3,128 matches
-
peste noi e timpul să așezi Tot ce-i mai bun în tine și ne-am putea dori. Mă rog la tine Doamne, cu mâinile întinse Ca tu să ne-mplinești destinul sau menirea. Iar visurile noastre ce-acuma sunt deprinse Cu tot ce-i trist în viață ! Învață-ne iubirea ! Brăila, iunie 2016 Referință Bibliografică: RUGĂCIUNE CĂTRE DUMNEZEU / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar
RUGĂCIUNE CĂTRE DUMNEZEU de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385329_a_386658]
-
va reflecta mai târziu, când cei mici vor crește și vor avea de ales să urmeze o facultate (poate) în România unde vor avea posibilitatea să fie la egalitate cu orice student român. Coerența exprimării, cursivitatea în gândire vor fi deprinse la aceste cursuri mai eficient acum, la o vârstă fragedă, decât la maturitate și sper ca și cei mici, mai târziu să înțeleagă importanța cunoștințelor dobândite aici care îi vor urma pe parcursul întregii vieți. Vreau să vă mulțumesc pentru faptul
ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR LA ȘCOALA ROMÂNEASCĂ DIN CIPRU (ȘCOALA DIN NICOSIA) [Corola-blog/BlogPost/92857_a_94149]
-
care le derulează de mai bine de un an în țara noastră. Cei mai mulți meșteri prezenți la festival sunt din Săpânța. Femeile din sat țes pânză, cos cămăși, fac cergi și țoluri. Lemnul este cioplit cu migală și pricepere, iar copiii deprind devreme acest meșteșug. La festival se învață și cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se gătește după datina străbună. Cam tot ce ai învățat sau ai fi vrut să înveți de la bunici. Atelierul de
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
a creat locuri de muncă pentru mulți tineri și multe familii, aducând prosperitate și bunăstare în viețile acestora. Cunoscându-l destul de bine, îmi dau seama cât de bine se adeveresc cuvintele rostite de Cornelius din Sfânta Biblie: - „Eu m-am deprins să fiu îndestulat cu ceea ce am. Știu să fiu și smerit, știu să am și de prisos; în orice și în toate m-am învățat să fiu și sătul și flămând, și în belsug și în lipsă.” - Sfanta Scriptura, Filipeni
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
evocarea ,,Părintele profesor și Arhimandrit Vasile Prescure - un munte de moralitate”, scrisă de monahul Ioachim Pârvulescu. Născut la 11 octombrie 1927 (în satul Boholț, comuna Beclean, județul Brașov - în Țara Făgărașului), Vasile Prescure urmează cursurile primare în cătunul natal (1935-1942), deprinde tainele muzicii psaltice la Școala de cântăreți bisericești din Sibiu (1943-1946), promovează două clase la Liceul ,,Radu Negru” din Făgăraș, apoi își satisface stagiul militar, până în 1949. Cinci ani (’49-’54 ) este seminarist la Cluj, iar alți patru (’54-’58
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
promis că pentru o zi și o noapte pe Maidanul din Kyiv pentru susținerea lui Ianukovyci voi primi 1000 de grivne. Suntem mai mulți tineri, cărora li s-a făcut această propunere”, bucuros de câștig acest tânăr, care nu e deprins cu munca, ci doar cu hoția și chefurile, fericit că va mai avea din ce se distra, le povestește tuturor consătenilor cât e de întrebat și bine plătit de putere. E îngrozitor ce generație de bandiți zobi crește statul ucrainean
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească rămâne tânărului Cantacuzino. Se căsătorește cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său, Șerban Cantacuzino ajunge
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
adăuga și niscai imputații foarte întemeiate venite din partea unui post de televiziune de mare audiență și a unui prestigios cotidian pe care același scrupulos analist le radiase fără drept de apel din antologie. Presimt că urmează întrebarea finală: de unde a deprins aceste urâte obiceiuri domnul profesor Marian Petcu, aparținător , prin formație și experiență, noului val în știința și cultura românească? Foarte simplu, domnia sa este coordonatorul unui volum despre ,,Cenzura în spațiul cultural român’’. Lucrare în care sunt analizate amănunțit diversele forme
URÂTELE NĂRAVURI ALE UNUI CENZOR DE LUME NOUĂ [Corola-blog/BlogPost/93429_a_94721]
-
exegezele și tabletele din noua sa apariție editorială, care continuă spiritul celor două volume imediat anterioare: Pro domo (generic sub care, din 1990 până în 1999, a susținut cea mai percutantă rubrică din cotidianul craiovean Cuvântul Libertății), că precizia și rigoarea (deprinse din studiul științelor exacte, în secția reală a Colegiului Național ,,Nicolae Bălcescu/ Carol I’’ din Craiova), luciditatea și spiritul critic, moștenit pe linie maternă, sensibilitatea și simțul liric, lăstărite pe linie paternă, constituie temelia, cariatidele, arcadele, grinzile și bolta tuturor
