774 matches
-
Soare de la amiaz`, / Soare di după amiază, / Soare di la chindie, / Soare di după chindie, / Soare de 99 de sori, / Tu să nu coci, / Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe tine-n mare te-oi arunca, / Tu, soare, de la prânz, / Di după prânz, / Di la chindie, / Di după chindie, / Nu mai fulgera, / Nu mai înjunghia, / Lasă pe cutare / Curat și luminat, / Că-i de Dumnezeu lăsat, / Că mama
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Că mama lui cân` l-a năsscut / Nicio nevoie n-a avut. Tu, soare sec, / Io acu pe tine te-nec. Șî voi izbituri, / Ieu vă ajung cu stropituri. / Ieu ieu 9 pietri din apă / Șî di soare te-oi descânta / Șî de-aicea-ncolo tu n-oi mai fulgera, / Cî pietrili cân` s-o-mpărțâ / Șî la răsărit, / Șî la apus, / Șî cum petrili nu să mai adună / Niciodată, una cu alta, / Așa să nu mai ajungă / Pe Constantin, durerile, / Făcăturile. / Să iasă din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n sită, / A vrăji, a descânta, / La fete-n palmă-a căta, / Flăcăi, fete-a fermeca. Apucă cârligu-n mână, / Trage luna în fântână. / Și când bate din picioare, / Întunecă și mândrul soare. / Poftim, fete și neveste, / Numai de vă trebuie. Puneți-o să vă arate, / Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cararara. / Cruce-n cer, / Cruce pe cer, / Cruce pe pământ / Veninul șarpelui să fie înfrânt."370 Antinomia om / șarpe, ilustrată de alternanța pronominală eu / tu, este anulată de prezența plantelor de leac: "Șerpe, / cotoșerpe, / tu m-ai apucat / și am descântat / la fântâna lui Iordan / c-o crenguță de brădan / și alta de leuștean, / ca mușcătura ta să rămână / chiar în astă zi senină / ca un fir de mac / în patru despicat, / în mare aruncat. / Tipu. Tipu. / Pe pustii. Și de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
era singur, nu avea copii, seara și-o petrecea de obicei la noi. Intrucât lucra la laboratorul de cofetărie și nu-i plăceau dulciurile, îi cerea mamei mele o farfurie de borș și un pahar de vin pe care le “descânta” toată seara. In fața farfuriei de borș, sorbind din când în când din paharul cu vin, ne povestea ce s-a mai întâmplat în oraș, pe cine au mai anchetat, pe cine au mai arestat. Ne mai povestea glumind însă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și urechile de mic și să i le dai să le mănînce. Cînd cineva dă vreun cățel sau pisoi la altul, să i se plătească, căci altfel va avea pe lumea cealaltă cîni și pisici de pomană. Cînd zvîrli apa descîntată pe un cîne și el se scutură, atunci să știi că bolnavul are leac; cînd nu, nu. Cînd se culcă cînele pe omăt, are să fie cald. Cînd visezi cîni, ai dușmani. Se crede că, dacă mușcă pe cineva vreun cîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai dușmani. Se crede că, dacă mușcă pe cineva vreun cîne, trebuie pus pe mușcătură un ban, ș-apoi se va vindeca. Cînd te mușcă vreun cîne, să pui la rană o para și să o dai cui ți-o descînta. Cînd te mușcă un cîne, să nu-l omori, că nu se mai tămăduiește rana. Cînd copilul este mușcat de vreun cîne, să ceară spălător (cîlți cu care se spală blidele), să puie la mușcătură și păr de-a cînelui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pă strează, că dacă se deoache să-l afume cu ele. Se crede că bolnăvindu-se cineva de deochi, și dacă i s-au stins căr buni și s-a spălat cu apa ceea, apoi se va face bine. Cînd se descîntă cuiva de deochi, se pun pe rînd trei cărbuni aprinși în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de deochi, și dacă i s-au stins căr buni și s-a spălat cu apa ceea, apoi se va face bine. Cînd se descîntă cuiva de deochi, se pun pe rînd trei cărbuni aprinși în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i faci un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înmormîntarea vreunui om, se merge în trei seri dupăolaltă la mormînt, tămîindu-se acolo cu tămîie, ca sufletul să iasă învingător din lupta sa cu diavolul, carele fuge pe lume de mirosul tămîii. Cînd copiii pierd ceva, scuipă în palmă și descîntă: „Scoate, drace, ce-ai furat, că te-oi bate spînzurat.