703 matches
-
Randall ăla, cu mamele care au fost împreună la Vassar? Semizeul Randall? — Ok, am murmurat eu, stânjenită. Ți-am mai vorbit de el? — Mai ai poza aia neclară cu el? a râs Mara. Aceasta era răsunătoarea confirmare că eram Regina Destăinuirilor. Sigur, eu și Mara eram foarte apropiate - dar ăsta nu era decât genul de detaliu trist pe care îl împărtășești cuiva despre o pasiune de adolescență care nu a dus nicăieri. — Ei, povestește-mi absolut totul. Mara s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
zise Angelina stăpînă pe sine. — Știu și eu? Mă gîndeam că una e să încredințezi cuiva un secret sigilat într-un plic care trebuie depus simplu la o anumită destinație, și alta e ca cineva să-ți facă oral o destăinuire intimă pe care n-ai voie s-o transmiți mai departe, spuse Poștașul. — Eram sigură că am pe cine să mă bazez, spuse Angelina punîndu-i o mînă pe umăr, acum știm amîndoi că vorbim despre același lucru, adăugă. Poștașul se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
smulgând cu el și o bucată din perete. Rama căzu exact pe umărul lui Emmett. Simțeam cum fierbințeala armei îmi arde mâna, dar am continuat s-o țin strâns. Mai aveam pe țeavă un singur glonț cu care să obțin destăinuirea dorită. Mirosul de praf de pușca, fumul și norii de tencuială făceau aerul irespirabil. Patru sute de miare reduse la fâșii de cârpă și cioburi. Cei doi Sprague erau o împletitură de membre pe pat. Emmett se eliberă primul, o mângâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe mare liniștită. Lucrurile păreau să se fi așezat. Într-un fel sau în celălalt, neobișnuita întîmplare năzuia să se descurce, fie că sutașul se întorcea cu robi prinși pe țărmul vecin, fie că pierea ducând cu sine și primejdia destăinuirii. Dar în zorii zilei următoare slujbașul regesc fu trezit de ajutorul său care-i spuse, gâfâind de oboseală și spaimă, că peste noapte mai fugiseră douăzeci de sclavi, răpind cu ei asini și câteva zeci de samare cu hrană. Străjile
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Adrian Nicolici. La timpul potrivit, Sinistratul mișcă o dată, iute și imprecis, din craniu. Se forță să-și închipuie că este întrebat dacă o antipatizează sau nu, pe doamna Sapiența Celenterache. Da, o antipatizează absolut, își imagină el că împărtășește o destăinuire jenantă. Da, și își mai clătină o dată țeasta. La ora aceea, Alcibiade Adrian Nicolici era de mult mort și dizolvat în neființă, cu trupul împrăștiat prin viroagele munților și ale Crematoriului, cu spiritul stins și absorbit într-una dintre bulboanele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care stimul, Tot bărbatu-i, domnișoară, Obsedat să fie primul... Chiar și-a nu știu câta oară. Unei perechi de comercianți În sublimul lor serai, E nemulțumită fata, Că-i iubită „en detail”, Când ar vrea „cu ridicata”. Secretul dragostei (destăinuire de 1 mai) Când a prins-o ieri pe splai, Cu iubitul cel de-acum, Ea a zis că-i unu mai... Însă n-a spus și mai cum. Trăind Nu poți scăpa, orice ai face, De necesar și ce
VASILE DARIE by VASILE DARIE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83946_a_85271]
-
trăda? Dacă el Însă nu destăinuia nimic, apoi eu Îl Întrebam și mai puțin și presupun că tocmai asta a fost pricina că am legat prieteșug. O veșnicie să ne fi Întâlnit, tot mai lesne i-ar scăpa lui o destăinuire decât mie o Întrebare”. Poate că Însuși dandysmul nu este decât o formă minoră de demonism sau, ca să folosim o terminologie baudelairiană, o formă de satanism. Baudelaire a luat, În cursul timpului, atitudini contradictorii față de problema dandysmului. În portretul apologetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
special față de cele pariziene - detest Îmbulzeala, chelnerii agitați, boemii, cocktailurile cu vermut, zakuski, spectacolele de bar și așa mai departe. Îmi place să mănânc și să beau lungit (de preferință pe o canapea) și În liniște. Nici discuțiile de suflet, destăinuirile În manieră dostoievskiană nu sunt genul meu. Bunin, un bătrân domn vioi, cu un vocabular bogat și deocheat, a fost nedumerit de lipsa mea de reacție la servirea ieruncii de care mă săturasem În copilărie și exasperat de refuzul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cum își lua cinci merdenele și mușca hulpav din toate odată. Voiam să mă duc la el, să-l întreb dacă acum autobiografia mea e bună. Poate chiar să-l ademenesc la un turț și, mai știi, să obțin cine știe ce destăinuiri de la el. Și permisiunea, nesperată, de a mai schimba câteva virgule puse aiurea care deturnau mare parte din însăși taina vieții mele. Mă fascina pe atunci ideea că aș putea fi un om cu adevărat liber dacă mi-aș cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
