14,224 matches
-
de pescarii care vor pleca din nou peste câteva ore în largul oceanului, de multe ori neavând răgazul necesar de-ași săruta copiii sau îmbrățișa nevasta. Probabil toți speră ca ”omul cu lozul”să le dăruiască hârtiuța care să-i desprindă de legănatul valurilor și să îi aducă pe pământ solid, deși nu am convingerea că lipsa legănatului îi va face mai fericiți. La scenele din piața de luni sau cea de pește se alătură și cea a străzii, la fel de interesantă
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Amprentare Aud mângâieri sonore în șoapta adierii ce leagănă verdele în frunze. Murmurul clipei... își divide reluările amprentând simițiri uitate din străvechimi; în adormire. Blând contur; din soare se desprinde, când razele lunii își fac două copii albastre... la indigo! Mă opresc și te privesc: Te văd culegând începuturi și zboruri de fluturi iar glasul ce curge a lacrimii rouă, îl las să coboare pe tâmplele-mi goale, când tu
AMPRENTARE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1483457651.html [Corola-blog/BlogPost/343356_a_344685]
-
se dă un sens ( matern ) entelehiei, de-aceea izbândește-o într-o mirare sfântă, de zână - ...și din arșiță neagră se dă un sens poeziei; de-aceea speră-n sămânță risipita, în zori, pe hotare - și dinspre un cuc se desprinde un zbor al pribegiei, de-aceea mai așteaptă întoarceri și vânturi polare - ...și din colb viscolit se dă un sens poeziei; de-aceea, măi musca din glod, când ești hămesit - și din frunză de brad se dă un sens histeriei
ELOGIU SENSULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_sensului.html [Corola-blog/BlogPost/341204_a_342533]
-
în poezie apare ca un analog al sufletului,ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune interioară.Cum specifică Croce:ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric.Edenul devenind transsubiectiv,el se desprinde de poet pentru a-și trăi imaginea în imaginarul cititorului. AL. FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Al.Florin Țene-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1325, Anul IV, 17 august
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Poeme > Dragoste > TURCOAZ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului TURCOAZ În întuneric, geamurile-s stinse Și luna stă închisă-ntre zăbrele, Săracă este noaptea fără stele, Iar frunzele din ramuri sunt desprinse. Doar brumele se-nșiră în mărgele, Pe șesurile arse, necuprinse, Iar ploile-n tristețe sunt prelinse, Peste păduri și-n parcurile mele. Sunt pași pierduți pe-aleea fără raze, Prin bezna grea, ca un cazan cu smoală, Noi, între agonie
TURCOAZ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1477229154.html [Corola-blog/BlogPost/384897_a_386226]
-
de nestemate/ Tună din senin, fulgerul adună/ Mai toți vârcolacii ce-s ascunși pe lună.” (Noaptea neagră, în volumul Pierdut în lume) După cum reiese din bibliografie, volumele sale au apărut compact, cinci volume în cinci ani, așa că nu se poate desprinde o evoluție interioară și nici o diversificare, dincolo de variabilitatea titlurilor. Autorul nu dorește un secol 21 „profund religios” (Malraux), ci un secol în care „oamenii și țările apocaliptice ale divinității să nu mai existe.” Nu cunosc pe altcineva - fie el politician
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1449500274.html [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
magistral conturată de Lermontov. La Eminescu descrierea podoabei capilare se face în termeni familiari, pe un ton de șăgălnicie, menit, ca și în Floare albastră, de altfel, să-i evidențieze în treacăt rolul de a fascina.“Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/Nu zi ba de te-oi cuprinde, /Nime-n lume nu ne vede.” Ferestre ale sufletului, ochii vor completa portretul feminin eminescian, iar efectul este unul angelizant:” Ochii tăi sunt plini de milă,/ Chip
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
mai putem ajunge cu trenul,podul s-a prăbușit ,iar versurile cnatecului : Spune,spune,pui de corb, Pește Argeș e vreun pod, Ca să podt trece și eu, Argesel în satul meu!,, parcă i-au fost predestinate.Caci din Argeș își desprinde brațul și Neajlovul ,care își poartă cu mândri- e apa lui,trecând pe langă Mănăstirea Comana. Satul meu,cu nume de brav domnitor,rămâi cuminte și tăcut de câte ori plec... și parcă îți aștepți fiii tăi,de fiecare dată... Referință Bibliografica
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492503510.html [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
al uliței, de cireșul din spatele casei, de florile vesele din fața casei, de prispa casei bunicii unde dormeam în verile călduroase, de șira de paie din spatele casei de bunica și bunicul care nu mai sunt... Deodată, simt o moleșeală a mânuței, desprinzându-se de mâna mea, semn că suflețelul cel mic a adormit și mă pot retrage în dormitor. Mă ridic cu grijă de lângă ea și îi dau un pupic pe frunte, ca semn de binecuvântare... Dormi copile, stelele veghează... Într-adevăr
