649 matches
-
i pentru deceniul lui Carol II44. Argetoianu are un partizan convins al totalitarismului. Afirm�nd c? Argetoianu era corupt, poate c? divag? m, ? în�nd seama c? ceea ce ne imagin? m noi c? �nseamn? slujirea altruist? a prosperit?? îi comune. Despotismul oriental consider? corup? ia drept un fel de accesoriu al postului de? inut, cum ar fi limuzină oficial? sau contul nelimitat pentru cheltuieli. Asemenea lucruri ar putea p? rea de neconceput �n ?? rile �n care echitatea constituia un principiu de baz? , dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iunie 1917 95 ? eicaru, op. cît. , pp. 52-54; vezi ? i Memorii, vol. I, pp. 137-138. Autorul a citit zeci de scrisori din coresponden? a lui Iorga din anii 1917 ? i 1918. Ele prezint? starea special? din cadrul For? elor Armate conduse de �despotismul oriental�: arbitrar, corup? ie ? i cinism drept rezultate ale ineficien? ei, egotismului ? i incapacit?? îi. Soldă? îi pl? teau pre? ul pentru toate acestea: �ntruc�ț ace? tia �? i pierduser? �ncrederea �n superiorii lor, scrisorile ilustreaz? apari? ia la ei unor atitudini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evitat. Doctrina lui Calvin a transformat modul de viață nesistematic și oarecum lejer al Europei medievale Într-o viața planificată metodic, caracteristică noii clase burgheze. Autocontrolul a Înlocuit controlul Bisericii În viața de zi cu zi. Burghezia a creat propriul despotism privat asupra comportamentului personal. Au Învățat să fie independenți, să facă sacrificii, să fie calmi, să fie harnici și sârguincioși. La Început, aceste valori erau un fel de a trăi În acord cu credința lor. Eventual Însă conținutul religios s-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În fine, În aceeași concepție, autoritatea stă la baza realizării planului divin, prin 32 Carbon L. B., Essai sur l'histoire de la pensée et des doctrines economique, Tome 1, Edition Montchrestien, Paris, 1971, p. 44 39 forma de guvernare a „despotismului legilor naturii” față de care oamenii trebuie să se supună. Teoria produsului net, elaborată de către fiziocrați, s-a Întemeiat pe concepția lor privind productivitatea unică a solului, respectiv a agriculturii, ca unică ramură creatoare de bogăție, iar pe baza acestei concepții
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt admise ca transcendențe seculare, dar e adevărat că ele și-au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o asociem cu formarea "noului regim", adică a modalităților de guvernare ce au înlăturat Vechiul Regim. Pudoarea ideologică ne împiedică să o facem, căci ceea ce ar trece drept "revoluție de înaltă clasă" cum s-a întîmplat în Prusia sub egida despotismului luminat, nu se poate aplica fără scandal regimurilor reprezentative din care se trag democrați-ile. Să spunem că naționalismul a fost tovarășul de tinerețe al elanului democratic și că înainte de aceasta, principiul suveranității naționale a dat naștere atît unuia cît și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
secole de-a rîndul [...]. O națiune este o plantă naturală", comentează el.206 "Providența, remarcase Herder mai înainte, a separat admirabil națiunile, nu numai prin păduri sau munți, ci mai cu seamă prin limbă, gusturi și caractere, înainte ca opera despotismului să se pună în mișcare și ca cele patru părți ale lumii să devină prada unui singur stăpîn"207. În acestă ultimă frază se află tot ceea ce definește Kultur-nation-ul, sau națiunea etnoculturală. Prin faptul că este "naturală" acest tip de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se bazează pe resurse pe care singur și le-a creat după înfrîngerea de la Jena, anume pe reformele drastice efectuate în administrație, armată, învățămînt și societate între 1806 și 1808 sub impulsul miniștrilor care acționează în manieră forte, în spiritul despotismului luminat din epoca Luminilor. Amintim dintre aceștia pe Heinrich von Stein, eliminat în 1807 sub presiunea lui Napoleon care se neliniștise, de asemenea pe Hardenberg care îi succede la ministerul Afacerilor civile, pe Scharnhorst, Gneisenau și Clausewitz care reorganizează armata
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
