959 matches
-
2); Oltenia(2); parc(2); place(2); proaspătă(2); scîrbă(2); unsoare(2); unsuroasă(2); abundență; acasă; alb; aliment; apăsare; apetit; țară; ardelenească; boier; borcan; bucătărie; bucurie; bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită; cîrnaț; clisa; crapă; criză; datini; delicatesă; dezgustător; distruge; dorință; e bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil; Italia; îndepărtare; îngrășămînt; jegos; jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar; nesănătoasă; normal; o bucată mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață; pe viață; viciu; viclenie; violent; violență; vrajbă; vrăjmaș; nu vreau să simt acest sentiment; zadar; zgîrcit; zgîrîi; zglobie (1); 795/263/74/189/0 urît: frumos (185); hidos (34); neplăcut (34); om (14); rău (14); negru (11); strașnic (10); dezgustător (7); murdar (7); nașpa (7); defect (6); deștept (6); scîrbos (6); băiat (5); comportament (5); groaznic (5); monstru (5); neîngrijit (5); ploaie (5); vreme (5); animal (4); caracter (4); ciudat (4); drăguț (4); fată (4); hîd (4); înfățișare (4); lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
făcut; bogăție; brînză; bucurii; și bun amic; bunici; călimară; ceva ce nu mai e bun; ceva ce s-a uitat; clădire; clădiri; clasic; colecție; de colecție; conflict; copac; cufăr; cultură; cunoscut; dar de valoare; dărăpănat; demolat; depresiv; desăvîrșit; destul; depreciere; dezgustător; dezinteres; dinozaur; dispariție; distins; distrus; drag; durabil; dus; epocă; în etate; etern; experiență; expirat; familiar; fier; fără folos; fotbal; fragil; galben; gazdă; glumă; gunoi; haine, prieteni; imobil; inel; interes; inutil; irosit; iubire; îndelungat; înțelepciune; învechi; laptop; last hand; leu; liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
e detașare” (I, 100). Abulic pentru că ezită între tentația gloriei și extazul anonimatului. Or, gloria se dovedește deșartă, iar anonimatul, dureros. Cum în jurul său vede doar inși care caută gloria sau, ține să precizeze, „cel puțin renumele”, Cioran comentează: „Pasiune dezgustătoare și totuși de înțeles, ba chiar inevitabilă” (I, 150). Mai mult: „Dacă tu însuți ai dorit aceeași glorie, te deranjează să-i vezi pe ceilalți că aspiră la ea și că se zbuciumă pentru o himeră. Eliberându-te de ea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
eu. El 1: N-are rost, poți pleca din oraș, din țară, poți pleca din lume, dar nu și din mine... Nu există plecare... Nu te opri! Ea 1: E urît ce facem. El 1: Așa e. Ea 1: Și dezgustător, și absurd! El 1: Deocamdată n-avem ce face. Ea 1: (plîngînd) Nu te mai iubesc! El 1: Nu asta-i soluția. Gîndește-te la altceva. Mă iubești. Ea 1: N-o să te mai văd niciodată! El 1: Pentru asta așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
plăcerea, ura mâncarea, băutură. Adoră banii și teama de suferință. "Seneca reprezintă uscăciunea arzătoare, depresiva, chinuita a limbajului și a puterii. Este cel dintâi care s-a botezat "pedagogul neamului omenesc". Moartea te da la o parte de lângă un pântece dezgustător și rău-mirositor."6 Românii erau obsedați de ajunul morții, de acel taedium, care, desi îmbracă alte forme lingvistice în secolele următoare acedia creștinilor, melancolie, spleen, cafard, depresie conține un secret dureros: "există inefabil, iar inefabilul este realul, realul nefiind decât
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fim infinit departe de toate și infinit mai aproape de toate. O iubire totală și infinită nu este posibilă fără o detașare, crede Cioran și "numai un suflet care se sfâșie de iubire mai poate reabilită lumea aceasta vulgara, meschina și dezgustătoare"68. Numai așa ne-am realiza în mod absolut, știind să renunțăm la tot, fără să vedem în această o pierdere, însă, spune, dezamăgit de apartenență să la o specie "tristă": "Nu poți să ai totul, decât în momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de dorința disperată de a trăi. Nu în ultimul rând, dragostea lui Emanuel pentru Solange este asemănată senzației pe care o dă ghipsul pacientului: ,,tortură uscată și fierbinte"287. Personajul nu poate disocia privirea albastră a lui Solange de mucegaiul dezgustător al sanatoriului. Senzația morții e mai puternică decât cea pe care o creează sentimentul iubirii. Asocierea eros thanatos este des întâlnită în literatura română, având rădăcini adânci eminesciene pe care au crescut ,,-ismele" interbelice. Iubirea, la George Bacovia, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și țese rețeaua infailibilă din propria secreție psiho-biografică) la actul absurd ce, așa cum vom vedea, ține de patologia pură. Stilul relatării prin care își automotivează demersul este prin el însuși oglinda unui comportament prozaic și logic în chipul cel mai dezgustător, ignobil și pervers. Puținele referințe subiective, pasionale, patetice chiar (subiectul are 21 de ani) pe adresa Mirandei nu trebuie să ne înșele; ele n-au de-a face cu normale efuziuni afective sau erotice, ci sunt variante din idiomul colecționarului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
