3,354 matches
-
pe atunci ocupată de armata sovietică, armata română nu avea altă opțiune decît să urmeze ordinele sovieticilor de a aresta etnicii germani desemnați. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că, Înainte chiar de ordonanță, anumite partide politice independente au sprijinit deportarea etnicilor germani. În plus, faptul că armata română era implicată În arestarea etnicilor germani nu reprezenta cel mai bun model de urmat. Cu toate acestea, nu putem extrapola aceste afirmații asupra unui sat Întreg sau a unui oraș, pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
urmare a alianței României cu naziștii și cedarea Transilvaniei către Ungaria În 1940 de către naziști cu siguranță au produs resentimente față de germani. Cu toate acestea, nu există date exacte care să certifice numărul românilor care au fost implicați activ În deportarea vecinilor lor germani. 4. „Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete... nu conta că ești fată sau ești băiet”. Călătoria spre Est Din locurile În care erau ținuți, deportații au fost duși la gară și Îngrămădiți În vagoane de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
seama?. Cu siguranță că Șimon a trăit experiențe similare celor ale lui Cocîrlă și Magyari. Cu toate acestea, faptul că ea alege să nu le menționeze pe acestea În mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei În timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocîrlă și pentru majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci cînd a fost vorba de necesități și funcții biologice”. Renunțarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
demnității, a moralității și, În fapt, a normalității. Cu toate acestea, Șimon, care era căsătorită deja, fie nu a fost dramatic afectată de această experiență, fie a șters-o total din memorie, din moment ce nu este amintită În povestirile ei despre deportare. Ea și-a ordonat ierarhic În memorie acele lucruri care au ajutat-o să supraviețuiască - religia și Dumnezeu -, considerîndu-le la momentul discuției demne de amintit. 5. „Scînduri groase... pline de gheață”. Condițiile din lagăre Mulți deportați au ajuns În regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
iar unii dintre ei au fost duși În Siberia sau Bărăgan. Interviurile supuse analizei au avut ca subiecți foști deportați În Donbas și, deoarece o mare parte din literatura de gen se centrează pe acest loc, discuția mea despre experiența deportării va avea În principal ca referință Donbasul. În perioada deportărilor, Donbas era o regiune industrială, minieră, localizată În estul Donului, astăzi sudul Ucrainei. În perioada supusă investigației, cele două mari orașe din regiunea Donbas erau Gorlovka și Nikitovka - după care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Bărăgan. Interviurile supuse analizei au avut ca subiecți foști deportați În Donbas și, deoarece o mare parte din literatura de gen se centrează pe acest loc, discuția mea despre experiența deportării va avea În principal ca referință Donbasul. În perioada deportărilor, Donbas era o regiune industrială, minieră, localizată În estul Donului, astăzi sudul Ucrainei. În perioada supusă investigației, cele două mari orașe din regiunea Donbas erau Gorlovka și Nikitovka - după care au fost numite și principalele două lagăre de muncă. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru a supraviețui, femeile au trebuit să găsească o explicație rațională nu doar pentru faptul că au fost deportate, ci pentru Întreaga lor existență. Unele, precum Șimon, au găsit un sens prin credința În Dumnezeu, rugîndu-se continuu pe toată perioada deportării În Donbas. Pentru deportați, colegii de suferință au fost o altă sursă de alinare. Pentru Cocîrlă, această comunitate, ce includea atît bărbați, cît și femei, a fost un refugiu din fața travaliilor de zi cu zi, dar și o legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