britanici, celelalte popoare au neșansa de-a trăi în ignoranța libertății, într-un soi de vast Orient ale cărui porți se deschid chiar din portul Calais, fiind vorba aici chiar de cei foarte apropiați care suportă povara "dublei educații, a despotismului și catolicismului"275. Autosatisfacția francezilor se exprimă în alt mod. Ei nu se consideră doar inventatorii libertății, ca englezii ci, pur și simplu inventatorii civilizației. Această prejudecată rămîne ne-schimbată la Guizot care în 1828 apreciază că "nu există nici o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de-a rîndul, nu acordă prea mare atenție morții sale, preocupată fiind cu desăvîrșire de anunțarea mobilizării. În plus, socialiștii francezi se consideră drept victime ale unui atac german, tot așa cum omologii lor de dincolo de Rin se considerau amenințați de către despotismul țarist sprijinit de Franța. Astfel se poate spune că începe un dialog al surzilor. Declarația de război nefiind supusă Reichstag-ului, socialiștii germani votează totuși credite militare excepționale, chiar și cei paisprezece deputați pacifiști. Cît despre omologii lor francezi aceștia
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
iar epocile de așezare ce urmează au nevoie de libera dezvoltare a tuturor însușirilor [...]", autorul pledează pentru un spor de autoritate ministerială, în timpul perioadelor care urmează unei etape revoluționare. Astfel, el apreciază că: "un egoism mai mic al indivizilor", un "despotism al miniștrilor", înțeles ca adevărată autoritate, slujind mulțimii, ar crea condițiile necesare pentru depășirea crizei de autoritate din acel moment, ceea ce ar duce la apariția unor gospodării în folosul celor guvernați și nu în folosul exclusiv al celor care guvernează
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sprijinit desființarea "tiraniei minorităților privilegiate". Lipsa sa de demagogie este demonstrată de faptul că nu exploatează "credulitatea populară" și nici "spiritul de gelozie socială". Fruntașul georgist apreciază democrația liberală ca "un regim al libertății fără dezordine și al autorității fără despotism", în care "progresul în ordinea morală și [în] cea materială" este considerat o constantă 358. Gh. Strat formulează astfel, câteva trăsături ale liberalismului promovat de georgiști, care permit, din nou, o apropiere de tipologia liberalismului evoluționist 359. De la începutul existenței
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prea puțin amestec din exterior, asumpția egalității par să devină din ce în ce mai rare. Forme de ierarhie și dominație ajung să fie mai "naturale". În consecință, guvernările populare au dispărut, timp de mii de ani. Aceste guvernări vor fi înlocuite de monarhii, despotism, aristocrații sau oligarhii, toate bazate pe vreo formă de ierarhie. Apoi, în jurul anului 500 î.H., se pare că în cîteva locuri au reapărut condiții favorabile, iar cîteva grupuri restrînse de oameni au început să dezvolte sisteme de guvernămînt care
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Liderii politici ar trebui să aibă puteri supraomenești pentru a rezista acestei tentații. Din nefericire, statistica este tristă: conducătorii care au avut acces la resursele oferite de o economie centralizată au confirmat cu toții adevărul aforismului. Desigur, liderii se folosesc de despotismul lor pentru scopuri bune sau rele. Istoria a înregistrat cîte ceva din amîndouă deși cred că în general despoții au făcut mai mult rău decît bine. În orice caz economiile planificate de la centru au fost mereu direct asociate regimurilor autoritare
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
început să se contureze în secolul: e) XVII f) XVIII g) XIX h) XVI 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Regimul politic propus în memoriile boierești din sec. XVIII era: e) republican f) monarhic în varianta despotismului luminat g) republican prezidențial h) republican parlamentar 3) Marcați litera corespunzătoare răpunsului pe care îl considerați corect: În vederea înlăturării dominației otomane a semnat o convenție militară cu Eteria: a) Gheorghe Bibescu b) Ioniță Sandu Sturdza c) Barbu Știrbei d) Tudor
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
