1,930 matches
-
fericit din viața ta și, retrăindu-l, scapi de vrajă. 3. Descântece Pentru vindecare grabnică, pe loc, se recomandă descântecul pe care îl poți face tu singur sau apelezi la o altă persoană care face acest lucru. Cel mai răspândit descântec este stinsul cărbunilor sau al bețelor de chibrituri care se face în felul următor: Se ia un pahar cu apă și dacă aveți cărbuni incinși se pun câțiva cărbuni în apa respectivă. Dacă nu aveți cărbuni încinși atunci luați 3
CE ESTE DEOCHIUL ŞI CUM POŢI SCĂPA DE EL? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378311_a_379640]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ADRIAN BOTEZ - DESCÂNTECE (POEME) Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului DESCÂNTEC DE UMILIRE ȘI PROHODIRE A TIMPULUI Timp descărnat Timp deșănțat cin' te-a stârnit la fire? cin' te-a născut cin' te-a
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ADRIAN BOTEZ - DESCÂNTECE (POEME) Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului DESCÂNTEC DE UMILIRE ȘI PROHODIRE A TIMPULUI Timp descărnat Timp deșănțat cin' te-a stârnit la fire? cin' te-a născut cin' te-a crescut umflat dumnezeire? neant vărsat și surd la sfat călău de-eoni și-iubire drac expurgat din
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
prin sahare: am vrut să știu ce-i dincolo de ură - mă mulțumesc c-un cântec de plecare... ...nu-s sfânt - nici ucigaș de meserie: zadarnic așteptai struguri în vie... --------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 25 mai 2016 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - DESCÂNTECE (POEME) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
de-a face și despre ce era vorba. Se apropie de el, ca de o victimă sigură, cuprinzându-l cu priviri lacome. Își pieptănă părul încâlcit cu ghearele degetelor ei uscățive și negre, tremurânde, își drese glasul și începu un descântec în fața tânărului: - Ahou, diavole bătrân, care pe oameni ești stăpân!... Dispari curând din calea mea până nu te-oi descânta!... Iar tu, băiete, ce stai așa de doborât de gânduri!... Mai bine ai face să-ți vii în fire și
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului În urmă cu câțiva ani un bun prieten mi-a dăruit un sul foarte bine realizat pe care se află scris un pasaj din „Cântarea Cântărilor”, mai precis 8:6, acela care sună precum un descântec de iubire: „Pune-mă ca o pecete pe mâna ta...” Îmi place atât de mult cum arată totul încât îl am pus pe un perete pe lângă care trec zilnic. Suficient cât să-mi amintesc versurile și automat să le recit
ÎNCÂNTAREA CÂNTĂRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380029_a_381358]
-
Stihuri > Anotimp > ANOTIMPUL STELELOR CĂZĂTOARE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ANOTIMPUL STELELOR CĂZĂTORE în nopți înstelate ursitore ascunse sub umbră lunii au ieșit la cules dorințe pe cer țesând în descântec soarta ființelor din eter îngerii scriu pe cioburi de stele destinul monadelor spiritele rele sunt fugarițe din calea zânelor spiridușii pădurii trag brazde albe pe calea robilor și sună copoței în noapte udându-le cu plânsul dureros al lumii de
ANOTIMPUL STELELOR CĂZĂTOARE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380061_a_381390]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > DESCÂNTECUL AMIEZILOR Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DESCÂNTECUL AMIEZILOR Ca și când ar fi răsfoit filele unei cărți, iarna își risipise cu repeziciune zilele una după alta, și, alternanța de lumină a celor
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > DESCÂNTECUL AMIEZILOR Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DESCÂNTECUL AMIEZILOR Ca și când ar fi răsfoit filele unei cărți, iarna își risipise cu repeziciune zilele una după alta, și, alternanța de lumină a celor însorite, secondată de cenușiul umbrelor celor înnorate, dăduse ochiului impresia unei lunecări vertiginoase, printr-un interminabil tunel
