794 matches
-
din care fac parte. Spre deosebire de părinții noștri, prinși ca niște cobai îndărătul Cortinei de Fier, noi am avut șansa istorică de a prinde căderea comunismului la o vârstă a tuturor proiectelor. N-am avut timp să ne blazăm, să ne dezgustăm de propriile noastre vise, n-am „înotat“ decât puțină vreme în acel bazin înnămolit evocat de Ion D. Sârbu în paginile sale amare. Experiența mea diferă așadar semnificativ de cea a lui Radu Ilarion Munteanu, cu existența lui „cazanieră“ în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
intelectual... Ptiu! Ești un bețiv ordinar, asta ești! Rămăsesem pironit locului și nu știam ce să fac, să mai aștept sau să mă retrag în camera mea cu gândul ca a doua zi, de dimineață, să plec. Scenele astea mă dezgustau până la greață. Când îl vedeam pe unchiul meu fornăind pe nas de nervi și pe mătușa mea atacând cu o furie crescândă, vroiam să plec imediat. Unchiul scotea niște sunete ciudate, șuierate și se răsucea în scaun încercând cu disperare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
viață în care sexul nu are nicio urmă de sentiment. Eul interior nu încetează a se minuna. Ochiul acesta interior e tânăr și dornic de afecțiune. Trupul doctorului criminal e epuizat. Sexul e pentru el un act mecanic. Lectorul e dezgustat de lipsa lui de sensibilitate. Retrospectiv, trecutul eroului (viitorul lui literar) e de înțeles odată ce-i aflăm viitorul (trecutul real). Regrupăm incidentele după logica proprie lecturii (derularea firească) și găsim explicația. Dar această explicație nu schimbă faptul că Amis a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt scoși din tabieturile lor, că trebuie să facă efortul de a se adapta la ceva necunoscut. În chip ironic, Robyn, specialista în romanul industrial al secolului XIX, dă ochii prima oară cu aspectul real al industriei moderne și e dezgustată, înspăimântată de tot ce vede. E dezgustată de nivelul subuman la care sunt reduși indivizii, și e înspăimântată că ar putea și ea să fie atrasă într-o activitate care i se pare respingătoare. Pentru început, între Robyn și Vic
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să facă efortul de a se adapta la ceva necunoscut. În chip ironic, Robyn, specialista în romanul industrial al secolului XIX, dă ochii prima oară cu aspectul real al industriei moderne și e dezgustată, înspăimântată de tot ce vede. E dezgustată de nivelul subuman la care sunt reduși indivizii, și e înspăimântată că ar putea și ea să fie atrasă într-o activitate care i se pare respingătoare. Pentru început, între Robyn și Vic se cască un abis, în ciuda faptului că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt responsabile pentru dezgustul față de politică (Fallows, 1997), în timp ce alți cercetători identifică un efect benefic al conflictelor din știri asupra participării politice (Schuck et al., 2011; Schuck și de Vreese, 2012). O posibilă explicație ar putea fi că spectatorii sunt dezgustați de conflict per se. Totuși, impactul cadrajelor conflictuale trebuie să aibă o legătură cu opiniile anterioare ale spectatorilor legate de politică. Indivizii nu sunt tabula rasa, foi goale, pe care media pot imprima orice opinie politică. Există un consens în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2006, p. 189). Din perspectiva cadrului teoretic folosit în acest studiu, emoțiile sunt un element care explică impactul conflictelor din știri asupra credințelor și comportamentelor politice. Hibbing și Theiss-Morse (1995) argumentează că tot mai mulți cetățeni din țările occidentale sunt dezgustați de politică. Principalul motiv este acela că politica li se pare oamenilor ineficientă, lipsită de principii, haotică și plină de conflicte. Potrivit lui Fallows (1997), felul în care mass-media încadrează politica este cel puțin parțial responsabil pentru neîncrederea sau chiar dezgustul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pentru a o instaura. Să nu ne temem prea mult nici de cluburi, nici de alegeri, nici de Adunarea națională: nu există riscul de a reîncepe Teroarea din '93, istoria nu se repetă și instituțiile politice care încep să ne dezguste nu-i mai pasionează destul pe oameni pentru ca ei să-și taie gîtul în cinstea acestora. S-ar putea spune că nu există nici un pericol? Dimpotrivă, există unul mult mai mare decît cele din trecut. În spatele revoluției politice se află
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