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
patru înalte Adevăruri, Posteritatea budistă, Faptă și destin, Filosofia ,,Mahabharatei’’ asigură o temelie de neclintit demersurilor criticului și istoricului literar Ovidiu Ghidirmic, lămurindu-ne asupra sensurilor esențiale ale literaturii, filosofiei și culturii din România, din Europa, din Lume. De aici deprinde profesorul craiovean Ghidirmic taina interpretării și înțelegerii prin iubire, dar și adevărul fundamental conform căruia critica presupune vocație: nu se poate face critică în absența vocației. După cum, evident, nu se poate face critică nici fără metodă. Studiind îndelung, analizând cu
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
un elan ascensional nestăvilit și neîntrerupt, mistuit de setea de absolut - aidoma modelelelor sale Eminescu, Maiorescu, Brâncuși, Călinescu, Eliade... -, Ovidiu Ghidirmic dovedește, și de astă-dată, că și-a asumat vocația critică asemenea unei necontenite aspirații, năzuințe spre perfecțiune și desăvârșire. Deprinzând, o dată cu Mircea Eliade, adevărul conform căruia literatura este fiica mitologiei, fiind conștient că textul este o lume și lumea este un text, că - în afara comandamentului de a demonstra înțelepciune teoretică: sophia, este obligatoriu să dovedească, de la Aristotel încoace, ,,înțelepciune practică
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
extraordinară generozitate și nonșalanță, metode prețioase de a-ți face meseria. Știa totul, ne învăța totul: cum se documentează o anchetă, cum se calibrează un reportaj, cum se echilibrează un text de opinie, cum se argumentează o știre. Așa am deprins, toți cei care am lucrat cu Ion Marin, și am pus în pagini, principiul că nu trebuie să „iertăm” nimic din derapaje, nedreptăți sau demagogie, că nu trebuie să uităm nimic, pentru ca informația să fie completă și onestă, că nu
Un profesionist rar: Ion Marin, jurnalistul care a format jurnaliști [Corola-blog/BlogPost/93552_a_94844]
-
codi la muncă, la efort, la migală și răbdare. Lesne a da vina și a urî pe neobosiții dascăli, care vor să ne crească frumoși și drepți, cu tulpinile fără strâmbături, noduri și răsucituri. Mereu refractari și încăpățânați în a deprinde binele și adevărul, lesne a deprinde răul și facilul, crezând că așa e bine. Mai grav, că în nesăbuința noastră, cu aparenta inocență și candoare îngerească, săvârșeam unele fapte rele cu o poftă și plăcere de neînțeles, total nepăsători față de
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
migală și răbdare. Lesne a da vina și a urî pe neobosiții dascăli, care vor să ne crească frumoși și drepți, cu tulpinile fără strâmbături, noduri și răsucituri. Mereu refractari și încăpățânați în a deprinde binele și adevărul, lesne a deprinde răul și facilul, crezând că așa e bine. Mai grav, că în nesăbuința noastră, cu aparenta inocență și candoare îngerească, săvârșeam unele fapte rele cu o poftă și plăcere de neînțeles, total nepăsători față de consecințele faptelor noastre. Culmea, credeam că
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
banchet? Întrebă un glas care Îl determină să se răsucească. În spatele lui Își făcuse apariția Cecco Angiolieri. Ai fi putut crede că, până În clipa aceea, stătuse ascuns sub masă, ori că imitase pășitul fără zgomot al tâlharilor, pe care Îl deprinsese cu prilejul repetatelor sale vizite prin Închisori. — Și va fi deschis pentru toată lumea, nu numai pentru Învățați? Își roti privirea, ca pentru a solicita atenția celorlalți asupra vorbelor pe care era pe cale să le rostească. Nu părea că nerușinarea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dădu drumul să cadă. — L-ai prins, priorule? Îl vezi? Îl auzi strigând pe Bargello de dincolo de perete. Se găsea Într-un loc neobișnuit. Ochii săi, Încă orbiți de lumina de afară, avură nevoie de câteva momente până să se deprindă cu penumbra noului mediu. I se părea că se află În corpul unei mari corăbii, o magazie largă, locuită de un popor de spectre care se agitau slab, În suflul unui curent ușor. De-a lungul axei longitudinale a construcției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