la nimica, să te tângui. Intră bătrâna în vorbă. O murit! Șî nouă ne vini rându când hotărăști Dumnezău! Asta-i viața! - Nu, nu mai vreu să mai azvârl înc‟o căciulî în pod. Așa, își încheie femeia scurta ei destăinuire... ca o mărturisire înaintea lui Dumnezeu. Apoi, roșește vinovată, pleacă ochii cu sfială și tace, tace ca în fața unui mormânt deschis. A pierdut demult obiceiul de a vorbi altora despre sine... Ba, chiar a căpătat obiceiul de a se teme
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de viață plină de taine vibrează la unison cu atâtea alte vieți asemenea. Am făcut o necuviință mare, atunci când am ascultat la fereastră - nimic de zis -, însă această întâmplare curioasă capătă o și mai mare însemnătate pentru mine, întrucât acele destăinuiri au început îndată a vibra cu putere în inima mea, înfiorându-mă, căci o astfel de preumblare prin sufletul cuiva, cu atât mai mult când este într-atât de împovărat, sensibilizează întotdeauna pe om și îl pune adânc pe gânduri
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
În astfel de momente sunt extrem de capricioasă, de intransigentă și neiertătoare. Așa cum am fost în acea seară, cu Gicu. Nu trebuie să crezi ceea ce-ți scriu eu acuma, Gerard. Faci ce vrei. Desigur, o femeie nu face astfel de destăinuiri intime mai ales unui bărbat. Eu cred că întotdeauna am fost față de tine cât se poate de sinceră. Ți-am mărturisit necazul vieții mele, nenorocirea. Nu mi-a fost rușine să-ți spun că n-o să mai pot face copii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mai am clar În minte figura ta și totuși maginea ta e f. tare, de fapt știi! Mă scuzi să nu-ți scriu mai detaliat, dar aș putea foarte ușor deveni plângăreață În ton, destăinuitoare eventual (pentru tine ar fi destăinuiri plăcute totuși, surprinzătoare chiar, cu toate că aici aparențele arăt altceva). Ascultă pe vorbele oricui, dar crede-mă pe mine. Așadar Îți doresc noapte bună și te Întreb ce mai faci - vechea și plăcuta, plăcută-plăcută Întrebare pe care ți l-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
chef de vorbă, trăncăneala din ce În ce mai incoerentă a șoferului de Salvare Îl enerva, iar ironiile acestuia aruncate fără rost la adresa calității Îndoielnice a materialului din care bătrânul urma să facă țuica Îl Înfuriau pur și simplu. Nu puteai spera la cine știe ce destăinuire interesantă În ordinea care-l interesa pe Grințu, În favoarea sau defavoarea bănuielii de care-ți vorbise cândva. Ai mirosit repede că bătrânul nu știe ce cauți pe acolo, că te crede un băiat din sat, venit și el cu părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Nu vezi toată conducerea noastră este în partid și îți spun eu... n-ai nimic de pierdut, cotizația e mică, iar tu ești tânăr și ai perspective! Iar în plus, dacă te fac membru, mai am si eu activitate ! Aceasta destăinuire îl făcu praf și începu să șovăie, - Însă, eu nu mă pricep prea mult la vorbe! - Nici nu trebuie... Ivanov, comandantul te simpatizează, chiar mi-a spus ca trebuie să te facem neapărat membru de partid, avem nevoie la tineret
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și peste tot un murmur, un bâzâit de nervi, cristal viu, orbitor, curcubeu de cuarț, crepuscul pârâind în somn mineral, înfiripând lumina din stomac, geometrie de carne în care fiece punct e puls, fiece linie nerv, iar volumul, integrala tuturor destăinuirilor, orașul de diamant... ─ Pe Zeus, ce-ai pățit? Ai început s-o iei razna, să nu te mai uiți pe unde umbli, ca oamenii?! Ce-i cu tine?! ─ Iertare, mărită stăpână cu ochii cenușii. Zburam așa de unul singur peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
