2,257 matches
-
îi întreba pe aceștia?... - Ce o vrea Dumnezeu! - își ziseră micuții. Și-au făcut probleme degeaba. Cățelușul lor, având un culcuș moale și călduros nici nu s-a sinchisit să se trezească. Dimineața când au plecat părinții la servici copiii desculți și în pijamale au fugit în fundul grădinii ca să vadă ce face prietenul lor. Dar stupoare! Nu era nicăieri! Printr-o gaură din gard reușise să se strecoare afară din grădină și alerga liniștit după niște văcuțe care erau la păscut
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DESCULȚĂ PRIN OGRADA CU FĂN Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Am părăsit camera în surdină ca și cum m-aș fi aflat în interiorul unei biserici medievale cu mici coloane întunecate, unde abia
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
întreaga ogradă să pară de culoarea mării iar căsuța ei de lut și lemn, părea ca un mic castel pierdut unde abia percepeam în zare, Cetatea de Scaun a Moldovei. M-am descălțat de pantofii mei albi și am rămas desculță ca și dânsa să-mi umplu spiritul de mângâierea fânului pe care-l călcam cu milă și mare grijă. Să-mi umplu sufletul de mirosul lui și de imaginea cu care se unduia la picioarele mele retrăgându-se la poziția
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice“, Uzdin-Iugoslavia, pentru volumul „Cuvântul nu stă la vamă”; 2000, „Avram Iancu- permanentă unei biografii istorice“, Albă Iulia, ș.a. Volume publicate: l „Cântec pentru zorii de zi“, Editura Albatros, București, 1983 volum colectiv; l „Desculț prin Transilvania“, Editura Euroland, Suceava, 1995 l „Cuvântul nu stă la vamă“, Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia, 1998 l „Acasă“, Editura Macarie, Târgoviște, 1999 l „Singur în fața cerului“, („Șam pred nebom“, volum de versuri bilingv româno-sârb), Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia; l „Sfântă Duminică
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
l „Acasă“, Editura Macarie, Târgoviște, 1999 l „Singur în fața cerului“, („Șam pred nebom“, volum de versuri bilingv româno-sârb), Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia; l „Sfântă Duminică a învierii“, Editura Viața arădeana, Arad, 2001 l „Din umbră flacării“, Editura Macarie, Târgoviște, 2001;l „Desculț prin Transilvania“, ediția a II-a, revăzuta și adăugita, Editura Euroland, Suceava, 2002, 292 p. l „Între leagăn și stea“, volum pregătit pentru tipar. Referințe critice - Florin Bănescu: „Muschetarii Câmpiei de Vest“, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2000, p. 204-209, („Pâinea
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
cuvinte care ucid, iar pentru un poet nevoia de-a rosti cuvinte este asemenea nevoii de-a respira!“); „Oglinzi paralele“, nr. 4/1998, p. 298-299; „Orizont“, Timișoara, („Poezia lui Nicolae Nicoară este o ardere curată și puternică... Poet care peregrinează desculț prin Transilvania, provincie românească având numele despletit că o mireasma/ sălbatică/ rămasă aici/ de la facerea lumii,/ dintâi, poet care vede în Iancu, Horia, Cloșca, ființe tutelare, poet, în sfârșit, care-și cinstește părinții-și- printr-un poem cu limpeziri de cleștar
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
primăvara- vară, Canada, 1996, - („Câteodată mă întrebam Cine va veni după OCTAVIAN GOGA, si ARON COTRUȘ, fiindcă ARDEALUL fără POEȚI PENTRU ARDELENI este precum copiii fără de părinți și lumea fără adevăr. Și a venit, pe masura înaintașilor săi Nicolae Nicoară-Horia, desculț prin Transilvania...); - Mircea Vaida, din manuscris, 02.02. 1988, („mereu pământul Munților Apuseni trimite lumii sclipiri din inepuizabilele sale versuri de aur...“); Elisabeta Chișa, „Fascinația comunicării“, Editura Gutenberg, Arad, 2002, p. 264-265, (...el se ridică în înălțimi precum curcubeul deasupra
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
seara la portiță; Eu să mai vin fluierând pe uliță. Mi-e dor să-ți mai fac un nod la năframă, Să te mai văd trebăluind, of, mamă! Mi-e dor să mai merg cu tata la coasă, Prin iarbă, desculț, când roua se lasă, Să mai adorm pe-o căpiță de fân, Cu greieri, la scripcă, arcușul să-ngân. Mi-e dor să-mi mai fie iarăși foame, Să mă cațăr printre crengi după poame Și să mă-ndop cu
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