am fost acolo și am văzut”. Ca și alți deportați, Cocîrlă era conștientă de faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu În perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți sau persecuții. Această conspirație a tăcerii din jurul deportărilor din România va dura pînă la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția În poveștile lui Cocîrlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat În societatea românească. Deși toate respondentele au oferit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cazuri ele erau inițiate de oamenii politici - fie ei democrați, fie comuniști - din respectivele țări, fără nici un Îndemn din partea sovieticilor. Cazul Cehoslovaciei de după război este ilustrativ În acest sens. În timp ce majoritatea etnicilor germani și maghiari din această regiune scăpaseră de deportare și de muncă forțată În URSS, la sfîrșitul războiului președintele cehoslovac Edvard Beneš a hotărît să Îi „transfere” În țările lor „de baștină”. Ca o politică unilaterală, de inspirație cehă, aceste expulzări au fost bine primite de cehi, dar nici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trebuiau restabiliți - ceea ce a rezultat fiind expulzarea a aproape 6 milioane de oameni din aceste trei țări. Pe lîngă aceasta, deși aliații occidentali și-au manifestat regretul față de proasta interpretare a acordului de la 12 septembrie 1944, ceea ce a dus la deportarea etnicilor germani din România, acest dezacord a fost doar verbal. Mai mult, aliații nu au făcut nici un efort pentru a interveni atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
făcut nici un efort pentru a interveni atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a fost suficient de puternică pentru a opri expulzarea. Dacă aliații sînt sau nu responsabili pentru deportări sau orice alte rele tratamente aplicate est-europenilor este o Întrebare care complică analiza, ceea ce ne oprește să aruncăm exclusiv vina pe URSS, pe marionetele comuniste sau chiar pe lideri „democratici” ca Beneš. Americanii au ales să nu intervină În favoarea minorităților
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
precum și a vinovaților pentru această sîngeroasă acțiune este făcută ordonat de autor. Partea aceasta a volumului cuprinde și articolele lui Jean Ancel, Paul A. Shapiro și Leon Volovici. Primele două dezbat campaniile românești de asasinare din Transnistria (1941-1942) și ghetoizarea/deportarea evreilor din Chișinău după revenirea autorităților române, iar articolul profesorului Leon Volovici analizează trei jurnale ale intelectualilor evrei din timpul perioadei antonesciene. Conceptul de bază al guvernămîntului românesc din Transnistria a fost recuperarea uriașelor cheltuieli ale războiului, iar evreii ucraineni
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
populației evreiești s-au ținut lanț: bunurile de valoare, precum și casele evreilor ghetoizați au fost rechiziționate de statul român, a fost introdus regimul muncii obligatorii, iar cei suferinzi au fost executați. Lichidarea marelui ghetou din Chișinău s-a făcut prin deportarea În lagărele Transnistriei, dar și prin execuții. De asemenea, statul român a pus stăpînire, În baza unor legi antisemite, pe proprietățile evreiești. Cercetarea lui Leon Volovici Îmbină literatura cu istoria, analizînd relațiile dintre intelectualii români și cei evrei În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
omorîți, căci pe fiecare zid erau scrise cu cărbune numele celor uciși. Am Încăput vreo 30 Într-o odaie, Împreună cu farmacistul Garai. A fost cea mai groaznică noapte de pînă acum”. Dar acesta e doar Începutul, Începutul jurnalului și Începutul deportării, deși chiar și din fragmentul citat mai sus se poate face un film artistic sau scrie un roman despre acea perioadă istorică, despre aceste evenimente care n-au dreptul să se repete. Doar că doamna Korber insistă pe faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la măsuri extreme pentru supunerea societății românești, inclusiv prin exterminarea opozanților. Dej și oamenii lui și-au făcut treaba deosebit de „bine”, ceea ce avea să-i folosească lui Ceaușescu, care nu a mai apelat la măsurile de tipul arestărilor În masă, deportărilor și execuțiilor sumare. Ideea-forță a lui Deletant este că la Început, asemenea situației din celelalte țări din zonă, regimul comunist din România „s-a bazat exclusiv pe folosirea terorii ca instrument al puterii politice”. Lucrarea - cuprinzînd 13 capitole, plus un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de informatori ai poliției politice, reprimarea oricărei forme de opoziție internă, arestările masive, noul sistem legislativ, tortura În anchete, slaba pregătire a membrilor poliției politice, aproximarea numărului celor arestați și Încarcerați În anii ’48-1965, colectivizarea și violențele din mediul rural, deportările, festivismul regimului ș.a.m.d. pot fi aflate În această secțiune. Capitolul 7, „Lupta lui Dej pentru dominație În partid”, capitolul 8, „Căderea lui Lucrețiu Pătrășcanu”, și capitolul 11, „Dej Își impune supremația, 1952-1956”, se dovedesc foarte interesante pentru Înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trecînd