3,565 matches
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DESPRINDERI Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului să n-ai nicio grijă păianjenul timpului se odihnește pe propria plasă aș putea crede că e chiar puțin bolnav și prea singur printre atâtea
DESPRINDERI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376583_a_377912]
-
încât nu moartea ci rănile celor vânați sunt clopot neoprit purtat sub piele chiar și-acum în prag de Sân Nicoară când prins ca umbra de-o icoană m-am rupt din plasă cu o fărâmă de cuvânt. Referință Bibliografică: Desprinderi / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2166, Anul VI, 05 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESPRINDERI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376583_a_377912]
-
mea;/ Pe Cer./ Când mă uit la Carul Mare,/ Văd chipul tău luminat.// Fără tine,/ Chipul ar păli,/ Trupul s-ar înțeleni,/ Pierzându-se...// Casa mea mea/ E făcută după cuibul visurilor tale...” Departe de a se strădui pentru o desprindere de lume pentru vreuna paralelă, Menuț Maximinian își concretizează senzațiile la cote de amplitutidine maximă, înspre binefacere. A lui, a cui trebuie pe lumea asta! Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Menuț Maximinian / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DANIEL MARIAN DESPRE MENUŢ MAXIMINIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375958_a_377287]
-
sunt dateși visăm tărâmuri noi.ce mai rămâne după ceni se scutură viseles-a spus adeseapoate somnul mi-ai spus râzândpoate Dumnezeu -mi-o amintesc sărbătorile, copiii și fulgii de zăpadă.făcuți pentru alte galaxiiăștia suntemși parcă ne tot zbatemsă păcălimdestinul.... XXVI. DESPRINDERI, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016. să n-ai nicio grijă păianjenul timpului se odihnește pe propria plasă aș putea crede că e chiar puțin bolnav și prea singur printre atâtea destine pe care
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
lege se interzicea angajarea în industrie sau la vreun meșteșug, a copiilor sub 12 ani. Se stabilea de asemenea, gratuitatea învățământului. Întreținerea școlii revenea drept sarcină obștei comunale. Mai erau prevăzute drept principii importante cel al egalității sexelor la învățătură, desprinderea treptată a școlii de sub tutela bisericii, unitatea școlii elementare de la oraș și sat, necesitatea pregătirii învățătorilor. Se mai prevedea ca școala să aibă o durată de 4 clase, în care să fie cuprinși atât băieții cât și fetele. Școala din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
crește renaște și dacă tu singur ești un echipaj atunci sigur vei reuși să devii liant bun într-o echipă exterioară dornică să descopere să se redescopere. dar să mă întorc o clipă la prag. Pragul prispa punctul finit al desprinderii tălpilor goale de lemnul stejarului e precum ghinda când sare de pe ram ajunge pe pământ și-și desface alcătuirea în două forme: una prelungă plină și alta concavă. Cea plină așteaptă mișcarea cea concavă mereu în așteptarea umplerii ca o
ECHIPAJ INTERIOR EXTERIOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372287_a_373616]
-
modernismului, el susține, printr-o largă paletă de abordări sociologice și o iscusită logistică, că noțiunea de ,,postmodernism nu rezonează cu aceea de postmo¬dernitate”, concluzionând că este un ,,concept nebulos”, ce ,,întreține ambiguitatea căzând într-un gol istoric”, momentul desprinderii de modernism și trecerii spre postmodernism fiind demitizarea. Cultivă cu aceeași vervă eseul politic (volumele: Cele două Românii 1993; Bătălia pentru Basarabia, 2000, 2002), dar mai ales eseul cultural (Vocația sintezei. Eseu asupra spiritualității românești, 1985; Elitism și postmodernism, 1999
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
Roșu, în „Gândirea”: „În aceste versuri se definește toată poesia d-lui Ion Șiugariu. Avânturile, mirajele, ispitele, năzuințele, nepotolita sete de evadare în spații metafizice, fulgurata întruchipare într’o identitate umanistă, duc poesia d-lui Ion Șiugariu către o dumnezeească desprindere a omului de humă. Desigur, un temperament poetic de un remarcabil dinamism, și nu mai puțin, o trudnică năzuință spre purificare“; Petru P. Ionescu în Revista Fundațiilor Regale: „remarcăm dela început această constatare îmbucurătoare că d. Ion Șiugariu aduce în
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
lăsat fascinat de imensitatea lui albastră și pură, a simțit și nevoia de a se înălța, de a ști, de-a atinge cu mâna imensitatea, de a și-o însuși. Revelația legăturii, a integrării noastre în Univers, a învins teama desprinderii de Pământ!... Referință Bibliografică: ZBORUL / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1497, Anul V, 05 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ZBORUL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374638_a_375967]