de mizeria țărănimii, interesele străine furnizau guvernului împrumuturi de care acesta avea nevoie urgentă 15. Pe plan intern, capitalul României era reprezentat de banca lui Maurice și Aristide Blank; dar instituția lor bancară semăna mai mult cu tarabele cămătarilor unui despotism oriental decît cu un sistem bancar modern. Atît interesele financiare străine cît și cele interne erau legate de sistem într-o manieră dezastruoasă. România avea nevoie de o burghezie în stil occidental, dar constituia încă o societate cu două clase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
impuse cu forța (deși evreii plăteau taxe și erau obligați să satisfacă stagiul militar), dar descriind corupția românească. În privința guvernelor liberal și conservator, el i-a avertizat pe englezi să nu se lase înșelați, acestea fiind doar o acoperire pentru despotismul oriental și pentru voința de putere. Gaster a citat cifra deloc neglijabilă la vremea aceea de 60 de milioane de lire sterline achiziționate de România din împrumuturi străine și a întrebat: unde s-au dus toți acești bani? În nici un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Problema părea să fie guvernul. Gaster a încheiat afirmînd că evreii erau prea săraci ca să fie cămătari și că dacă ar fi avut bani ar fi plecat de mult din România. Prima jumătate a expunerii lui Gaster referitoare la corupția, despotismul, ipocrizia sistemului politic de atunci și la deturnarea împrumuturilor străine nu conține nimic deosebit. Dar doctorul Gaster idealiza realitatea în privința atitudinii evreilor față de români. Ca reacție la argumentele socialiste ale lui Cristian Rakovski și ca răspuns la un articol apărut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amintit ascultătorilor lui că România fusese de multe ori invadată în trecut și totuși, "în colțul în care am fost împinși, am păstrat mereu semințele de preț ale credinței și speranței noastre. Vom fi și de data asta martorii beznei despotismului străin trecînd peste noi și vom putea repeta cuvintele lui Petru Rareș, fiul lui Ștefan, care spunea: Vom fi din nou ceea ce am fost! Ba chiar mai mult decît atît!""63. Cuvîntarea lui Iorga a avut un mare efect; întreaga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în ciuda insistențelor, a refuzat să coopereze 19. Astfel (după cum spune Șeicaru) meschinăria lui Brătianu a avut cîștig de cauză. Autorul cărții de față nu este de acord cu aceasta. Meschinărie nu este un termen potrivit în descrierea unui despot oriental. Despotismul oriental este permanent în căutarea unei concordanțe firești între interesele personale și aspirațiile naționale. Brătianu era conștient de faptul că absența lui Iorga la Versailles urma să fie o absență mai mult decît remarcabilă, dar toată elocința maghiară nu putea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Argetoianu, prea flagrantă chiar și pentru deceniul lui Carol II44. Argetoianu are un partizan convins al totalitarismului. Afirmînd că Argetoianu era corupt, poate că divagăm, ținînd seama că ceea ce ne imaginăm noi că înseamnă slujirea altruistă a prosperității comune. Despotismul oriental consideră corupția drept un fel de accesoriu al postului deținut, cum ar fi limuzina oficială sau contul nelimitat pentru cheltuieli. Asemenea lucruri ar putea părea de neconceput în țările în care echitatea constituia un principiu de bază, dar nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și 22 iunie 1917 95 Șeicaru, op. cit., pp. 52-54; vezi și Memorii, vol. I, pp. 137-138. Autorul a citit zeci de scrisori din corespondența lui Iorga din anii 1917 și 1918. Ele prezintă starea specială din cadrul Forțelor Armate conduse de "despotismul oriental": arbitrar, corupție și cinism drept rezultate ale ineficienței, egotismului și incapacității. Soldații plăteau prețul pentru toate acestea: întrucît aceștia își pierduseră încrederea în superiorii lor, scrisorile ilustrează apariția la ei unor atitudini egoiste, de autoapărare, nesinchisindu-se decît de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze scurte, de genul "Neam fără soldați", "Legi nedrepte", "Răutate ocrotită", "Despotism înformă", "Necazuri suferite cu voia noastră" (p. 15). Propaganda ideologică este deja manifestă, chiar și în aceste construcții propoziționale primitive. Însă mesajul didactic devine în scurt timp și mai radical, introducând o idee frizantă cu principiul suveranității populare în propoziția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]