854 matches
-
întâlnirii de la Stuttgart dintre Napoleon al III-lea și Alexandru al II-lea, din 25 septembrie 1857, temându-se de eventualitatea transformării noului stat întrun satelit al Rusiei. înca din 9 septembrie, Clarendon îi scria lui Colquhoun că guvernul englez dezaproba Unirea atât sub un domnitor pământean, cât și sub unul străin, și că se va împotrivi „cu toate mijloacele legitime de care se va putea folosi”. Un rol important în această schimbare de orientare l-a avut și ambasadorul Stratford
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în oraș”. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. „Camera este în întregime în mâinile a trei sau patru membri, scrie Colquhoun. Lideri sunt: prințul Dimitrie Ghica și I. Brătianu și aceștia au umplut galeria cu partizanii lor care aplaudă sau dezaprobă în modul cel mai indecent când se dă semnalul. Astăzi porțile mari ale curții Mitropoliei, unde aveau loc dezbaterile, au fost lăsate din greșeală deschise și curtea s-a umplut cu mii de oameni. Un semn stabilit de la fereastra galeriei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Habsburgii fac bloc în jurul lui Ferdinand; Spania trimite Habsburgilor din Viena trupe din Veneția și din Țările de Jos. În această înfruntare care rămîne germană trebuie semnalată absența țărilor europene cele mai interesate în eșecul împăratului: Anglia lui Jacob Stuart dezaprobă revolta cehă, în timp ce Franța este paralizată de regența care urmează morții lui Henric al IV-lea (1610). În aceste condiții soarta războiului este repede pecetluită: Boemia cade în mîinile lui Ferdinand, iar regimul habsburgic se stabilește cu brutalitate în regatul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al XVIII-lea, în mediile intelectuale ia naștere o concepție nouă, care depășește cadrele naționale fixate în Evul Mediu: cosmopolitismul. Într-adevăr, filosofii susțin ideea că toți oamenii sînt egali, dincolo de diferențele accidentale de limbă, de rasă sau de religie. Dezaprobat de rațiune, patriotismul apare ca o prejudecată inadmisibilă în secolul Luminilor, Noțiunea de frontieră este, în consecință, arhaică și întreaga Europă cultivată este mîndră să o ignore. Germanul Schiller putea să declare: Nu căutați să formați o națiune, mulțumiți-vă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a susținut că imensa forță de muncă evreiască adunată în regiunea Guvernoratului General (peste un milion de muncitori) era un bun prea valoros pentru a fi irosit, în timp ce Germania se pregătea să invadeze Uniunea Sovietică. O parte a armatei germane dezaproba atrocitățile împotriva evreilor din principiu, și pe această perioadă erau conflicte frecvente între armată și SS asupra politicii din Polonia. În cele din urmă, nici Göring și nici liderii armatei nu erau dispuși sau capabili să submineze autoritatea lui Himmler
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
acest eveniment, în ciuda similitudinilor ideologice. Fasciștii nu priveau cu ochi buni ideile pangermane ale lui Hitler, pe care le considerau o amenințare la adresa Italiei, care obținuse teritorii austriece după primul război mondial. În ciuda faptului că la rândul lor numeroși naziști dezaprobau politicile mussoliniene și fasciste italiene, Hitler aprecia în mod deosebit calitățile de orator și conducător ale lui Mussolini și adoptase o bună parte a simbolisticii fasciste, precum salutul roman cu mâna ridicată, sau mijloacele fasciste, precum folosirea forțelor paramilitare pentru
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Obrajii soldaților francezi sunt acoperiți cu ruj de buze". Un agent municipal se oferă să-i sune pe părinții unuia dintre ei, "un băiat tânăr foarte distins", "și toate fetele au reținut numărul de telefon: Danton 40-70". Mai mulți parizieni dezaprobă aceste efuziuni de bucurie și senzualitate. Tatăl lui Huguette, o prietenă a Michelinei, își pălmuiește fiica atunci când aceasta se află pe punctul de a săruta un militar. În ceea ce o privește, Micheline nu se repede la tanchiștii francezi să-i
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Hotărâră că e cazul să se vadă numaidecât, ceea ce se și întâmplă. El i-a povestit că intenționează să-și facă un partid și să candideze la Președinție. Lăură nici nu l-a aprobat, dar nici nu l-a dezaprobat; în mintea ei se gândea că cine știe ce mai pune el la cale în secret... -Pe mine vreau să mă pui secretara, adaugă ea. De dragul tău aș face chiar și politică, desi acesta este chiar ultimul lucru care mă preocupă. -N-ar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