spițe de neam etc. Volumul, ca de obicei, este susținut de o bib liog rafie care pune în valoare cercetarea celui pe care prefațatorul, spre deosebire de opiniile autorului (p.243), îl consideră un sentimental, fiu adoptiv al localității, cu dispunere spre destăinuiri. Ce-i lipsește totuși cărții lui Ștefan Plugaru? Folosirea corectă în text a limbii române, „text perfectibil sub aspectul limbii literareʺ, spune Theodor Codreanu. Citind cartea lui Ștefan Plugaru, profesorul Dumistrăcel, ca cel care timp de 10 ani i-a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Nicolae, carele și el Îl laudă pe domnul BÎrlădeanu cu Î din i, și o face „În ciuda diminuării elasticității articulare” a venerabilului, care-a scris de curînd o carte, probabil la fel de puțin elastică, așa cum se purtau izmenele pe vremuri, cu destăinuiri din presa americană de-acum treizeci de ani, presă care, nu mă miră, Îl numea pe BÎrlădeanu „părintele miracolului economic românesc”. Să ne oprim nițel asupra cuvîntului miracol; Înseamnă fenomen neobișnuit, care pare ori chiar este inexplicabil fără a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
scrie testamentul și în scrisoarea de adio pe care George Demetru Ladima i-o adresează femeii înainte de sinucidere. Autorul o rugase pe Doamna T. să primească un rol într-o piesă a lui, dar răspunsul ei este categoric. Acceptă însă destăinuirea epistolară, așa că îi trimite trei scrisori în care-și dezvăluie sentimentele, concepțiile despre iubire, despre relațiile cu oamenii, despre viață. Prin frumusețea interioară, sensibilitate, utilizând analiza și introspecția, mijloc de cunoaștere a propriilor trăiri, dar și a celuilalt - D., X
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
doamnei T., pe care o iubea în taină. În după-amiaza călduroasă de august, în patul Emiliei, tânărul simte "durerea ca un cheag străin în inimă" și că " Am intrat acum în propria mea viață." Trăiește intens nevoia retrăirii și a destăinuirii: Simte cu aceeași tărie că nu o mai vede pe doamna T.: Ladima este prima persoană căreia Fred îi destăinuiește chinurile prin care trece iubind-o pe doamna T., simțind o pornire inexplicabilă pentru confesiune: În seara în care privește
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
cărămidă; în mintea mea te voiam o ruină. - Spune odată, nu mă mai fierbe, spune Olga ce anume ai făcut? Olga începu cu glas scăzut; oboseala și boala își spuneau parcă acum și mai mult cuvântul. Clipa cea mare a destăinuirii, ce plutea tainică în încăperea sordidă de spital, topise nu numai glasul Olgăi, ci și ființa ei și așa fosilizată. A început totuși, după o pauză greu de suportat de către Ina, cu o voce care se vedea bine că nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
misteri pentru că Geta Spulber era prietenă cu Emilia C., de care mă Îndrăgostisem; eram după vacanță, când Îi scrisesem o scrisoare; Îmi răspunsese și am fost fericit toată vara. Atunci când urcam Împreună cu E. pe acea străduță, a avut loc această destăinuire. „Ești prea poet, le vezi toate În culori roz“; „De ce?“, Întreb eu fericit și speriat În același timp, „a fi poet e un lucru minunat, nu există ceva mai Înalt decât să fii poet!“, mai adaug; „Da, dar trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe furiș cu mama ei, care a născut-o și a crescut-o. ― Of, Doamne, greu se mai plătește și puțina fericire ce i-e scrisă omului! suspină sfârșind doamna Alexandrescu, cuprinsă de înduioșare. Tânărul se zăpăci de tot ascultând destăinuirile atât de intime, mai ales când luară o întorsătură tristă. Se sculă încet, gîndindu-se ce-ar putea să-i spuie ca să-i șteargă amărăciunea. Doamna Alexandrescu își regăsi singură vioiciunea, pornindu-se să-și laude fata, frumusețea ei, inteligența ei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
s-a plimbat astă-vară și prin străinătate, nu se știe pe ai cui bani, căci unii spun că Brumaru trăiește din expediente de club, iar alții că ar fi bogat și Nadina îl toacă îngrozitor. Grigore încercă să-i zăgăzuiască destăinuirile. De vreme ce s-a hotărât să se despartă, i-e indiferent ce face și cu atât mai mult ce a făcut Nadina. El, pentru respectul sentimentelor lui, nu vrea să-și amintească decât lucrurile de care n-are nevoie să roșească
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dăruirea totală de sine, [...] împărtășirea absolută a simțurilor. [...] Însă la vremea aceea, tot ce ar fi putut să fie nespus de frumos era mereu umbrit de teama unui accident". După fiecare împreunare, în loc să se lase, întinsă în pat, în voia destăinuirilor, actrița nu se gândea decât "să se transforme în Zatopek", celebrul maratonist ceh, "să dea fuga la baie". În lipsa unor contraceptive eficiente și legale, toaleta intimă "apa rece ca gheața" care "îi invada brutal trupul toropit" îi apărea drept cea
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]