le prezinți probleme în care nu înțeleg nimic și în care, ca să pătrunzi, trebuie să treci prin definiții și prin reguli așa de sterpe pe care ele nu sînt obișnuite a le vedea în amănunt, că se descurajează și se dezgustă. Dar mințile slabe nu sînt niciodată nici oameni de cultură, nici oameni de știință". Cei doi prieteni, Ion Ghica și Vasile Alecsandri, ține să ne atenționeze Ion Barbu, sînt spirite în formațiuni comparabile și, în pofida acestei realități, constatăm: "Cît de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai erudit iudeo-creștin și care a înțeles, dacă mai era ceva de înțeles, că plăsmui- rea pute îngrozitor. Origene a fost obligat să recunoască aceste grave antinomii ale Torei și Talmudului, datorită filozofilor greci care au început să o studieze dezgustați de dovezile barbariei iudaice existente în scrisorele pretins ,,dăruite” de Iahwe. El recunoaște că multe texte din Tora și Talmud nu pot fi luate în sens literar pen-tru că ar încălca bunul simț, de parcă iudeo-creștinii au pus vreodată preț pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fi trecut"137, cuplînd astfel istoria la fondul nostru de neliniște organică, singura formă de îndoială care angajează și potențează subiectivitatea umană (cum se întîmplă la Pascal sau Șestov) și care o poate vindeca de dezgustul de istorie. Dar de ce dezgust? Pentru că, între altele, ideea de progres fusese într-un fel compromisă. Era o idee alterată, va spune Cioran. Motivul: se petrecea, în vremea sa, o transformare cu totul de neînțeles pentru om: "Creștinismul este terminat, dar și istoria. Omenirea a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
izbucnit iritat: Nu vezi ce-mi fac ăștia? Astfel de reacții se pot întâlni și în jurnalul său 6. Atitudine cu atât mai de înțeles pentru mine, aflat aproximativ în aceeași situație, prins între două focuri. Ambiguitate inevitabilă, care mă dezgusta tot mai mult. Dar momentan nu mai puteam da înapoi. Pe scurt, împrejurările erau următoarele: fost deținut politic și deportat mulți ani, fără a fi totuși propriu-zis un om politic, acționam după eliberare dintr-un dublu impuls: realizarea unui proiect
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ambigue? Dar tot entuziasmul meu a fost ucis, strangulat. Intrasem conștient în gura lupului, animat de cele mai bune intenții. Am început deci să nu mai iubesc Hermeneutica lui Mircea Eliade. Cele ce s-au întâmplat în Franța m-au dezgustat și mai mult de această carte, de care pur și simplu n-aș mai vrea să aud. 2. Mă așteptam ca prima carte română și franceză, editată la Paris despre Mircea Eliade, după decenii de proteste pe deplin îndreptățite de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
contribuise în vreun fel la inspirarea, editarea și traducerea sa. Jean Gouillard era francez, prieten personal al lui Mircea Eliade. Cartea mea nu se putea încadra câtuși de puțin în categoria colaborării culturale. Oricum ar fi fost, întreaga poveste mă dezgustase total și definitiv. Relațiile mele cu Mircea Eliade s-au răcit deci treptat, în mod inevitabil, inclusiv din cauza bolii sale (scria de altfel tot mai greu; scrisorile din 5 dec., 4 ianuarie, 14 feb., 6 apr., 17 iulie, 20 aug.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
într-un fel) a operei și ideilor lui M. E.? Este de remarcat că un recenzent american, total străin de micile noastre polemici balcanice, a făcut tocmai o astfel de observație pătrunzătoare. Detalii, poate cu alt prilej 13. Ceea ce mă dezgusta cel mai mult era reacția de iritare nedisimulată a unora ce visau fie monopolul recuperării, fie priveau cu neacoperită antipatie inițiativa-surpriză a unui intrus, marginal, pe deasupra și neistoric al religiilor (ca și cum despre asta era vorba), care invadase fără permisiune crimă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de la care eu (și alții) să se revendice în lucrările lor viitoare. Ca să nu plutesc total în aer, am construit această «hermeneutică a lui Mircea Eliadeă din elementele operei sale. Atât și nimic mai mult. în unele momente de cumpănă, dezgustat de multele mizerii rezervate de deceniul al nouălea, intenționa să distrugă această corespondență. S-a răzgândit până la urmă și a donat-o Bibliotecii Române. 2 Șerban Madgearu, Interviu cu dl. Adrian Marino... in: Cotidianul, 19 martie 1992. Reproducem un pasaj
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pretenții derezonabile! Adică nu există probleme mai mari în lume decât morbul funcționalului? Ce facem cu subnutriția, cu boala, cu nedreptatea? Nu trebuie scăpat cât mai curând și mai definitiv de disfuncțiile astea? Fato, dar rău trebuie să te fi dezgustat pe tine vechea-ți slujbă...! − Riguros vorbind, sunt victime ale injustiției, sau bolnavi, sau famelici, toți cei care se cred astfel; atentatele la echilibru se simt, nu se constată obiectiv. Nimeni dinafară nu poate decreta câtă și ce anume fel