solicite, ca și înainte. Câteva infirmiere și o doctoriță continuaseră și ele să vină pentru reparații sau ca să-și facă toalete fără pretenții (pentru celelalte, se duceau la Chișinău). Îi spuneau să-i transmită Nastiei simpatia și prietenia lor și dezaprobau comportamentul rivalei, a cărei aroganță, după ele, îi enerva pe mulți. Dar Nastia refuza să le vadă și madam Segal era obligată de fiecare dată la o nouă scuză: fiica ei era fie la Chișinău la o mătușă, fie la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
rezistență" nu pune cu adevărat în pericol structurile de putere existente și nici nu schimbă în vreun fel condițiile materiale, nici nu ameliorează structurile de opresiune ale celor ce opun "rezistență" doar producînd sensuri și plăcere în domeniul "culturii populare". Dezaprob, de asemenea, ceea ce eu numesc o fetișizare a plăcerii publicului ce apare în anumite variante de studii culturale. Ca reacție împotriva unei atitudini oarecum ascetice față de anumite tipuri de cultură din teoriile radicale mai vechi, s-a argumentat că trebuie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
susținerea generală față de război era mai scăzută decît cea așteptată, date fiind gradul și tipul de acoperire media a opiniei publice referitoare la conflict... În timpul și după război, mai mult de 50% dintre corespondenți au mărturisit că sînt "neutri" sau dezaprobau afirmațiile de genul: "Sînt de acord cu războiul". În plus, în timpul războiului, doar 6,6% dintre cei ce au răspuns au spus că sînt cu totul de acord cu afirmațiile ce descriau ajutorul pentru război; în sondajul efectuat un an
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la obraz. A doua zi la Cameră a fost semnată și votată cu aclamațiuni o moțiune de veștejire a atentatului, moțiunea erea semnată și de P. Carp și T. Maiorescu. La Senat, cel dintâi care a luat cuvântul spre a dezaproba atentatul a fost generalul I.Em. Florescu. Aceste protestări ereau impuse de împrejurări, fiindcă ziarele liberale, în explozia indignării lor, acuzau partidele de opoziție că, prin violențele scrisului lor, au înarmat brațul asasinului. Atentatul avu darul de a face să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
red.) le-a zis că tu ți-ai făcut nu știu pe unde pile, la București, ca să intri tu la "Convorbiri" (revista "Convorbiri literare"; Lucian Vasiliu era muzeograf la MLR Casa "Vasile Pogor", Iași n. red.), și nu el! Am dezaprobat asta; ei zic că totuși așa zicea Brumaru. Îți spun asta pentru că știu că nici tu nu suporți ipocrizia! Și ca să te aperi! Mi-am adus discuri grozave din capitalie, muzică mare, cu Herbert von Karajan și Rubinstein la pupitru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
exprimat dezaprobarea și descurajarea față de M. Manoilescu, venit și el în audiență. Acesta a transmis informația regelui, care l-a trimis pe secretar la Iorga, în Sinaia, să-l împace. N. Iorga a cerut ca regele să arate public că dezaprobă atmosfera creată guvernului, de opoziție și de presă. ,,Astfel, în legătură cu examenul prințului, Regele ar putea să-mi adreseze o scrisoare în care pe lângă bucuria de părinte pentru bunul rezultat al examenului, să se arate prețuire pentru o operă de reforme
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
1951 și-a dat seama că Grama a fost luat pentru cercetări, așa că a schimbat destinatarul informațiilor, prezentându-i-le prim-brigadierului Vladimir Bakovschi, care ținea legătura cu administrația. Prin martie 1952 a încetat orice fel de activitate, fiind probabil dezaprobat de ceilalți deținuți, care aflaseră de la o fostă victimă de-a sa din Gherla că obișnuia să bată. În mai 1952 a fost transferat la Jilava, unde a stat în aceeași celulă cu Țurcanu și alți câțiva. Încă înspăimântat de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
străine?” Dacă da, atunci se potrivesc minunat la dânșii cuvintele Mântuitorului: „Fățarnicilor!, strecurați țânțarul și înghițiți cămila.” (nr.16/28 august, 1908, pagina 12). Despre faptul dacă preotul trebuie sau nu să facă politică, foaia clericală din 22 februarie 1912 dezaproba „politica militantă, acel soi de politică ce distruge fără îndurare, împiedică orice activitate cinstită, ce seamănă neghina urii personale și a dezbinării între frați”, dar, „din faptul că preotul și învățătorul trebuie să evite mocirla politicii militante, în care se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apare trei ani după înființarea instituției al cărei organ era. Limba ei e cea croită după principiile lui „Arune” Pumnul. Cuvintele și frazele, epurate de străinisme și clocită în laboratoarele