775 matches
-
iar Bucșan sta cu ochii la pândă. Pentru scris, iaca, înțelege-te cu dumnealui... rostea domnul Ionescu arătând cu degetul. Și Ștefan sărea de la locul lui, ieșea cu omul în sală, îl grămădea într-un colț și prindea să-l descânte și să-l cerceteze. Îl făcea să-și scoată punga - rupea gologan după gologan, supărându-se, râzând, vorbindu-i de domnul grefier și de domnul judecător. Și omul rămânea amețit, se scărpina în cap, își căuta căciula, iar Bucșan strecura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ușoare ca și șopotul vântului de toamnă care se strecura prin pămătufurile stufului din perdea. De a doua zi, duminică, Niță Lepădatu și-a început slujba la vitele boierești. Sandu Faliboga l-a dus la ocoale ș-acolo l-a descântat puțin, cu glasul lui aspru: —Iaca, măi băiete, aicea-s vitele. Într-un ocol sunt mulgătoare, dincolo sterpe, mai încolo juncile, juncii; iaca, toate sunt după rânduială așezate... Tu îi lua mulgătoarele. Acestea trebuiesc purtate la locuri bune, prin bahnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
i-am dat unui berechet opt lei, să-mi cumpere pâine și pamblică. N-ar mai fi ajuns! Pâine să se facă și pamblică - să-l mănânce și să-l întindă... Ștefan Gâdea râse: — Am auzit cât de frumos îl descântai. —Eai!... Se rușina puțin, dar nu prea se rușina. Ca și cum ținea la stima mea îndeosebi, îmi adresă un zâmbet dintre cele mai plăcute și porni c-un mers legănat înapoi, spre satul rudarilor. Îndată ce trecu după un grup de sălcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bun dat. Pe urmă, când iarăși li se întâmpla ceva, dădeau tot ca înainte, parcă preotul i-ar fi hipnotizat. Unii chiar credeau că popa ar face farmece, ca să le ia cât mai mult; s-au apucat babele satului să descânte, să facă și să desfacă, dar - nimic nu s-a schimbat. Au înțeles, la timp, sătenii că Petru Toma - “ajutorul necredincios al lui Dumnezeu”, cum începuseră să-l poreclească - avea, înainte de toate, darul vorbirii, cu care-i cicerea. “Nu stă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
a lapte fiert... “Ce-o fi în paner?” Împins de curiozitate, am ridicat șervetul. Din fundul coșului mă priveau două străchini pline cu tăieți cu lapte aburind - așa cum îmi făcea mama acasă... Nu lipsea nici sticluța cu lichior de zmeură “descântat” de bătrân. Îl bănuiam după culoare. Când m-am întors, bătrânul mă aștepta așezat pe iarbă. I-am prezentat panerul cu gesturi rituale. Zâmbindu-mi, a așezat totul pe șervetul întins... --Ia să gustăm noi întâi din licoarea asta, fiule
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
scop, a început să care lemne din pădure ; dar diavolul împrăștia noaptea grămada de lemne adunate în timpul zilei. Atunci, Dumnezeu se duce la un călugăr pustnic (omologul lui Noe) și îi cere să ridice biserica. Ajutat de Dumnezeu, călugărul „îl descântă” pe diavol și-l pune să care lemnele înapoi din pădure, pentru ridicarea bisericii. Diavolul, printr-un șiretlic, reuși să-l facă pe călugăr să-i promită „zece suflete”. Călugărul îl bagă pe drac într-o scorbură a unui stejar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
va vedea că solomonarul are (chiar dacă atrofiat) comportamentul luptăto rului cu balaurul. În ceea ce-l privește, par să predomine gesturile și „armele” luptătorului magician, lucru firesc pentru un preot/ vrăjitor. Solomonarul supune balaurul cu mijloace magice. El îl farmecă, îl descântă (citind din „Cartea solomonarului”), îl „leagă” (punându-i frâul) și, în final, încalecă pe el ca pe un cal îmblânzit. Punerea frâului pe capul balaurului în vederea încălecării lui de către solomonar este una dintre cele mai spectaculoase și explicite forme ale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
157). O explicație în acest sens a încercat Enea Hódoș : „E ușor de înțeles că persoana care se ocupă cu vrăjitoria - o meserie prigonită de autorități - mai totdeauna își va tăgădui meseria, zicând că «nu vrăjește», «nu farmecă», ci numai «descântă» ca să «desfacă» sau să «dezlege» - ceea ce este permis, căci însăși biserica are «rugăciuni de dezlegare»” (114, p. 5). înainte de a trece mai departe, trebuie să lămuresc pe scurt o problemă controversată de terminologie populară. De fapt, termenii descântec, vrajă și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