A TREZIT TATA m-a trezit tata tocmai visam o pajiște înverzită eu alergam după fluturi să mergem la coasă mi-am tras pantalonii scurți și am plecat amândoi fără să scoatem o vorbă cu noaptea în cap nespălați și desculți din când în când mă opream să-mi scot spinul ce nu-și găsea loc decât la mine în talpă „hai mai iute, mă îndemna tata acuși răsare soarele!" și eu fugeam șchiopătând după el iarba se culca pe spate
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
nu voi băga de seamă că-s cu stafia ta la porți /iubi-mă-voi cu ea ,sau poate alta,/înspre prăpastii prdispus,mă voi simți zefir sau cănt sau chiar sultan /deși eu tot cu pumnul ars și tot desculț .../ Și-ncet cu aburii din ploi ,/voi băntui melancolii,iubiri /și vise foarte ,foarte vechi /în timpuri tot mai noi ! Referință Bibliografică: Suflet călator / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai 2015. Drepturi de
SUFLET CĂLATOR de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350873_a_352202]
-
Iar omu asta, român fiind, păzea acolo la ruși, sau nu știu ce hram mai purta cu rușii, da am auzit eu că păzea depozitele ca să nu fugă cumva soldații nemți. Tata i-a zis atunci când a venit cu bocancii: ca si desculț dacă umblă tot n-ar fi luat bocancii lui! Apoi au venit pe langă ruși și bulgarii care aduceau cu ei oameni de la ei din țară cumva, pe care cică îi deportau, dar îi lasă să aleagă dintre casele rămase
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
de învățat! Ademenit de domnul bine îmbrăcat din gara Ploiești Suman a fost adus în București la un adăpost unde avea să afle adevărul despre ceea ce avea să facă. Fiind toamna nu avea cine știe ce haine ca îmbrăcăminte, în plus era desculț. După ce a ajuns în Gara de Nord din București, imediat după coborârea din tren domnul bine îmbrăcat l-a predat unui tip de asemeni elegant, care l-a luat cu binele pe Suman spunându-i că îi va da să mănânce și
CICLUL TUNICA SI SUMAN; CAMERA NEAGRA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351558_a_352887]
-
împins în pat cu brutalitate și l-a îndemnat să se culce căci mâine va începe lucrul la obiectiv. Încet, încet a început să observe cam cine este în cameră. Erau vreo șase băieți care mai de care mai zdrențăroși, desculți și ei. Unii vorbeau despre ce avea să facă la obiectiv! Cum nu știa ce este acela obiectiv a îndrăznit să întrebe, dar nici unul nu a dorit să-i dea vreo lămurire. Tocmai când se așezase pe patul de fier
CICLUL TUNICA SI SUMAN; CAMERA NEAGRA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351558_a_352887]
-
plastic, exagerez un pic, izmene cauciucate dacă e cazul, bani să iasă. Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă se întâmpla să se zgârie undeva, puneau țărână, trăiau evident mai greu, părinții lor se zbăteau toată viața cu sărăcia, mămăligă, o ceapă, puțină brânză sau ceva lapte dacă găseau și toată ziua la muncă. Fie
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
miră. Din tălpi de nori durute plânge cerul Pe sângerânde piscuri țipă bruma În vise-ngenunchează mândră, luna Și-un petec de senin ne e străjerul Cu colți de-argint înfipți în crizanteme. Pe strune reci îngân-o simfonie Copaci desculți și fără diademe Destin durut de frunză ruginie... Mai trece-o toamnă, toamna mea și-a ta Doinește-a jale lutu-n pragul iernii Cenușa geme-n umbre de vecernii Doar noi, iubind mereu vom învia. Limassol, Cipru 22 noiembrie 2012
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Nu poate fi povestită singurătatea decât cu buricele degetelor pe pielea iubitului. Nu poate fi deslușit gândul decât cu timpanele țiuind, când iarna își ține abia răsuflarea. Poezia este cântecul îngânat de mâinile copiilor surdo-muți. Ea ajunge la noi despletită, desculță, golașă. Ar trebui s-o înveșmântăm doar cu lumini sufletești drapate pe piept și pe umeri sau „cu o geană de brumă”. Nu, nu e lesne să cauți sufletul acestei Lumini (des)cântate. Îl aud muritorii ca pe cântecul tânguitor
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
o pădure, în care niciun copac nu e uscat. E o pădure veșnic verde, care împrumută rădăcinilor dorul de lumină" - a mai spus autorul: Sâmbure de adevăr, mugur de credință, lacrimă doinind a jale de-atâta dor și neputință. * Rouă desculță a sufletului îmbogățită de lumina, răgazului unui călător obosit, zâmbet cald precum o pâine mirosind a binecuvântare. * Zăpadă albă pe poale cerând Soarelui îndurare, norii înalți catapeteasmă cu setea arsă de iubire. * Cer sunând a tânguire, pământ reavăn dus de