DĂ-MI MÂNUŢA, TATI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1434104159.html [Corola-blog/BlogPost/348573_a_349902]
-
de nebun beat de înălțare ne-ar mărgini teama de foame. Și nu teama de hrană ne-a ținut mai bine de o mie de ani în mediocritate? Câtă nevoie avem de a ne abandona în cunoaștere pentru a ne desprinde de viețuire! Dar câți dinte noi ascultă cum respiră Cerul; ascultă cum respira Terra din nevoia de hrană spirituală a Culturii? Rațiunea a suferit mutații ontologige detractoare și mulțumirea căutarea de sine și nu ai cui să-i mai spui
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Incotro_romania_incotro_cultura_ei_.html [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
-i ce naufragiază la orizontul firii; vocea aurului negru e întărită-n sfârșire și nici nu ne putem închipui cât de mulți sunt sclavii ce așteaptă să fie dezrobiți de fericire. Pe un vid stingher s-ar abandona-n cunoașteri, desprinzându-se de viețuire, prinși în panica plăcerii cu fiecare stea pe cer. Într-un strănut cosmic s-ar redeschide era, șoptind rupți de lumină-n infinit: ascultă cum respiră Cerul; ascultă cum respiră Terra. Mulți din cei care m-au
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Incotro_romania_incotro_cultura_ei_.html [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
avea vreo cinzeci de metri lungime și era gros cam cît autostrada pe care o zărea din autobuz cînd treceau peste pod. Cilindrul stătea acolo, silențios și grav, atîrnat parcă de niște fire nevăzute și, deodată, o rază s-a desprins din el și a învăluit-o pe Fulga cu o dragoste greu de descris, care îi umplea sufletul de o liniște mîngîietoare și o făcea să aibă încredere în ea însăși și în ceea ce vedea și să nu se mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
copleșindu-și cititorii. În poezia „ Absentă la miracol mâna înalță” - interogativ - o odă mâinii, muncii creatorului, avertizând în final: „Vor veni vremuri grele/ În care pâinea ne va sări din mâini/ S-a mutat mâna/ Pe arme”. Trecând pe lângă poeziile: „Desprins de lume”; „Dintotdeauna” unde poeta își descoperă prezența „aici’’, ca „verigă într-un lanț al împlinirii poruncilor” întâlnim un „Elogiu Poeților’’ numiți simbolic „îngeri rătăcitori printre oameni” pentru că „ei sunt trimiși/ Cu sacra misiune/ Pe pământ/ Să deschidă porțile, ferestrele
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lola_noja_1450269768.html [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
desăvârșirea. Căutările sunt lipsite de exaltare, conștiința ponderată fiind departe de a deveni anxioasă în fața golului cosmic și a eternei curgeri a timpului. Dând frâu liber imaginației, forțelor creatoare, poezia capătă profuzime și sugestivitate. Ideea poetică se conturează armonios, se desprinde de „umbrele lungi ale serii”... devenind emanație luminoasă care-ți umple sufletul de emoție și blândă înfiorare. Iubitor și admirator al plaiurilor natale, plaiuri unde „apele se prind în horă până noaptea târziu” poetul - „nufărul gânditor” - cuprinde în versuri remarcabile
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
între „a fi și a nu fi”, poetul se contemplă pe sine ca pe o enigmă, un fragment înstrăinat de „sursă” și aflat într-o continuă destrămare. Duioase explozii de puritate, limbaj muzical și o exprimare elegantă a emoției se desprind din versurile ce urmează: „De ce te temi? / că muzica îți umblă prin păr / silabisind ca o harpă în noapte / știute, nevrute sau neînțelese?/ de ce te temi / precum ai spus prima șoapt/ prin întâiul săru/ ca o-ntâmplare sculptată în soare
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
ținând lămpile în mana.Pe Pablo l-a tras într-o încăpere iar pe mine în alta.As fi vrut să îl iau din mână lor,să-l ajut dar mintea mea nu avea nici o putere și nu se putea desprinde de trupul ranit.Aruncat într-o cameră umedă,mă simțeam greu că un bolovan și în ceață încercăm să-i strig numele,,Pablo,Pablo” M-am trezit dis de dimineață,atunci când intră o îngrijitoare pe ușă și îmi făcu semn
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1493893921.html [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
2013 Toate Articolele Autorului Drumul către nicăieri Dorm de câteva ceasuri bune. Dorm și visez că am pornit la drum. Încotro? Nu știu. Nu mi-am propus să ajung undeva anume. Doar să merg fără o țintă precisă, să mă desprind din brațele monotone ale vieții. Să întâlnesc oameni noi, meleaguri noi, orizonturi noi, lucruri pe care nu le-am mai văzut vreodată. Pline de inedit, pline cu speranța că ceva se va schimba în bine. De fapt caut Binele, pe
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_catre_nicaieri_stan_virgil_1380392076.html [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