greu să ne descopere. Norocul nostru avea forma paralelipipedică a ghenei care masca, după toate probabilitățile, o conductă de ventilație. Înapoia ei, cu umerii lipiți de zid, am așteptat câteva zeci de secunde Într-o liniște tensionată. Ochii mi se deprinseseră oarecum cu Întunericul, dar a trebuit să mai treacă puțin timp până când urechile mi s-au aliniat și ele la standardul de funcționalitate necesar și suficient pentru a mă convinge că Eva avusese dreptate. Se auzeau, Într-adevăr, pași care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
trăim pentru a fi, nicidecum pentru altceva, indiferent ce este acest „altceva”... scopul, finalitatea... da, da... am rătăcit drumul și nu mai e cale de Întoarcere la pur-și-simplul pe care ar fi trebuit să-l moștenim la origini, În locul lui deprinzând vocația perversă a ideii de moștenire... răul relelor vieții și al morții noastre... nici nu-ți poți imagina cât de mult a pervertit omul, cât de adânc l-a ticăloșit, cum i-a luat mințile și i-a Îmbăloșat vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de la o poziție dominantă la o situație cu adevărat îngrijorătoare. Avea încredere în oamenii săi, convins că erau, fără îndoială, cei mai buni profesioniști pe care putea conta în acele momente - dar chiar și așa, era conștient că, deși erau deprinși să suporte tot felul de greutăți, setea era un dușman implacabil, împotriva căruia nici cel mai antrenat mercenar nu învățase să lupte. În asemenea loc și cu puțina apă pe care tuaregii le-o lăsaseră, nu mai aveau nici o șansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cinci chile la doctor, fo trei la educatoare, mai dă și la milițian să Închiză ochii. țîn timp ce lovitura vine pe la spate chiar dacă te faci că nu o vezi o simți ritmic de dimineața pînă seara pînă cînd te deprinzi cu ea cum te obișnuiești cu o chiuvetă care curge continuu sau orbul cu Întunericul și Începi să te compari cu toți infirmii pămîntului și nu se poate să nu-ți găsești un ascendent care să te consoleze că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Genial, recunoscu în sinea lui Mircea. „A gângurit suav precum șoaptele îndrăgostiților pentru că și-a băgat-o în ea și a spus și-o poezie de Bacovia.” Genial. Simplu, adevărat, fără ocolișuri, nu cu înfloriturile lui nenorocite pe care le deprinsese în facultatea care îi promisese, chipurile, că avea să-l învețe să scrie. Ei bine, nu-l învățase. Și, lucru mai important, nu-l învățase să-și trăiască viața, ceea ce era cel mai grav. El de ce nu și-o putuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
porțile raiului, Îngerii lor Înarmați cu săbii de foc, ca și judecătorii lor cu balanța lor măsluită.“ Mulțimea Îl asculta sastisită și temătoare, gîndind că are de-a face cu-n sforar, căutînd Înțelesul ascuns al vorbelor. Căci lumea era deprinsă cu stăpînirea fariseilor, care Învăluiau cu vorbe mieroase și promisiuni, mai apoi urma osînda. Și acum Îl pîndeau și pe el, doar s-o trăda cu o vorbă - să spună, pînă la urmă, pentru ce venise, ce atîta vorbărie deșartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Petru. PÎnă la urmă, zădărît de căpoșenia lui Petru, care-i tot pomenea de minunile Lui, Simon zise: „Și eu pot să fac o minune ca Nazarineanul vostru!“ „Ușor de zis“, i-o tăie Petru, cu glas tremurînd. „O fi deprins niscaiva șiretlicuri de prin bazarurile egiptene“, zise un ucenic din suita lui Petru. „Să fim cu luare-aminte la solomoniile lui.“ „Și Nazarineanul vostru - cum Îl cheamă? - S-o fi inițiat În magia neagră?“, Întrebă Simon. „Au fost mai multe minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria țărănească. Tot ei făceau doagele pentru căzi, putini, butoaie și, pentru că nu se deprinseseră complet de agricultură, lucrau și la câmp, creșteau animale, iar meseria o practicau când se termina lucrul la câmp. Fierarii Din toate timpurile, meșteșugul legat de prelucrarea metalelor, a fierului, obținerea din minereu și apoi prelucrarea cu ciocanul și nicovala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și dau seama de întrebuințarea semnelor ortografice și de punctuație. La Aritmetică am făcut câteva exerciții privitoare la fracțiile zecimale și ordinare și la măsurarea suprafețelor, care au fost înțelese și rezolvate cu ușurin de elevi. Cu vremea se vor deprinde mai bine să găsească relațiile între fracțiile zecimale și ordinare. După prânz, dl Gh. Postoiu a tratat la științele naturale. Aparatul respirator și respirația și la istorie: Lupta lui Ștefan cel Mare cu Polonii. Observațiile privitoare la metoda, forma și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]