790 matches
-
eleganța, stilul, arta delincvenților. Nu erau nicidecum eroi sociali pentru el. Avusese niște vorbe În sensul ăsta cu una din rudele sale mai tinere, Angela Gruner, fiica doctorului Arnold Gruner din New Rochelle, care-l adusese În State În 1947, dezgropându-l din lagărul de refugiați din Salzburg. Pentru că Arnold (Elya) Gruner avea sentimente de familie de Lume Veche. Și studiind listele de refugiați din ziarele În idiș, găsise numele Artur și Shula Sammler. Angela, care trecea prin cartierul lui Sammler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Domnul Sammler, forțat de viață, de soartă, de ce vreți, să fie dezinteresat, să gândească pe cât putea de bine În linii generale, nu avea de gând să se Înjosească urmărindu-l pe Wallace În casa tatălui său, ca să-l Împiedice să dezgroape bani - dolari adevărați sau imaginari proveniți din avorturi ilegale. Verificând bucătăria, Sammler nu găsi nici o urmă că ar fi fost cineva recent pe acolo. Ușile de la dulapuri erau Închise, chiuveta din oțel inoxidabil și blaturile erau uscate. Ca la expoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
foame, înfometații înghețau. Mai cu seamă pentru copii și pentru bătrânii singuri, iarna lui ‘46-‘47 a fost mortală, căci lipsurilor obișnuite li se mai adăuga lipsa de combustibil. Transporturile de cărbuni erau furate, copacii doborâți, cioturile cu rădăcini erau dezgropate. Pe canale, barjele încărcate cu cocs rămâneau prinse-n gheață, trebuiau păzite zi și noapte. Ca înlocuitor de căldură de un fel aparte era folosit umorul. Poate că din această cauză, la Hanovra și Köln Visul unei nopți de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de bună cuviință“. Mie mi-au mai trecut prin minte adjective și mai rele; ea a înghițit câteva, care probabil că ar fi fost mai tari decât ale mele. Și pe urmă eu am povestit, după ce încercaserăm din nou să dezgropăm scene din copilăria noastră din amintiri contradictorii, cum, la șaptesprezece ani, într-un lagăr pentru prizonieri de război, pe ploaie, căutasem împreună cu un camarad de aceeași vârstă adăpost sub o foaie de cort și cum, flămânzi fiind, mestecaserăm chimen în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vitele-au zbierat,/ Pâinea s-a pălit, lumea s-a-ntristat,/ Noi la tine ne-am rugat, cu suflet curat/ Cu inima bună, Domnul s-aibă milă!" Se crăpa de ziuă. Ceremonia era pe sfârșite. Peste trei zile aveau să dezgroape fetișul. "A murit Tata Soarelui; a înviat Muma Ploii". Bătrânul părăsi mulțimea, pornind de-a lungul râului la vale, însoțind icoanele luminoase. Părea că procesiunea continuă. Sfinți cu lumânări în mână se lăsau duși de ape pe plute improvizate. Pășea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
i-a omorăt. Cineva poate spune că numai un nebun s-ar certa cu Divinitatea căreia îi cerem mereu ceva, uneori imposibilul. Evelin: Cred că, uneori, omul privind cerul așteaptă să apară odată extratereștrii. și, în așteptarea lor, omul a dezgropat moaște din toate timpurile și se calcă în picioare pentru a le atinge cu speranța că va primi un permis de la Dumnezeu pentru sănătate și odihnă veșnică în Rai! Animație generală. Cer scuze dacă am abuzat de unele explicații sau
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Platon Sreda, cel care, după ce și-a Îngropat consoarta moartă de oftică, a băut o lună În șir de unul singur, Împungându-se cu sula și lovindu-se cu capul de pereți și apoi s-a dus la cimitir, a dezgropat-o și a plâns la miezul nopții la căpătâiul ei!? Plângea atât de tare, rupându-și hainele de pe el, că, privindu-l, ziceai că o să moară omul de necaz... Numai că nu s-a Întâmplat așa. Când tot plângând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fătus crește tot mai mare și mai mare, celulă cu celulă, ca un bulgăre de zăpadă în pântece. Și domnișoara Hapciu cu alergia ei la mucegai. Restul voiam mai mult. Mai multă suferință, mai multe chinuri pe care se le dezgropăm apoi la talk-showurile televiziunii naționale. La emisiunile alea de care vorbea Miss America. Chiar dacă nu ne-a venit nici o idee grozavă, nu ne-am scris capodopera, astea trei luni închiși împreună vor fi de ajuns pentru niște memorii. Pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