-
câțiva ani, nu a reușit să respecte un angajament public și scris în paginile 12-13 ale altei opere personale anterioare - ”DOR DE BUCOVINA”. Acele rânduri-angajament sunt următoarele:Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activități profesionale, mi-au permis o ”fugă” ... XIX. DESPRINDEREA..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015. DESPRINDEREA... Nu-mi amintesc deloc clipa când m-am născut... Și nici desprinderea din nenăscut de m-a durut... Nu știu atunci de ce am plâns fără de lacrimi , Căci
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
paginile 12-13 ale altei opere personale anterioare - ”DOR DE BUCOVINA”. Acele rânduri-angajament sunt următoarele:Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activități profesionale, mi-au permis o ”fugă” ... XIX. DESPRINDEREA..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015. DESPRINDEREA... Nu-mi amintesc deloc clipa când m-am născut... Și nici desprinderea din nenăscut de m-a durut... Nu știu atunci de ce am plâns fără de lacrimi , Căci nu știam de-această viață- val de patimi... Nu m-a-ntrebat nimeni de vreau
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
sunt următoarele:Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activități profesionale, mi-au permis o ”fugă” ... XIX. DESPRINDEREA..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015. DESPRINDEREA... Nu-mi amintesc deloc clipa când m-am născut... Și nici desprinderea din nenăscut de m-a durut... Nu știu atunci de ce am plâns fără de lacrimi , Căci nu știam de-această viață- val de patimi... Nu m-a-ntrebat nimeni de vreau, ori nu ca să apar... Și nici când vreau să trec acel tainic
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Nu știu de voi pleca-n necunoscut plângând, Căci dincolo n-oi lua cu mine niciun gând... Nu îmi voi aminti nicicând cum am plecat, Căci tot ce-a fost aici voi fi uitat... O lume apărută..., ... Citește mai mult DESPRINDEREA...Nu-mi amintesc deloc clipa când m-am născut...Și nici desprinderea din nenăscut de m-a durut...Nu știu atunci de ce am plâns fără de lacrimi , Căci nu știam de-această viață- val de patimi...Nu m-a-ntrebat nimeni de vreau
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
lua cu mine niciun gând... Nu îmi voi aminti nicicând cum am plecat, Căci tot ce-a fost aici voi fi uitat... O lume apărută..., ... Citește mai mult DESPRINDEREA...Nu-mi amintesc deloc clipa când m-am născut...Și nici desprinderea din nenăscut de m-a durut...Nu știu atunci de ce am plâns fără de lacrimi , Căci nu știam de-această viață- val de patimi...Nu m-a-ntrebat nimeni de vreau, ori nu ca să apar...Și nici când vreau să trec acel tainic
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
bune exterioare, nici măcar în relația cu Sfântul Duh ci trebuie însoțită de schimbarea totală a stării noastre și transformarea ei în “templu al Sfântului Duh” (1 Cor. 3, 16-17 6, 19), ceea ce vrea să însemne des-pătimirea completă, înțeleasă ca o desprindere de patimile umane, pentru o îndumnezeire totală. Omul ajunge la țintă în măsura în care păstrează permanent legătura spirituală cu arhetipul său, Iisus Hristos cel Înviat. La fel cum “semnificația icoanei nu se află în ea însăși, ci în persoana care este reprezentată
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
imaginea unui lingam. De acest aspect al religiei este legat un cult, care are același conținut cu cel al concepției religioase și anume cea mai primitivă senzualitate și cel mai neînfrînat desfrîu. El constă în orgia sălbatică a exceselor, în desprinderea totală de conștiință, prin scufundarea în starea naturală cu care eul se identifică în acest fel, întrucît suprimă conștiința deosebirii față de starea naturală. Indienii sînt complet lipsiți de pudoare în conversațiile lor, făcîndu-i să roșească pînă și pe marinarii englezi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
libertate, ci doar abstractizare; acesta este principiul Statului în India. Cu această impersonalitate a vieții concrete, nu pot exista un stat propriu-zis, legi ale justiției, moralitate [...] rămîne doar arbitrariul, pura întîmplare. Libertatea este, într-adevăr, aici doar momentul negativ al desprinderii de orice determinare a vieții și a conștiinței. De aceea, ceea ce în India poate fi eventual considerat drept viață politică, este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; în măsura în care moralitatea și religiozitatea și mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a sfârșit, dar se scoală și pornește ca în transă spre insulă, unde Andronic o așteaptă. Visul, asociat cu moartea spirituală sau cu trecerea dintr-o altă ordine a universului, reprezintă o tehnică de evadare. Totodată, visul presupune zbor, plutire, desprinderea de realitatea înlănțuitoare, devenind cale de legătură între ființa terestră și cea astrală. Astfel, Dorina este inițiată prin intermediul visului. Ea, amintindu-și experiența arhetipală, va face față unor încercări cu caracter inițiatic: trebuie să urce o scară, care o va