înstrăinați). Aceștia sunt dezamăgiți de comportamentul brutal al lui Robert (care îi trage un pumn în stomac lui Colin, fără nici un motiv, în mintea bolnavă a aceluia fiind un test de bărbăție), în conivență cu aluziva curte făcută de Caroline, dezgustătoarea gazdă, nevrotică, frustrată erotic, cu scăpărări de demență și ferocitate în priviri. Scăpați teferi și de data asta, Colin și Mary sunt cuprinși de o subită frenezie erotică, incitați să se reinventeze, să-și dea un nume, tot așa cum i
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Zăpodie") își îngăduie imposibile derapaje într-un idiolect aproape macheronic al paiațelor și măscăricilor, pitoresc, truculent, cu mixturi de paremiologie și cruzime deochiată. Idiolect ce dă copia neretușată a pustiului sufletesc, a necurățeniilor și primitivismului condiției de fantoșe belicoase, ridicole, dezgustătoare, prinse în mâzga unor dispute de mortăciuni cu ifose. Mascaradă, bufonadă, carnaval al măștilor turpitudinii, toate acestea explică deșănțarea limbajului, abolirea comunicării în favoarea ritualului mecanic, al caraghioslâcului într-o multiformă tehnică a grotescului fizic și fiziologic, după cum arată și numele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Éducation sentimentale, p.94]. 59 Georges Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on sentait, à la voir aller, le poids et l'épaisseur de șes cuisses. Îl fut stupéfait et saisi par
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în toate publicațiile literare. Scriu recenzii interesate, făcându-și servicii mutuale în interiorul unui grup. Se canonizează între ei, dar fără rezistență în timp. Marii critici au zburat singuri, precum acvila și nu în stol, precum ciorile. Există condeie care adulează dezgustător pe cei de la care știu că au de câștigat, într-un fel sau altul. Personal, disprețuiesc ambiția de a-ți publica recenziile în volum, înainte de a deveni autoritate în materie. Mărunțișuri. Cât despre mine, pot să vă spun că am
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care plutea încă în aerul iatacului era acum acră, respingătoare. Sanctuarul fusese profanat". Necroza fenomenologică se generalizează prin enumerarea substantivală: "Toate obiectele de pe mese, de pe etajere, de pe gueridoane, toate perinele divanului, mototolite de spasmul dragostei, ofereau acum o priveliște anostă, dezgustătoare. Pretutindeni se încuibase mirosul de cojoc umed și de iuft. Și pentru totdeauna". Pentru a se elibera din coșmarul impurității provocate de intruziunea "străinului", eroina, posedată de un spirit tragic, nu are alternativă. Preparativele sunt transparente: "Înfiorată, ea-și îmbrăcă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
îndoială, gravă pe care i-o face cuplul de bătrâni se lovește atât de obstacolul lingvistic (maghiara lor e de neînțeles), cât și de aspectul lor fizic: cei doi erau "[f]ără buze, cu pielea vânătă cenușie, cu gingiile violete, dezgustătoare, boțiți de atâtea crețuri câte n-aș fi crezut vreodată că pot să încapă pe-o atât de redusă suprafață de piele, cu ochi sticloși de huhurez și cu tot scheletul împuținat". Se dovedește, în cele din urmă, că slugile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de fosfor, ca să nu-mi scape cumva. Mă aștepta la colțul zidului; a ocolit spre cealaltă față, în parcul cu mlaștini". Contactul epidermei cu naturalul fetid este înregistrat, în sarabanda nocturnă, cu aceeași oripilare experimentată diurn: "Sub tălpi, în glodul dezgustător, simțeam vietățile băloase încovrigându-se în jurul degetelor, îmi scuturam piciorul din fugă și goneam încă". În afară de prezența spectrală, un alt personaj își face, subit, apariția, asemenea ubicuului și monstruosului Igor din filmele cu Frankenstein: "Gușatul, cu mâinile lungi, cu pași
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
poate doar nu pe deplin convinși sau neimpresionați de premisele și promisiunile ei, ar fi foarte recomandat să facă o plimbare prin centrul distrus al orașului Beirut. Călătoria aceasta nu se poate să nu îl impresioneze pe vizitator prin înfățișarea dezgustătoare a unui oraș mutilat brutal în urma unei necivilități prelungite. Vizitatorul va afla imediat ce se poate întîmpla cînd statele se destramă, iar societățile civile (aflate în stadiu incipient) se autodesființează. Vizitatorul va auzi, desigur, relatările celor care au supraviețuit despre modul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