murmure o rugăciune. Cu ochii Închiși, cu capul gol ușor Înclinat, dădea impresia că ar auzi voci Îndepărtate. Vântul de peste zi ștersese deja urmele tălpilor și crepidelor de pe nisipul mișcător. După trei zile, Într‑o vineri, mormântul urma să fie dezgropat. Acum se adunase mult mai multă lume decât la Îngropare, căci vestea despre făcătorul de minuni, fachirul, magul, se răspândise până departe. Sofia, Petru și ucenicii săi, aidoma judecătorilor cărora li se dă Întâietate, stăteau cât mai aproape de groapă. Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
în vraful de foi ude Prin lăstari și vrejuri crude, S-ar putea să dau de el: Melcul prost, încetinel... În ungher adânc, un gând Îmi șoptea că melcul blând Din mormânt de foi, pe-aproape, Cheamă Omul să-l dezgroape... Și pornii la scotocit (Cu noroc, căci l-am găsit). Era, tot, o mogâldeață, Ochi de bou, dar cu albeață: Între el și ce-i afar' Strejuia un zid de var. - Ce să fac cu el așa? Să-l arunc
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
omului de astăzi, să se înalțe în toată cuviința. E timp să vă bucurați prin mila scrisului său. Un act de mare iubire și domnească dărnicie răscumpărară cetatea voastră din păcate grele și vechi. Veți ști de azi înainte să dezgropați învățături mai limpezi bătrânelor ei ziduri. Căci spiritul acestor locuri a fost numit: înnoptata arătare a precupeței Pena, ridicată prin arsele vămi ale pătimirii și nebuniei aproape de Sfintele Trepte - ce flamură vreți mai vrednică de orașul vostru creștin. Niciodată piatra
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
primesc locul de asistent pe lângă catedra de geometrie analitică. A trebuit să acccept o ofertă care, venind de la G. Țițeica, era mișcătoare prin spontaneitatea ei. Din acel moment încep, paralel cu activitatea literară, o destul de înceată și dureroasă readaptare matematică. Dezgrop din materialul meu matematic din 1920 schema unei cercetări asupra varietăților ipereliptice și o propun lui G. Țițeica drept posibil subiect de teză. El o acceptă și intervine în redactarea ei de câteva ori. În 1928 încep tipărirea tezei pe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
printre tropi, ca și cum aș vrea să deschid cu o cazma conserva unui miracol, ca si cum aș despica o burtă de pește fermecat... ...Dar loviturile seamănă mult prea mult cu zgomotele făcute de gropar În pămîntul Înghețat. PÎnă să-ți dezgropi sicriul trebuie să-ți astîmperi venele groase hrănite cu sîngele de cerboaică al iluziei. Dezlegat cum stai și fără de Împotrivire, dezlegat de harul tatălui, Încercînd În genunchi, Încercînd zadarnic ghemuit pe țărm să spargi pîntecele peștelui, mînuind cazmaua ca cel
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
stînga mi se aduce la cunoștința cubică intrarea amaritudinei În urbe; țipete de păunițe: „veniți căci teascurile sunt pline și hîrdaiele dau pe afară! veniți voi cei care ne- ați cunoscut Îndeajuns În paturile voastre, voi cei care ne-ați dezgropat ca pe argint și ne- ați cunoscut ca pe o comoară", iar mie nu-mi mai rămîne altceva de făcut decît să-mi atîrn viorile de cuiul negru din palmă, să ling masa de sare din taverna lui Iani, unde
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
nu fii supărat pe ele. Sunt ființe inteligente și foarte prietenoase, dar și prevăzătoare. Da’ iarna cine le hrănește, părinte? Întâi trebuie să știi că ele au grijă să îngroape în diferite locuri alune, nuci sau ghindă, iar iarna le dezgroapă pe rând și se hrănesc. Mai am și eu grijă să le aduc câte ceva...Să le vezi numai cum înoată prin omăt ca să ajungă la mine...În ultima vreme, au învățat că e mai bine ca întâi să ajungă la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mare mulțumire vom avea noi, dar vor avea, nu peste multă vreme de așteptare și frații noștri din șantierul de la Muntele Pietrosul, când după atâtea asalturi câte or fi dat ei și după atâta efort din partea lor, au să ne dezgroape de sub cotropirea Apelor din Munte Ci Cornel Braiu, după ce i-a șters fruntea lui Pamfil Duran, cu o bucată de mânecă de salopetă, muiată în apă rece, a continuat la cuvânt cu o anume amintire Zicând: bunicul din partea tatei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
blocurilor și vorbeau numai de flăcărui albastre, blesteme și alte parascovenii. Țigăncile erau chemate să stingă cărbuni, să dea în ghioc, dacă unu’ sau altu’ se va îmbogăți. După vreo două săptămâni, oamenii s-au mai plictisit văzând că nu dezgroapă decât cutii de conserve, oase de cal și de vacă, bucăți de oale, au început să strângă și să se întoarcă la ale lor. Dar tot așteaptă să vadă dacă nu dau, din întâmplare, peste comoară. Au venit și niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