“ Apoi lovesc în palmă și, unde sare scuipatul, într-acolo zic că e lucrul. în alte părți, formula este aceasta: „Scoate, drace, ce-ai furat, că te-oi bate spînzurat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe sub topor. Prin prima cămașă se trece o bucată de fier. (Gh.F.C.) Și mortului i se pune fier în coșciug: o seceră, bucăți de coasă, cuie, iar sub cap, ac cu ață. în unele locuri, o babă înconjoară mormîntul, îl descîntă și înfige lîngă cruce cuțitul pe care îl ține în mînă. (Gh.F.C.) Filipi Trei zile de Filipi nu se coase, că îți merge rău de dihănii. în zilele de Filipi nu trebuie să se dea gunoiul afară din casă, nici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri, c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot ajuta la diferite boale și au puterea de a fermeca, descînta și vindeca. Gheață Cînd Sf. Neculai [6 decembrie] găsește apa Bistriței neîn ghețată, pune pod de gheață peste ea. Ghebos Copilul zămislit spre o sărbătoare iese ghebos. Ghem Cînd dă cuiva cu ghemu-n cap, nu mai crește. Să nu pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vinde, nu se dă nimic de sămînță la alții, pînă ce nu vei sămăna tu întîi; altfel îți dai mana și norocul. Pentru a lua mana unui om, fermecătoarele, în noaptea de Sf. Gheorghe, caută un lup turbat, îl descîntă și-i iau urletul, cu care urlet îi iau mana omului. Marți Marțea este zi de ajun, adică la cine se fură o oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe rînd, fiecare neam de pasere să mănînce. Tot în acest scop, se mai face la Lăsatul de Post o ață de cînepă, înnodîndu-se cu mînile la spate și cu ochii închiși. Se fac nouă noduri, și în timpul lucrării se descîntă un descîntec. Cel care samănă sămînța de micșunele să fie cu gura plină de pîne, legat la mîna cu care samănă și să nu vorbească, ca să iasă florile bătute. Se crede că este bine a strînge ceva din primul omăt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît, atunci ai omorît un dușman; iar dacă nu, atunci acel dușman tot te dușmănește. Șarpele nu atinge omul cu nuia de alun în mînă. (Gh.F.C.) Șarpele descîntat cu nuiaua de alun nu-ți face nimic: alunul e picuriu* ca pielea de șarpe. (Gh.F.C.) Șerpii intră în gura oamenilor care dorm. (Gh.F.C.) 336 Dacă jupoi șarpele de Sf. Gheorghe și porți pielea lui la gît nouă zile, scapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care a venit cel dintîi la casă. Să bagi de samă vitele cu ce fel de [culoare de] păr îți priesc, și numai de părul cela să cumperi, că altfel nu-ți merge bine. în sara ajunului Sf. Andrei se descîntă sare, se îngroapă sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se scoate și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Dacă în dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă al Bobo tezei vine în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o comedie de mare succes. Nici n-apuc să fac distribuția, că amicul meu, profesorul, mă convoacă, iarăși, la restaurant. M-am dus, ușor nedumerit: s-a rezolvat cazul, ce-o mai vrea? (firește, dincolo de plăcerea mai veche de-a descînta un șpriț). Păi, asta-i prost, că s-a rezolvat! Mai bine nu se ducea acolo... Nu-nțelegeam nimic. Păi, zice amicul, era să o omoare pe soacră-sa! Trebuie să fugă din orașul acela blestemat și conflictualizant! Și unde
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