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
de vreme, cu marginile scorojite, căreia nu-i mai vedea utilitatea. Era doar o imagine a pulberii; trecute și viitoare. Încet, înțelegerea prindea contur: ceea ce-i lipsea cu adevărat realității pe care o tocmai o contempla, era... magia. Magia dorinței, descântecul speranței. Cum de nu își dăduse seama până atunci că, numai acestea puteau să dea culoare și chiar viață, lucrurilor? Și-acum, unde, în ce colț al lumii se ascunseseră?. Își simți mâinile - adânc băgate în buzunare - înlemnite și reci
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
de bucurie. „Hai, vino, vino să vezi! Dar să te apropii încet, ca să nu-i sperii”. Și ajungând cu Smaranda lângă balansoar, întinse degetul arătător către fereastră. Ridicat în lumina aurie a amiezii, degetul subțire al Iolandei, ca într-un descântec, părea că-și pierde contururile, se estompează și căpătând o tentă semitransparentă, devenea penelul care, picta hulubii care se plimbau țanțoși de-a lungul pervazului, dintr-un capăt într-altul, în așteptarea momentul în care fereastra se va deschide. Și
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
liniștită, ascultând uguitul porumbeilor ce-i băteau cu aripile în geam. Pe buze, încă mai păstra o urmă ușoară de zâmbet, de parcă în ultima ei clipă, ar fi primit de undeva, o neașteptată și fericită veste. Tania Nicolescu Referință Bibliografică: Descântecul amiezilor / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1735, Anul V, 01 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
fărâmițat, sugrumat și înecat Sub mări, sub uitări, în acorduri de pierdute cântări. Regăsirea E cel din urmă vis pe un rug aprins Și un dor nestins, necuprins începe să doară Pe piept vor să reapară iluzii și cântece, Fluturi, descântece, zboruri și îngeri Sub pleoape tot sângeri. Acum doar privesc Cum heruvimi se trezesc și părăsesc pustia. E ea, poezia, privirea trează a Celui Care Veghează. Gabriel Dragnea Referință Bibliografică: 3 pentru Regăsire / Gabriel Dragnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
3 PENTRU REGĂSIRE de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380546_a_381875]
-
dureros de tăcută, oarbă și surdă la viclenia timpului. am să-mi așez zilele rămase în brațele ei niciodată înclinate spre apus, cu o sete verticală de înalt, să simt cum alunec în verde și norii până când mă voi așeza descântec să mă toarcă pământul fir de iarbă, fir de apă sau alt călător. da-mi mâna și-o floare de lotus să-mi lumineze drumul la răsăritul iubirii! Referință Bibliografică: Pătimesc amintirile și ard / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PĂTIMESC AMINTIRILE ŞI ARD de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380530_a_381859]
-
Acum ne întâlnim numai în gând Vorbesc întruna eu, tu însă... taci! Și numai vreau s-ascult cum urlă vântul Și nici tăcerea ta n-o mai suport Aș răscoli cu palmele pământul Să rup blestemul ăsta ce îl port! * Descântec de Gabriela Mimi Boroianu 02.04.2017 Tu mă desfaci petală cu petală De parcă-i vrea destinul să-l descoși, Mă recompui, în vers, cu-a rugilor cerneală Ce-o plâng mireni din ochii lor sfioși. Și mă destrami, cum
NOSTALGIA IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379594_a_380923]
-
târzii, Mă modelezi în lut păgân dând vamă Din trupu-mi alb, iubirii, poezii. Mă despletești cum nopțile de visuri Se risipesc sub brizele din zori, Și mă aduni cu pumnii din abisuri Să mă-mpletești, apoi, între culori. Și nu știu ce descântece rostești De-ajung din muritoare un mister, Ascuns în versul ce îl scrijelești Cu unghia ta pe coaja mea de cer... * Matematica sorții de Gabriela Mimi Boroianu 18.04.2017 Ne luptăm amândoi pentru-aceeași iubire, Pentru-același izvor dătător de viață
NOSTALGIA IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379594_a_380923]
-