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
putință inumană de a îndura, mai potrivită vitelor de povară. Asta se petrecuse chiar înainte ca ea să-l părăsească, aidoma unui toreador ce refuză să-și strice mâna pe un taur împăcat cu jugul. Sondase îngăduința lui până se dezgustase insuportabil de sine; atunci, într-o străfulgerare de moment, îi înapoiase terapeutic toate darurile primite de la el, bănuite a fi agenții unei redutabile contaminări cu previzibilitatea specifică obiectelor. Nu găsise cuvântul potrivit în olandeză și, la paroxismul furiei, îi strigase
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
permitea condiția. Simțise că foamea lor de miracole o depășea cu mult pe cea gastrică și, mai ales, că era greu ca, în aceste condiții, să reziști tentației de-a suplini un Dumnezeu surd. − A propos, reluă el, m-a dezgustat profund pledoaria deșănțat de umanistă a lui Beigbeder din Un roman francez, pe care mi-ai împrumutat-o tu: nimic altceva decât o patetică smiorcăială pentru înțelegerea slăbiciunii - și unde mai pui că venind din partea unui vlăstar nobil. A trebuit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și ați descoperit un plagiat, ați făcut greva foamei în România și ați conferențiat la universități prestigioase din S.U.A., ați lucrat la mai multe publicații și ați scos, Dvs., una (Agora), ați implementat democrația în Basarabia și v-ați arătat dezgustat de felul cum văd unii democrația pe malurile Dâmboviței. Când ați avut timp să faceți toate aceste lucruri? Și la care dintre ele țineți mai mult? E ceva ce, totuși, n-ați făcut și regretați? D.T.: Aș începe cu un
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
te uiți așa, am flirtat cu frate-tău"". Când i se întâmpla să viseze la aceste flirturi, își amintește soția lui André Malraux, se simțea "sugrumată de groază". Însă această răzvrătire a Odettei, "oricât de simplă ar fi fost, o dezgusta mai puțin, dacă stătea să se gândească, decât supunerea oarbă a celorlalte colege". Iată de ce, deși Odette nu căuta să facă prozeliți, Clara și Lisbeth care se arătase inițial "dezgustată", au fost treptat "pătrunse de acest suflu al neîngrădirii". Calea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prin cap să se mărite cu Julien: acesta nu are nici un dram de avere și, mai mult decât atât, reprezintă Amantul prin excelență. Maud îl place pentru trupul său, așa cum își place un bărbat ibovnica, cu dispreț: "Toți bărbații [...] mă dezgustă oarecum [...], îi mărturisește ea unei prietene. În afară de Julien. Îmi plac mâinile lui, buzele lui, ochii lui. Îl doresc, din câte-mi dau seama, așa cum ne doresc pe noi bărbații, chiar și atunci când ne urăsc". Maud nu concepe să-și petreacă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
odată cu Al doilea sex, fundamentele sale teoretice, soclul său filozofic. Această luare de poziție nu este agreată de toată lumea. Departe de asta. Primirea rezervată de care are parte lucrarea în 1949 este aproape unanimă. De la dreapta la stânga comunistă, ea șochează, dezgustă, indignează. Simonei de Beauvoir i se aduc reproșuri mai cu seamă pentru capitolul consacrat maternității, din care răzbate repulsia ei pentru tot ce este matern. Nu i se iartă nici pledoaria în favoarea legalizării avorturilor, nici evocarea frigidității feminine, a lesbianismului
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la început de secol și, împreuna cu Aurel Băeșu, părăsește scoala, lăsându-se cuceriți de vibrațiile de lumină, mereu altele în diferitele ore ale zilei, ce modifică peisajul poetic al Iașului. "Tinerii aceștia [Bălțatu și Băeșu] scria Tonitza au dezertat dezgustați din cuprinsul rânced al Academiei oficiale, unde frumosul este servit în mici doze insipide și pedante și au căutat inspirațiunea în contemplarea priveliștilor pitorești, pe care împrejurimile Iașului le dezvăluie așa de discret și așa de bogat. Aici și-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
guvernate de talent. Elabora cu ușurință În munca de creație. Întreținea ironia seducătoare și paradoxul diafan. Fascina prin expresia armonioasă a liderului nativ. Avea o mare presiune pentru adevăr și se află convins, solidar cu cei de partea dreptății. Îl dezgusta colajul ipocrit al mediocrității, iar În confruntarea cu solemnitatea vida strălucea că un rebel magnific. Își organiza viitorul imaginat În perspective polivalente Întotdeauna eliberate de duhul rău al defetismului. Deslușea prin reflexe congenitale misterele lumii lăsând impresia că a trăit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]