reprezintă o cifră record. Am Întâlnit aici

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
aproape un sfert din totalul celor deportați 25. O parte dintre ei abia se Întorseseră din URSS, unde fuseseră deportați ca etnici germani. Cei care scăpaseră de o primă deportare nu au mai scăpat acum. La Tomnatic, de pildă, e deportată aproape o treime din populația satului, adică 1.140 de persoane, ceea ce reprezintă o cifră record. Am Întâlnit aici cazuri În care femei germane se căsătoriseră cu români basarabeni, sperând să scape astfel de anatema identității germane, și fuseseră apoi

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
aproape o treime din populația satului, adică 1.140 de persoane, ceea ce reprezintă o cifră record. Am Întâlnit aici cazuri În care femei germane se căsătoriseră cu români basarabeni, sperând să scape astfel de anatema identității germane, și fuseseră apoi deportate În Bărăgan pentru că toate familiile basarabenilor erau pe listele de deportare. Vechile tensiuni provocate de colonizarea În sat a basarabenilor și macedonenilor aveau să fie uitate de către germanii care În 1951 au Împărtășit o soartă comună cu ei. O situație

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
se văd desemnați ca titoiști și deportați, devenind victime ale regimului pe care Îl susținuseră cu Înflăcărare. Prin adăugarea la aceștia a celor care au fost considerați titoiști și a celor ce se Încadrau În alte categorii prevăzute a fi deportate, comune cu ale altor etnii, numărul sârbilor deportați În 1951 a ajuns, conform estimărilor, la 2.36827. Singurii care au fost deportați pe baza apartenenței lor la un grup etnic au fost cei „de origine macedoneană” și cei „originari din

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
victime ale regimului pe care Îl susținuseră cu Înflăcărare. Prin adăugarea la aceștia a celor care au fost considerați titoiști și a celor ce se Încadrau În alte categorii prevăzute a fi deportate, comune cu ale altor etnii, numărul sârbilor deportați În 1951 a ajuns, conform estimărilor, la 2.36827. Singurii care au fost deportați pe baza apartenenței lor la un grup etnic au fost cei „de origine macedoneană” și cei „originari din Basarabia stabiliți pe teritoriul RPR după 1 iunie

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
celor care au fost considerați titoiști și a celor ce se Încadrau În alte categorii prevăzute a fi deportate, comune cu ale altor etnii, numărul sârbilor deportați În 1951 a ajuns, conform estimărilor, la 2.36827. Singurii care au fost deportați pe baza apartenenței lor la un grup etnic au fost cei „de origine macedoneană” și cei „originari din Basarabia stabiliți pe teritoriul RPR după 1 iunie 1940”. Astfel, din Situația numerică pe comuni a elementelor dislocate și cu DO pe

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
DO pe categorii sociale și naționalități pentru regiunea București 28 de care aparțin comunele Pelican, Ezeru, Olaru, Dropia, Fundata, Viișoara și Dâlga, toate sate noi sau localități speciale, cum se exprimă Securitatea (adică sate create prin impunerea domiciliului obligatoriu celor deportați cu familiile lor În Bărăgan, identificabili sub numele de elementele dislocate, spre deosebire de cei ieșiți din Închisori ca deținuți politici, numiți elemente cu DO), rezultă că pe raza acestei regiuni se află 3.433 de familii dislocate și 92 de elemente

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ce nu au dreptul să se stabilească În zona de frontieră din care fuseseră aduși În Bărăgan și nici În capitală. Același raport ne amintește că, În conformitate cu Decizia MAI nr. 200/1951, care a stat la originea deportării, pe lângă cei deportați În „localitățile speciale” din regiunile București, Constanța și Galați, au mai fost dislocate 620 de familii ce au avut dreptul să Își aleagă locul de domiciliu obligatoriu 34. Cifra includea 225 de familii ale cetățenilor străini (majoritatea germani și sârbi