În patrimoniul statului. Această exprimare nefericită se mai Întîlnește și În alte locuri din carte. Fuzionarea PSD cu PCR nu a fost În noiembrie 1947 (p. 73), ci În februarie 1948 (cum de altfel se notează la p. 74). Deportările masive din anul 1950 făcute În sud-vestul României nu au avut loc doar În Banat, ci și În partea Olteniei care se Învecina cu Iugoslavia. Ea nu a fost Îndreptată doar Împotriva etnicilor sîrbi și germani (p. 109), ci Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și metodele ei constituie o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea disciplinei, interesul viu al cercetătorilor s-a reflectat În elaborarea unui număr de lucrări, care au abordat temele rezistenței În fața comunismului, deportării, destinului unor minorități, evocării vieții din trecut În oglinda realității diverse și a obiceiurilor generatoare de stabilitate, destrămate sub acțiunea corozivă a Împrejurărilor vitrege. Aceleiași direcții i se integrează noul volum apărut la Brașov, În tentativa de sondare a trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ce i-a marcat viața, relația cu divinitatea și contemplația ca expresie a vieții se reflectă Într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare În condiții extreme, precum deportarea sașilor În lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O altă serie de declarații Învederează modul de adaptare la viața postbelică a României
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Martin’s Press, New York, 1993, pp. 169-172, și Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu, Istoria Românilor În Secolul XX, Editura Paideia, București, 1991. Sorin Oane și Maria Ochescu, Istorie, Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 161. Deportarea etnicilor germani și a altor minorități este menționată pe scurt În ibidem. Vezi despre tratarea situației minorităților din România În manualele școlare În Mirela-Luminița Murgescu, „The History of the Minorities in the Romanian School System, Curriculum and Textbooks in the
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
2002. Aceasta se poate datora faptului că România nu a fost ocupată la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, așa cum s-a Întîmplat cu partea de est a Poloniei la Începutul războiului. Kroner, op.cit., p. 4. Hannelore Baier (ed.), Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager, „Deportarea Șvabilor Sătmăreni În URSS”, Analele Sighet, 1995, p. 428. Ordinul a fost prezentat de generalul V.P. Vinogradov, șeful Comisiei de Control a Aliaților, guvernului român În nota 031. Radosav, op.cit., p. 15; Kroner, op.cit., p. 43. Radosav, op.cit., p. 15
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la populația de etnie germană ce a trăit de-a lungul timpului În alte țări decît Germania și Austria. Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia și România sînt astfel de țări. O carte valoroasă pentru studiul reacțiilor române, americane și britanice cu privire la deportare este Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, editată de Hannelore Baier, În 1994. Deportările au Început În ianuarie 1945; Kroner, op.cit., p. 52. Procesele de la Nürnberg au Început În 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea În Rusia a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de etnie germană ce a trăit de-a lungul timpului În alte țări decît Germania și Austria. Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia și România sînt astfel de țări. O carte valoroasă pentru studiul reacțiilor române, americane și britanice cu privire la deportare este Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, editată de Hannelore Baier, În 1994. Deportările au Început În ianuarie 1945; Kroner, op.cit., p. 52. Procesele de la Nürnberg au Început În 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea În Rusia a Etnicilor Germani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Germania și Austria. Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia și România sînt astfel de țări. O carte valoroasă pentru studiul reacțiilor române, americane și britanice cu privire la deportare este Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, editată de Hannelore Baier, În 1994. Deportările au Început În ianuarie 1945; Kroner, op.cit., p. 52. Procesele de la Nürnberg au Început În 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea În Rusia a Etnicilor Germani din Banat”, p. 416. Vezi Hannelore Baier, „Sighet - punctul de frontieră prin care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]