vedem, Unii pleacă, se-ntâmplă, cu ambulanța, Alții cu un Boeing păgubos. Ca zăpada de primăvară ne topim, Vom lăsa ghioceii în urmă? Fotografiile se-ngălbenesc, unele Se regăsesc la gunoi. Îți vorbesc, micul cenotaf din lemn brun, Emoția se desprinde din umbre, există? Inelul de aur se schimbă în fier, apoi în rugină. Cascadele păstrează un secret în ciuda monotoniei, La fel, unele poeme, ascund o mare durere. Admir pe cei ce tăinuiesc teama de moarte. Ne temem, deși repetăm că
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
vedem, Unii pleacă, se-ntâmplă, cu ambulanța, Alții cu un Boeing păgubos. Ca zăpada de primăvară ne topim, Vom lăsa ghioceii în urmă? Fotografiile se-ngălbenesc, unele Se regăsesc la gunoi. Îți vorbesc, micul cenotaf din lemn brun, Emoția se desprinde din umbre, există? Inelul de aur se schimbă în fier, apoi în rugină. Cascadele păstrează un secret în ciuda monotoniei, La fel, unele poeme, ascund o mare durere. Admir pe cei ce tăinuiesc teama de moarte. Ne temem, deși repetăm că
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > DIN NEGURA TRISTEȚII DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din negura tristeții te desprinzi, Și nu erai decât promisiune Cu ochii tăi adânci și suferinzi, În stare-o lume-ntreagă să adune. Azi nu mai ești decât o amintire Pentru aceia care te-au știut, O floare luminoasă și subțire, Pe orizontul ce rămâne
DIN NEGURA TRISTEŢII DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Din_negura_tristetii_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/354287_a_355616]
-
labirintul artei. Atmosfera plăcută și privirile calde ale unor oameni sinceri și deschiși la suflet te învăluie ca într-un nor de magie care te determină să te lepezi de cele lumești și să te alături, necondiționat, unui tărâm parcă desprins dintr-o lume lipsită de păcat, animată numai de înțelepciune și frumos. Așa mi-aș permite să descriu, cu puține cuvinte, activitatea acestor oameni fără odihnă care, prin eforturi, uneori depășind cu mult limitele fizice dar și financiare ale condiției
PARADIS INTERCULTURAL de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_smarandache_espacio_n_george_smarandache_1374317337.html [Corola-blog/BlogPost/365263_a_366592]
-
Aura Buta , publicat în Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017. Amprentare Aud mângâieri sonore în șoapta adierii ce leagănă verdele în frunze. Murmurul clipei... își divide reluările amprentând simițiri uitate din străvechimi; în adormire. Blând contur; din soare se desprinde, când razele lunii își fac două copii albastre... la indigo! Mă opresc și te privesc: Te văd culegând începuturi și zboruri de fluturi iar glasul ce curge a lacrimii rouă, îl las să coboare pe tâmplele-mi goale, când tu
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
clarul luminii din șoapta de îngeri. Pe toate le-așez, frumos ... Citește mai mult AmprentareAud mângâieri sonore în șoapta adieriice leagănă verdele în frunze.Murmurul clipei... își divide reluărileamprentând simițiri uitate din străvechimi; în adormire.Blând contur; din soare se desprinde,când razele lunii își facdouă copii albastre...la indigo! Mă opresc și te privesc:Te văd culegând începuturi și zboruri de fluturiiar glasul ce curge a lacrimii rouă,îl las să coboarepe tâmplele-mi goale, când tu țeși potecă dinroșu
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
stadiu evolutiv coboară pe sol, iar în stadiul următor atacă alte animale (Ixodes, Dermacentor); căpușe cu 2 gazde la care doar nimfele și adulții coboară pe sol (Rhipicephalus, Hyalomma, Haemaphysalis); căpușe cu o singură gazdă la care numai adulții se desprind de pe animal și coboară pe sol (Boophilus). Durată parazitarii este în medie de 6-7 zile până la 30 de zile la femelele nefecundate, care își prelungesc perioadă până întâlnesc masculii pentru cuplare. Căpușele se cuplează pe corpul animalelor parazitate în timpul hrănirii
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Sofia_coman_ectoparazitismul_temporar_sofia_coman_1337742444.html [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
sol (Boophilus). Durată parazitarii este în medie de 6-7 zile până la 30 de zile la femelele nefecundate, care își prelungesc perioadă până întâlnesc masculii pentru cuplare. Căpușele se cuplează pe corpul animalelor parazitate în timpul hrănirii. Femelele satule și fecundate se desprind de pe tegumentul gazdei și ajung în diferite biotopuri (pășune, tufișuri, adăposturi) unde după 4-8 săptămâni pontează între 500-2000 ouă sub formă de grămezi în locuri adăpostite sub diferite obiecte, în crăpături ferite de razele solare. Ponta se realizează în 1-6
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Sofia_coman_ectoparazitismul_temporar_sofia_coman_1337742444.html [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]