incantații magice. Ceea ce le deosebea era doar originea lingvistică diferită : latină, slavă și, respectiv, greacă. Totuși, evoluția semantică ulterioară a acestor termeni a produs unele diferențe notabile : a vrăji și a fermeca desemnează, de regulă, practici magice ofensive, pe când a descânta, a desface, a dezlega desemnează acțiuni magice defensive. Conform și prefixului cu sens privativ des(z), care indică, de regulă, o reacție la o acțiune anterioară (vezi și 39, p. 49). Mai 262 Ordine și Haos mult decât atât, din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
situația locală era firească și chiar pare să fi preocupat traducătorul, așa cum reiese, de exemplu, din felul în care a tradus/redactat un alt canon (al Sinodului al V-lea ecumenic, an 553), prevedere sinodală care înfiera pe preoții care descântau de Samcă : „Se cuvine a se caterisi și preoții acei ce cetesc la bolnavi hârtia ce se numește a Ghélei [în original Ghilló - n. A.O.], precum în limba noastră Samcă” (52, p. 168). Pe de altă parte, înlocuirea de care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
curată, ca medicament pentru vătămătură” (13, p. 418). Dr. Dem. E. Paulian enumeră cânepa printre plantele din farmacopeea populară „întrebuințate pe scară întinsă contra afecțiunilor din cadrul medicinei nervoase” (91). în studiul privind Descântecele românilor (1931), la capitolul „Cu ce se descântă ?”, folcloristul Artur Gorovei indică, printre altele, „sămânța de cânepă” și „cânepa” (92, p. 82). Etnologul Nicolae Bot, care a studiat numeroasele credințe și practici magice legate de cânepă atestate în folclorul românesc, crede că acestea sunt datorate tocmai virtuților narcotice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în spațiul carpato-dunărean sufletul defunctului să nu se întoarcă printre cei vii, ca strigoi (140, p. 265). În același scop, după afumarea sicriului cu câlți de cânepă, câteva femei bătrâne aprindeau cânepă răsfirată pe mor- mânt, înconjurându-l de-a-ndăratelea și descântând (113, p. 198). Astfel, la nările defunctului ajungea nu doar fumul de tămâie din cădelnița preotului, ci și fumul de cânepă din afumătoarea babelor vrăjitoare. În fine, în unele sate din Gorj se puneau câlți de cânepă în perna de sub
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ci stafia lui. Ba se mai spunea că toate fantomele membrilor familiei sînt acolo și fac noaptea tot felul de vrăji jidovești. O delegație de muieri s-a Înfățișat În ziua de Rusalii, după liturghie, la preotul romano-catolic, cerîndu-i să descînte locurile bîntuite și să țină o slujbă de alungare a spiritelor necurate din mijlocul obștii. Popa, care nu era străin de agitația Împotriva familiei Weisz la deportarea din urmă cu un an, s-a Înfățișat la casa acestuia Înconjurat de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
frivol cu luna și cu stelele: „și luna e un rug / ne cere / cu împrumut, iubirea. // desfă-mi, lanțurile! / ai pus să mă păzească stele.“ „când greșeală, când destin / eram simplu femeia făcătorului de plută / cu geniu îmi smulgi ființa / descântând, într-una, luna.“ Să sperăm că Dumnezeu nu va citi cartea Rafilei Radu. Faptul că autoarea și-l imaginează fiert sau că îl lasă să semneze o scrisoare în locul ei nu este de natură să-l încânte. P.S. Mi-e
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ei de oarbă și mă cuprinde o milă, aproape o revoltă față de nedreptățile ce li se fac unor oameni. Femeia stăpânea din moși-strămoși magia albă și mergea căutând calea cu bățul ei nelipsit pe la toți cei care îi cereau ajutorul. Descânta de toate: de deochi, de spaimă, de ursită, de blesteme. Când ne îmbolnăveam, mama o chema și pe la noi. Ea își pregătea pe pipăite toate cele necesare într-un ritual desăvârșit. Punea la loc de cinste apa neîncepută, cărbunii aprinși
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
singur om. Dacă ar ști s-ar preface în acea cheie fermecătoare și ar închide orice închizătoare de strigăt, dar el e la fel de fragil și de SFÂNT în vocile inconfundabile ale nopților. Poate într-o înnoptare de vămi să-mi descânte nesomnurile și să le amestece cu acea răsuflare de vremi. Numai dorul mai poate prin sărutul luminii să-mi paralizeze voința aici la capăt de noapte prea SFÂNTĂ. APROPIEREA DIVINĂ Până când să aștept depărtarea ce poartă prin ceruri dragostea? Până când
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