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
a legalității actelor semnate de fostul ministru de Interne, menționează că numărul persoanelor „considerate periculoase pentru securitatea statului” cărora li s-a impus domiciliu obligatoriu Între 1953 și 1964 se ridică la 60.000, dintre acestea 44.000 reprezentând persoanele deportate Între 1951 și 1956 din zona de vest a țării 35. Restul sunt cei 3.000 de mari proprietari deportați În 1949, 9.000 de persoane evacuate În 1952 din aglomerări urbane și 4.000 de persoane care se află

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
o mărturie a felului În care a fost comemorat evenimentul deportării germanilor În URSS (1945-1949) În 14 ianuarie 1999. ștevin, Silvestru, Desculț prin propriul destin, ediția a II-a, Mirton, Timișoara, 2004. Mărturie sub formă de memorii a unui fost deportat În Bărăgan. Totok, William, Aprecieri neretușate, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1995. Vultur, Smaranda, Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea În Bărăgan 1951-1956, Armacord, Timișoara, 1997. Cartea conține transcrieri ale unor povestiri de viață ale foștilor deportați În Bărăgan de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
să se ascundă, 133 n-au fost arestate din motive de boală, 318 și-au schimbat În ajun domiciliul, iar 829 au scăpat, retrăgându-li-se Învinuirile ad-hoc, „din cauza insuficienței materialelor compromițătoare”25. Astfel, din RSSM au fost arestate și deportate În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 18.392 de persoane, iar din celelalte teritorii românești anexate la 28 iunie 1940 11.844 de persoane 26. După unele calcule neverificate Încă, 97% dintre cei arestați și deportați În 12-13

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
arestate și deportate În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 18.392 de persoane, iar din celelalte teritorii românești anexate la 28 iunie 1940 11.844 de persoane 26. După unele calcule neverificate Încă, 97% dintre cei arestați și deportați În 12-13 iunie 1941 erau români 27. În total, În primul an de ocupație sovietică au avut de suferit - prin arestare sau deportare - nu mai puțin de 86.604 persoane din Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței 28. Arestările

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
toiul operațiilor militare, a fost arestat și condamnat la 15 ani de deportare Nicolae Costenco, fost redactor-șef al revistei interbelice Viața Basarabiei 29. Altor intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a imputat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad-hoc30. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare”31 a avut

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare”31 a avut loc aproape simultan În alte teritorii anexate de URSS conform Pactului Ribbentrop-Molotov. În Țările Baltice, spre exemplu, În noaptea de 13 spre 14 iunie 1941 au fost deportate peste 50.000 de persoane 32. În ansamblu, În cele aproape 12 luni de putere sovietică În zona baltică au dispărut fără veste sau au fost executate nu mai puțin de 123.000 de persoane 33. În perioada septembrie 1939

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ulterior „cea mai mare deportare a populației basarabene”41. Pe de altă parte, trebuie amintit că, așa cum s-a Întâmplat și la deportarea În masă din iunie 1941, nu toți cei care au fost incluși inițial În liste au fost deportați. Documentele de arhivă arată În mod concludent că, de această dată, vestea despre planificarea unei operațiuni de deportare a făcut Înconjurul provinciei cu săptămâni Înainte, grație informației oferite de anumiți reprezentanți ai puterii care și-au Înștiințat rudele vizate În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
o mai mare amploare, a determinat agricultorii individuali să renunțe la gospodăriile lor și să accepte compromisul cu regimul sovietic, un regim care dăduse de Înțeles că nu va cruța nici un fel de protestatar ori rebel. Mai ales că cei deportați În iunie 1949 erau incluși În categoria celor care nu aveau dreptul să mai revină niciodată pe meleagurile natale, conform unei decizii speciale a autorităților de la Moscova 46. Ultima deportare În masă a populației basarabene a avut loc În noaptea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
populației basarabene a avut loc În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 și a vizat, de această dată, elementele religioase considerate a fi un pericol potențial la adresa regimului comunist stalinist. În cadrul operațiunii, numită „Sever”, au fost arestate și deportate 723 de familii, cuprinzând 2.617 persoane. Au fost vizați În primul rând membrii „sectelor” religioase, mai cu seamă cei care se numeau „martorii lui Iehova”47. În ansamblu, la data de 1 ianuarie 1953, În Uniunea Sovietică existau nu

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]