inferior cultural, reticent la schimbări. Este diplomată în relație cu Mătușa Mărioara, care era rea de gură. Smaranda părea a fi plină de miracole: înfigea toporul în pământ ca să gonească duhurile necurate ale furtunii, solomonea cu cleștele tăciunii în sobă, descânta cu funingine, trăia într-un univers de mituri și de legendă. Episoadele Amintirilor decurg unele din altele, depinzând de fluxul memoriei. În narațiune sunt prezente cele două procedee: povestirea în lanț și povestirea în ramă. I. Creangă povestește cu dezinvoltură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
virtuoasă, bisericoasă, insistentă în a-și vedea băiatul popă, pricepută în practici străvechi: alunga "nourii cei negri de deasupra satului", știa să abată "grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară dinaintea ușii", vrăjea tăciunii, să se potolească dușmanii, descânta de deochi. Smaranda era iubitoare de învățătură și învățați și își orientează copilul în acest sens, spre deosebire de soțul ei, Ștefan a Petrii, om harnic, cu dragoste de familie, care se joacă cu copiii, dar disprețuiește învățătura, deoarece, dacă toți ar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se desfășoară și nu va desfășura vreodată vreun conflict, din moment ce întâlnirea lor este plasată sub semnul dialogului, fertil estetic: "Mă câștigă-un pendul/ nefilosofic, simplu:/ tic culoarea/ tac cuvântul/ Cei doi nu se-nfruntă./ Narcisul cuvântului aprinde culoarea/ narcisul culorii descântă cuvântul". În special volumele După vernisaj și Acuarele vulnerabile conțin apoi numeroase referiri la o funcție esențială a poetului, aceea pe care Paul Claudel o numea reproducerea "totalității Firii". Nu altceva decât descrierea luminoasă, plină de armonii calde, a ordinii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sălbatică" prelungită în imaginația ce refuză întotdeauna moartea imaginii. Chiar când scrie aparent ludic sau incantatoriu, uzând mai ales de intertextul folcloric, de cel eminescian sau arghezian ("Îngere, îngere/ lasă să sângere/ rana din mine/ până la plângere./ Binecuvântă/ și o descântă/ pe cea înfrântă./ Vino cu steaua/ lină, pe neaua/ ca un polei./ Fă să mă doară/ în miez de iarnă/ ca și de vară/ stingerea ei/ Cum ea își duce/ semnul de cruce/ și eu să-l duc/ la o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
inimii o tobă/ vestind în gol intrarea în tăcere/ când Doamna trece în albastra robă/ ca un apus de secol la galere.// Nu-i mai îndemni privirile alpine/ întârziind o tăinuită nuntă?/ picioarele putridelor albine/ în stupi de aur tremurul descântă". Or, în imaginarul creștin, albinele reprezintă mai mult decât "principiul vital al acestui univers" (cf. cunoscutului Dicționar de simboluri, coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant). Pentru nu puțini dintre teologii creștini, albina este înțeleasă drept un simbol al sufletului și al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Înfingerea unor obiecte de fier, secure sau cuțit, În pământ, folosind atât pentru atragerea ploii, cât și pentru Îndepărtarea ei. Astfel, Romulus Vulcănescu dă următoarele detalii: „Pentru atragerea ploilor, se Înfingea un topor cu tăișul În jos În pământ descântându-se astfel: Cum Înfing toporul În pământ/ Așa să se Înfingă apa În pământ/ Să se-nfingă apa/ de trei ori/ de cinci ori/ În pământ;/ să mustească,/ bobul să crească/ spicul să cadă/ ciorchini de roadă.” Pentru oprirea ploii se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
se Înfingă apa În pământ/ Să se-nfingă apa/ de trei ori/ de cinci ori/ În pământ;/ să mustească,/ bobul să crească/ spicul să cadă/ ciorchini de roadă.” Pentru oprirea ploii se Înfingea un topor cu tăișul În sus În pământ descântându-se astfel: „Topor toporașul meu/ taie norii ca un zmeu/ și mprăștie/ În vijelie/ În munți cărunți/ În văgăuni/ de căpcăuni/ Ploaie, ploaie/ te inmoaie/ stai să te ajungă spoarele/ să-ți taie picioarele/ toporul meu de fier/ de la pământ
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]