una este să te joci cu ei ca și cu niște păpuși și alta să ai responsabilitățile pe care trebuie să le ai ca părinte. Ți se rupe sufletul când i se întâmplă ceva rău. Îmi amintesc cum îmi mai descânta biata Dedi, în șatră, ba când mă durea capul, ba când mă durea stomacul, cu toate că nu eram fata ei. — Copiilor noștri nu le vei descânta. Îi vom duce la medic. Știi că mamei Zina și tatălui Sebi le descântam? Nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Ți se rupe sufletul când i se întâmplă ceva rău. Îmi amintesc cum îmi mai descânta biata Dedi, în șatră, ba când mă durea capul, ba când mă durea stomacul, cu toate că nu eram fata ei. — Copiilor noștri nu le vei descânta. Îi vom duce la medic. Știi că mamei Zina și tatălui Sebi le descântam? Nu te cred. — Vrei să spui că nu știu descânta? Am trăit atâta timp în șatră. Cum să nu fi știut? Dacă vrei îți fac și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai descânta biata Dedi, în șatră, ba când mă durea capul, ba când mă durea stomacul, cu toate că nu eram fata ei. — Copiilor noștri nu le vei descânta. Îi vom duce la medic. Știi că mamei Zina și tatălui Sebi le descântam? Nu te cred. — Vrei să spui că nu știu descânta? Am trăit atâta timp în șatră. Cum să nu fi știut? Dacă vrei îți fac și vrăji, glumește Teofana. — M-ai vrăjit până peste cap. Ce vrăji să-mi mai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
capul, ba când mă durea stomacul, cu toate că nu eram fata ei. — Copiilor noștri nu le vei descânta. Îi vom duce la medic. Știi că mamei Zina și tatălui Sebi le descântam? Nu te cred. — Vrei să spui că nu știu descânta? Am trăit atâta timp în șatră. Cum să nu fi știut? Dacă vrei îți fac și vrăji, glumește Teofana. — M-ai vrăjit până peste cap. Ce vrăji să-mi mai faci?o strânge cu drag de obraji și-o sărută
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și el. Avea și Alex poza. După Edinburgh, nimic nu a mai fost la fel. Grădina aceea, deasă ca un hățiș, schimbase ceva între ei, inexplicabil și, totuși, definitiv, ca și cum preambulul parizian nici nu ar fi existat. Ce rune se descântaseră în inima nopții nu știa, dar aerul dintre ei devenise altul, nu numai cald și intim, dar, de o dată, al lor, recognoscibil și concret ca un teritoriu de acum câștigat, ca un bun cuvenit, în posesia căruia intraseră fără să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
rostuiau măiestrite cazane de țuică sau tot felul de obiecte casnice. Țigăncile ghiceau fetelor dornice de măritat, citindu-le în cărți, în bobi sau în ghioc trecutul, prezentul și viitorul. Ghicitoarele își asigurau clientele că pot dezlega pricini, lega ibovnicii, descânta de urât, năjit sau puteau profera blesteme împotriva duhurilor necurate. Din aceste servicii, veneau în șatră rachiul și vinul, carnea și pâinea, mălaiul, ouăle și slănina în desagii purtați cu greu de către țigăncile de toate vârstele. * Iorgu Stănescu se gândi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
beția trece, că nu mai e loc de speranță. Am fost un căutător cum e V. tînăr. Fără să-și dea seama, a pornit și el la drum printre umbrele stîncilor pe care trebuie să le urce cu grijă. Și îl descînt tandru căci, deși mă aude, nu poate reține pentru el nimic. „-Căutătorule, descoperi că, mister și evidență, totul se risipește la atingere. Simpla ta privire anulează lumea. Haosul natural te înconjoară. Și el e tot opera creației. Dar oamenilor, acesta
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
precum frizerii și mulgând mânecile unui alt halat, la fel de imaculat, din care țârâia laptele ca dintr-un șiștar... Și oare de ce, pe măsură ce gălețile lui se umpleau, ugerele vacilor secau sau se umpleau de puroi și sânge!? Și abia după ce erau descântate și tămâiate cu smirnă și smocuri de păr smuls din coada unei nevăstuici, vitele Încetau să se mai frământe-n grajduri! Unde era Subotin? De ce nu i-a dat Dumnezeu pedeapsa cuvenită? Nu cumva reușise, procletul, să-l deoache și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să fac cu el așa? Să-l arunc nu îmi venea... Vream să văd cum se dezghioacă Pui molatec, din ghioacă; Vream să văd cum iar învie Somnoros, din colivie... Și de-a lungul, pe pământ, M-așezai cu-acest descînt: - "Melc, melc, Cotobelc, Ghem vărgat Și ferecat; Lasă noaptea din găoace, Melc nătâng, și fă-te-ncoace. Nu e bine să te-ascunzi Subt păreții grei și scunzi; Printre vreascuri cerne soare, Colți de iarbă pe răzoare Au zvâcnit iar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]