repaosului, pentru a vedea funcționînd fenomenul în toată diversitatea sa tematică. Vis al refugiului, al adăpostului, al siguranței, casa poate deveni imaginea unei temnițe, simbolul opresiunii prin încarcerare, al înmormîntării, ba chiar al mormîntului. Șarpele este, în același timp, ceva dezgustător, promisiune a fecundității și instrument de seducție. Rădăcina care absoarbe sevele pămîntului pentru a le urca la cer este percepută simultan ca forță vitală și ca forță a întunericului... Posibilitățile mitului de a inversa nu fac decît să răspundă reversibilității
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Iar la egalarea scorului SUA la investițiile în cercetare, Europa ar avea de muncit vreo sută și cincizeci de ani! Deprimant. În schimb, Europa dă lecții SUA, o lasă singură când sunt probleme în lume ș.a.m.d. Asta e dezgustător. Mă bucur că trăiesc în Est unde nu risc să fiu deocamdată! linșat pentru proamericanismul meu, chiar așa, cu note critice, cum se întâmplă să fie! Iaca, am un exemplu recent de eficacitate a birocrației UE directiva liberalizării serviciilor, care
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să fie ascunse de detalii; este vorba de contextele sociale și psihologice. Programul a fost fixat de către Neciaev acum aproape un secol, reluat de o sută de ori de atunci, adesea într-o manieră mai puțin declarată. "Toată această societate dezgustătoare trebuie împărțită în mai multe categorii, prima compusă din cei ce trebuie condamnați la moarte fără amînare. Camarazii trebuie să întocmească registre cu acești condamnați, în ordinea relativă a faptelor lor rele, ținînd seama de succesul operei revoluționare... În primul
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și mizerie, lux rar și sărăcie hidoasă, suprafață strălucitoare, interior corrupt. (...) Un prinț fără palat, un cler fără morală, o academie fără membri, o bibliotecă fără cititori; străzi imense fără case, locuințe splendide și colibe abjecte, magnifice promenade și băltoace dezgustătoare; apă peste tot, nicio fântână; un râu fără chei și fără poduri; o municipalitate fără cap, o poliție fără agenți... Drumuri publice neîngrijite; tribunale fără justiție... Intrigi fără dragoste, divorțuri fără frâu, soți fără soții, soții fără soți; familii dezbinate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a surugiilor, nu putem găsi niciun loc unde să ne refacem, niciun culcuș convenabil, și ne grăbim să părăsim acest oraș inospitalier. Culme a nenorocului, la câteva ore de aici, intram în Râmnicu Sărat, o urbe prost construită, murdară și dezgustătoare, unde am izbutit, după cinci ore de așteptare, să obținem un pui fiert costeliv și pește uscat. Ce noapte atroce am petrecut în acea crâșmă îngrozitoare, singurul hotel din oraș, unde bețivii, prostituatele, muzicanții ambulanți, câinii arțăgoși se aruncă claie
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
capitală, de unde scriem toate acestea, diverse opoziții vreți să le aflați? Un prinț fără palat, un cler fără morală, o academie fără membri, o bibliotecă fără cititori; străzi imense fără case, locuințe splendide și colibe abjecte, magnifice promenade și băltoace dezgustătoare; apă peste tot, nicio fântână; un râu fără chei și fără poduri; o municipalitate fără cap, o poliție fără agenți... Drumuri publice neîngrijite; tribunale fără justiție... Intrigi fără dragoste, divorțuri fără frâu, soți fără soții, soții fără soți; familii dezbinate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
autoarea le denumește în mod specific elemente pentru a le distinge de componentele celorlalte niveluri. Aceste elemente organizate într-o anumită manieră alcătuiesc o povestire. Maniera în care sînt organizate este aleasă pentru a produce un anumit efect: emoționant sau dezgustător, persuasiv sau estetic. Componentele specifice povestirii sînt denumite aspecte de către autoare, cu scopul analitic și didactic de a le distinge de componentele celorlalte niveluri. Relațiile dintre aspectele povestirii și elementele fabulei sînt următoarele: ordinea secvențială a evenimentelor, care poate diferi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aspecte, mă voi referi la ele ca elemente. Aceste elemente sînt organizate într-un anumit fel într-o povestire. Aranjamentul lor în relație unele cu altele este de așa natură încît ele pot produce efectul dorit, fie el convingător, emoționant, dezgustător sau estetic. Mai multe procese sînt implicate în orînduirea diferitelor elemente într-o povestire. Aceste procese nu trebuie confundate cu activitatea autorului este imposibil și inutil să generalizăm în această privință. Principiile de organizare, descrise aici, nu au decît un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]