lingvistice - structura limbii germane era luată de model, au fost dezaprobate chiar din capul locului. Totuși, având sprijin și-un naționalism rău înțeles, au străbătut în graiul celor ce veneau în contact cu societatea și, după mortalele ridiculizări înveninate ale lui Alecsandri și Petrino, unele și-au prelungit agonia în Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până să apară și zvonurile cu adolescente sau poveștile despre cum își pierdea toți banii pe jocuri sau în afaceri dubioase, cu tot felul de interlopi. Iar toate acestea a doua zi erau ca și uitate, Cristi nu se amesteca dezaprobându-le sau enervându-se din cauza lor, ba chiar le înflorea și mai tare în glumă. „Cu cinci ? Ultima dată parcă erau șapte, și n-aveam cum să văd dublu de la whisky, nu ? Ar fi însemnat să fie trei și jumătate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cum vini asta? - Nu! Așa faci cum îț’ zâc eu!” (Vădeni pe Prut - Galați). Pânza întreruptă stârnește râsul femeilor la râu, fiindcă denotă nepricepere. Ridiculizarea fetei este însă motivată de autoritatea paternă agresivă ca un preambul la căsătoria incestuoasă, puternic dezaprobată de comunitate. De fapt, pânza certifică statutul incomplet al fetei de măritat, ea a împlinit vârsta inițiatică, însă țesătura ei nu poate fi desăvârșită, fiindcă trebuie să parcurgă mai întâi o mutație ontologică. În absența cufundării în mit, fecioarele nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
P. Dan observă că în nici una dintre zonele în care au ajuns husiții, nu întâlnim o analogie pentru Huși, ca aceasta din Moldova. Afirmația lui Gh. Ghibănescu, că orașul a fost numit de localnici cu numele noilor veniți, a fost dezaprobată de Anton I. Popescu, care considera că aceștia trebuiau să dea denumirea așezării, nu să aștepte să le fie dată de alții. În legătură cu originea numelui Huși, a mai circulat o părere, prezentată de episcopul Melchisedec, care însă nu a adoptat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe Stanislav T. Lesczynski (1704-1709, 1733-1735), la urcarea sa pe tronul Poloniei, o armată otomană a pornit spre Huși (Dschudschu) cu 60.000 de soldați, sub comanda seraschierului Abdi-pașa și a hanului din Crimeea, Kaplan Ghirai I. Deoarece Austria a dezaprobat intervenția militară, oștile otomane au fost nevoite să se retragă. Consecințe dezastruoase pentru Huși și pentru Episcopie, pentru populația târgului și a localităților din împrejurimi, a avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apostat (adică, a renunțat la rasa călugărească, n.a.) s-a făcut diacon și < preot > oficiant („Si ordino da diacono e da Messa”, (adică preot mirean, n. a.) și apoi și-a luat o soție în orașul pomenit” (Huși, n. a.). Călugărul franciscan dezaprobă gestul preotului care fugise când aflase de sosirea sa. Misiunea de a numi alt preot în această parohie nu este îndeplinită, din cauza lipsei de preoți. Călugărul a aflat că preotul care fugise voia să se întoarcă în orașul Huși. Din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-și va da obiceiul starostelui, să se globească cu 2 lei sau să se certe cu bătaie”. Breasla blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte de breaslă, prin care se reglementa munca, exercitarea meseriei și vânzarea cinstită a rodului muncii lor. Breslele erau obligate să plătească anumite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Franța munca în natură este obligatorie pentru „căile comunale”. După aproximativ un deceniu de la dobândirea independenței României, în 1877, prefectul județului Fălciu, Er. Vârnav, atrăgea atenția ministrului de Interne asupra unor lipsuri cu care se confrunta administrația orașului Huși. Prefectul dezaproba numărul prea mare de funcționari comunali. Curățenia orașului era neglijată. Drumurile și podurile se aflau în starea cea mai proastă. Prin micșorarea numărului felinarelor, s-au semnalat unele neajunsuri în ceea ce privește iluminatul. Orașul nu avea canalizare: vechile conducte de olane, instalate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
gâtul... îl omorâră și îl aruncară pe marginea șoselei, apoi telefonară doamnei Iorga: „Vino de ridică la kilometrul... hoitul lui Iorga.“ Și acesta fu dus la morgă. Generalul Antonescu fu prevenit, arătă cea mai vie surprindere și publică un comunicat dezaprobând cele două omoruri și afirmând că autorii vor fi pedepsiți cu moartea în 20 de zile. Ei circulau și azi (29 decembrie) liberi și nesupărați, iar lui Dinu, care se duse să exprime indignarea generală, [Antonescu] îi spuse: „De îi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]