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
06 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Povestire de Al.Florin ȚENE Crima de la răscrucea uliței Mergea, mergea, gândind cu teamă să nu fi trecut poștașul prin dreptul uliței lor. Gândurile își luau zborul ca păsările speriate de prin copaci. Tălpile desculțe nu simțea pietricelele înțepându-i piela albă ce nu cunoscuseră niciodată pământul. Îl iubise ne condiționat, acceptând să vină, în satul acesta din creierul munților, ca profesoară, ea fată de medici renumiți din capitala Ardealului. Primele zile, Lazăr, proaspăt absolvent
CRIMA DE LA RĂSCRUCEA ULIŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346685_a_348014]
-
parcă aș ține în palmă un cartof fierbinte. Asta mă ține treaz, viu, lucid, chiar în alertă uneori. Pe cale de a mă naște. Ăsta cred că este scriitorul: mereu pe cale de a se naște, un amestecător de nori, un pieton desculț pe cărbuni încinși. Dar asta se întâmplă doar la cei vânduți definitiv. Înhămați pe veci la jugul minunat al scrisului. Eu sunt doar un diletant. Rudă cu Pandele de la sculărie, vecin cu bormașina de cartier. Agățat de frontispiciu, înscris la
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
Și tot cât se poate murim tăinuind. La margini de timpuri trăit-am de toate În vieți repetate, nicicând adormind. Noi cei nevăzuți, de voi, cei mai mulți, Nu pierim ci murim, reînviind mai apoi. Ne sunt ochii mai triști, iar pașii desculți Ne aduc, din tării, mereu spre-napoi. NAIV Tată, nu știam, când eram mic, Că din când-în-când mai moare cineva, C-ai să mori, în fine, dumneata, Că și eu, de la-nceput, sunt asfințit. Nu știam de efemerul noi Și
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ACTORUL DESCULȚ CARE ALEARGĂ PRIN NORI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 406 din 10 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Azi am să-ți scriu pe nămeți cu brațul de flori, îți voi aduce un templu în dar și parcă aș
ACTORUL DESCULŢ CARE ALEARGĂ PRIN NORI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346730_a_348059]
-
prin inima ta, orb agățat de un sens și pe deasupra legat la ochi cu credință. Încătușat în mister mă supun unui stol de ninsori, mă mistuie dorul, chezășie mi-l pun; privește! sunt rob uneori și, cel mai des, actorul desculț care aleargă cu tine prin nori! Referință Bibliografică: Actorul desculț care aleargă prin nori / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 406, Anul II, 10 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ACTORUL DESCULŢ CARE ALEARGĂ PRIN NORI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346730_a_348059]
-
legat la ochi cu credință. Încătușat în mister mă supun unui stol de ninsori, mă mistuie dorul, chezășie mi-l pun; privește! sunt rob uneori și, cel mai des, actorul desculț care aleargă cu tine prin nori! Referință Bibliografică: Actorul desculț care aleargă prin nori / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 406, Anul II, 10 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ACTORUL DESCULŢ CARE ALEARGĂ PRIN NORI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346730_a_348059]
-
o frescă artistică reușită a copilăriei. Tema copilului este abordată și de Marin Preda care prezintă copilăria lui Nicolae Moromete, așa cum Titina Nica Țene oglindește propria sa copilărie într-o carte de excepție Viața ca o punte. Zaharia Stancu în Desculți prezintă viața satului prin ochii lui Darie. Dumitru Corbea, în Singura cale, zugrăvește și el aspecte ale unei copilării umbrite de mizerie. În zilele noastre, Titina Nica Țene, o poetă talentată, pune în versuri cizelate până la calonfilie, secvențe din viața
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351186_a_352515]
-
program cireșii își mușcă buzele de ciudă sângerând în palmele copiilor fluieră craterele noaptea pe lună iar în crânguri boncăluiesc cerbi cu coarne de mătase a venit vara în câmpie mușcată în cer parcă de un câine turbat căci aleargă desculță pe miriște și o înjură bărbații de grijanie furioși că femeile întârzie pe la porți se simte peste tot miros de pușcă încărcată cu iarbă de dragoste și sminteală iar poetul mai stinge o țigară în cutia de conserve --------------------------------------------------- Ioan IANCU
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]