că, probabil, detectivul va consuma, lucrând la un asemenea caz, nejustificat de mult timp. La sfârșitul zilei nu sunt deloc șanse să se fi înregistrat vreun progres și te întrebi dacă nu cumva cazul îți cere să îngropi trecutul. Nu dezgropa morții este uneori cel mai bun sfat care poate fi dat.“ Mma Ramotswe citise de mai multe ori acest pasaj și ajunsese la concluzia că-i de acord cu atitudinea pe care o exprima. Suntem prea strâns legați de trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Șarpele a mușcat-o. Așa te alegi cu mușcăturile astea de șarpe. Oamenii dorm pe rogojină, iar șerpii ies la căldurică. Apoi se rostogolesc pe șarpe, iar șarpele dă să se apere. Au tratat-o cu ierburile lor. Mai totdeauna dezgroapă rădăcini sau cojesc copaci, dar nimic din leacurile lor nu poate tămădui o mușcătură de lebolobolo - asta trebuie să fi fost. După spusele fetei, mama muri încă înainte ca micuțul să se trezească. Firește, n-au stat mult pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
nimic. Când o să-i treacă mânia, care cu siguranță îl încearcă acum, o să-și dea seama că l-a lăsat să scape ușor și, dacă are vreo urmă de conștiință, ar putea să-i fie recunoscător pentru că n-a mai dezgropat în public cele întâmplate în urmă cu zece ani. Dar își avea și ea îndoielile în privința conștiinței lui și reflectă că s-ar putea să nu-i fie câtuși de puțin recunoscător. Cât despre propria-i conștiință: îl mințise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
internatul, mai bine-i dădeam la curve. Nu mă interesează! Bani de tren și atât! Te duci, iei examenele și vii repede să scoți pârleala, ai înțeles? Noroc de mămuța, Sfânta Lențuca, cum îi spuneau satul, mai ales după ce au dezgropat-o să-i facă de 7 ani: parcă era vie; preotul chiar a făcut o glumă: "Încet, oameni bun, încet că o treziți." Mămuța i-a strecurat în buzunar 10 fise de 5 lei (cu o fisă cumpărai o pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ca niște străjeri leneși, moțăiau în propriile armuri. Straturile de flori din jurul fântânii roșeau privind stelele în ochi. Băncile, parcă bolnave de osteoporoză, își oblojeau încheieturile. Peste morminte creșteau lumânări. Era primăvară. Lacul, la lumina lunii, semăna cu fața egumenului dezgropat după 7 ani, valuri de carne putredă încrustau cerul. Rogozul aducea a barbă crescută pe năsălie. (Omul, după ce moare, mai trăiește câteva zile în unghii și în fire de păr; lacul, pe vreme de secetă, la început moare în burțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să exploreze mai amănunțit Templul Zeului Adormit. - Vreau să văd dacă propulsoarele atomice sunt încă operaționale. Poate că voi putea să-mi iau zborul cu întreg Templul. Zâmbi. - Poate că se vor gândi că este o manifestare a Zeului care dezgroapă agresiunea comisă. Conchise mai serios: - În afară de asta, voi sta cuminte până când vă veți întoarce cu toții. Înainte de a părăsi nava, se duse să-l vadă pe doctorul Kair. Psihiatrul îi oferi un fotoliu, dar Gosseyn îi declină oferta. În picioare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
generație și că ne legănam sub lumini de stroboscop la Vox Maris. Cum fredonam ironic: „Love me la Cantina 2/ De curg apele pe noi”. Cum făceam cozi la Pepsi și le îngropam în nisip la 7 dimineața ca să le dezgropăm ca pe comori când ni se încingea pielea și ni se încălzeau oasele pentru prima oară după cele șase luni de friguri în apartamentele noastre cu mucegai înflorit la colțuri. Nici lui Petrit nu-i mergea televizorul. Noi nu puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vechi, Samarkandul selgiucizilor, acoperit, Încetul cu-ncetul, de straturi suprapuse de nisip, nu mai e decât un câmp supraînălțat. Sub pământ viețuiesc comori și taine; la suprafață, pășuni. Într-o bună zi, va trebui să se descopere totul, să se dezgroape casele și străzile. Astfel eliberat, Samarkandul va putea să ne povestească propria-i istorie. Se Întrerupse. — Sunteți arheolog? — Nu. Orașul mă atrage din alte motive. — Aș fi oare indiscret dacă aș Întreba care sunt acestea? I-am vorbit despre Manuscris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]