doar presată-n carte, Printre rânduri de poveste. Sunt un picure de rouă Speriat că sfântul soare Îl evaporă și-l plouă Peste lumi fără valoare. Sunt o notă dintr-un cântec, Un cuvânt din poezie, Sunt o rugă, sunt descântec, Sunt o dragoste târzie. Sunt un sfert de milimetru Din pasul unei furnici, Sunt capitul de piretru Și am mii și mii de frici. Mi-e teamă și c-am să mor Însă și de viitor. Referință Bibliografică: SUNT O
SUNT O RUGĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381327_a_382656]
-
cuiburi păsări în perechi A câta oară? Izvoarele au izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
cuiburi păsări în perechi A câta oară? Izvoarele au izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
brândușe, tămâioare,Adună cuiburi păsări în perechiA câta oară?Izvoarele au izbucnit în cântec:Și-aruncă-n vale unda cristalină,Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește,Apoi din piatră-n piatră tot șopteșteUn cânt de drag, de viață și luminăCa un descântec.În vale, satul fumegă departe:Sunt rugurile-aprinse după datini;Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe,În zarzăr înfloresc florile dalbe,Să stai să tot privești, golit de patimiCare-s deșarte.Întind fetele pânze să se-albeascăDe in sau borangic, țesut
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
să o arunce în sus. Nu trecu mult și toate cele patru vânturi fură alături de el. Îl ridicară din drum și îl purtară cu grijă până la palatul Vrăjitorului din Nori. După o zi și o noapte de vrăji, licori și descântece, vrăjitorul reuși să-i pună lui Ador picioarele la loc, ca și când n-ar fi fost niciodată retezate. În ziua în care împăratul anunțase că își va cununa fiica cu Prințul Negru, câștigătorul întrecerii, Ador se strecură în castel și, cu ajutorul
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
Și -n lacul toamnei mă cufund, persist. În mine, toamna cade, prin duminici, Prin venele de aburi, ce mă sufla, Mirarea mea abundă în priveliști, Și în parfumul verde, luminile triumfă. Mai las o frunză, pe obraz să-mi pice Descântecul vernil, ca să mai plâng, E toamnă, de altundeva, iar eu aice, De dor de voi, pădurilor, mă sting... Lilia Manole ... Citește mai mult E toamnă... de altundeva, un licărîn frunze tremura, pe note, trist,Cu strugurii îmbrac ai verii nuferiși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Voltaire Iar la glas, cu Venera lui Botticelli. Și glasul tău mi-a rămas. De câte ori las să se-nvârte benzile lungi Pe magnetofoanele șubrede, infidele și mari Ca niște sarcofage de la Victoria și Albert Museum, Din șerpuirea lor se ridică Descântecul vindecător. Scriu și îmi spun: ei nu i-ar plăcea, Ar înlocui un adverb sau un fruct, Mi-ar spune: nu te grăbi, ia-ți timpul în mâini! Ar scoate virgula și ar pune un punct. Un punct mare și
VICTORIA DRAGU DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781]
-
frică te-mpresoară/ Când stai de mă veghezi ca boala să dispară.// Spui rugăciuni în șoap te, te-nchini pe la icoane,// Ești salcie-aplecată spre mine, plângătoare./ Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet,/ Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec”(Mama, izvor de iubire) Sau: Bunica mea, de ce când stai/ Și mă privești, ți-s ochii umezi,/ De parcă vezi un colț de rai,/ Te uiți la mine, nu știai...// Că m-am născut să-ți fiu lumină” (Bunica mea) Sau
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului de-atâtea furtuni copacii cocoșați par clopote șuiera vocile cerului la ușă podului casei fetițele pădurarului s-au rătăcit au făcut un cerc și spun un descântec palmele mele pe vânt desenează poteci sigilata cu lacrimi sub altarul văduviei bunica Maria se roaga așezând pe rafturi de lemn coli albe în cămara viitorului donița cu lapte spumos cheamă ielele din rărunchii pădurii în timp ce o haită de lupi
AȘTEPT UN FULGER de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373498_a_374827]