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Andronic o așteaptă. Visul, asociat cu moartea spirituală sau cu trecerea dintr-o altă ordine a universului, reprezintă o tehnică și poetica autenticității, în Poetica romanului românesc interbelic-o posibilă tipologie a romanului de evadare. Totodată, visul presupune zbor, plutire, desprinderea de realitatea înlănțuitoare, devenind cale de legătură între ființa terestră și cea astrală. Astfel, Dorina este inițiată prin intermediul visului. Totul se întâmplă într-o noapte cu lună. În Șarpele, lumina de lună devine un reflex al hipnozei șarpelui; Dorina este
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
al țigăncilor, existente în acel loc de douăzeci și unu de ani, cifra perfecțiunii, Gavrilescu, la umbra nucilor, rămâne pentru o clipă „derutat“, zâmbind „Parcă s-ar fi aflat dintr-o dată într-o pădure, la munte“; această „derută“ nu este decât o desprindere de planul real. Casa nu este un loc rău famat, cum se spune, ci un loc de trecere dincolo; un dincolo care condiționa intrarea printr-o renunțare la memorie, la trecut. Așadar, intervine hazardul (uitarea servietei) și existența misterului (grădina
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
suită de probe inițiatice, însă personajul nu este conștient de aceste inițieri. Gavrilescu la umbra nucilor rămâne pentru o clipă derutat zâmbind: „Parcă s-ar fi aflat dintr-o dată într-o pădure, la munte“; această „derută“ nu este decât o desprindere de planul real, astfel trecerea lui Gavrilescu, spre dincolo are loc cu ezitări, cu întoarceri în lumea senzorială, deci Gavrilescu este Alice în țara minunilor, deoarece asistăm la o derealizare a individului. Confuzio-oniric, delir (cf. lat. confusus „amestecat“ ; gr. oneiros
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
este foarte discutabilă și deoarece clanurile rivalizează între ele sau se luptă pentru puterea princiară. Aceste lupte intestine îl conduc pe domn să caute sprijinul autorității otomane pentru a-și întări propria putere. Triumful ortodoxiei a fost un mijloc de desprindere de prea insistenta suzeranitate maghiară și un instrument de respingere a influențelor Reformei. Dar însăși această ortodoxie este împărțită: este cînd militantă, cînd în funcție de alianțele politice convenite deschisă influențelor catolice sau ale Reformei. Fiecare fază de deschidere declanșează reacții defensive
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se angajaseră în războiul social și căutaseră o figură justițiară a împăratului, un loc luminat al Imperiului. În Moldova, visul unui imperiu se deschide spre Rusia, iar în Țara Românească ca și în Moldova, orientarea este spre nostalgiile Bizanțului, în vederea desprinderii de greutățile suzeranității otomane. La acest sfîrșit de secol XVIII, elitele românești, sigure de identitatea lor, bîjbîie în elaborarea modernă a ideii de națiune. PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII CAPITOLUL I Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națională a Principatelor. Alții, ca Andrei Pippidi, insistă asupra trăsăturilor și caracterelor conservatoare ale unei tradiții de lungă durată. Unii văd în curentele revoluționare moștenirea reformismului luminat al secolului al XVIII-lea, alții interpretează aspirația revoluționară ca o voință de desprindere de conservatorismul păstrat prin reforme, aparținînd fie despotismului luminat al Imperiului Habsburgilor pentru Transilvania, fie umanismului fanarioților, fie unei gestiuni a Rusiei în Moldova și Țara Românească. Studiul circulației ideilor politice trebuie să fie completat de o cunoaștere a vectorilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ideologică a chestiunii orientale, împletită cu existența naționalității și a aspirației spre forma statală a naționalității, se dovedește a fi, în secolul al XIX-lea, un traumatism creator al unei identități și al unei politici românești. Vor exista partizani ai desprinderii de imperii, partizani ai negocierii cu imperiile, adepți ai unei istorii voluntariste și ai unei politici înțeleasă ca voință a cetățenilor, adepți ai unei istorii organiciste și al unui sfîrșit al imperiilor ca necesitate istorică ineluctabilă, căutări reluate și argumentate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]