1,251 matches
-
prodromale, care să sugereze pentru medicul practician dezvoltarea unei schizofrenii ulterioare. Nu foarte multe simptome au putut fi izolate și analizate statistic, însă 14 au prezentat o frecvență suficient de semnificativă. Ele sunt reprezentate mai jos: Simptom Ticuri Dispoziție fluctuentă Dezinteres Tulburări ale voinței Simptome hipocondriace Senzație de rău matinală Acuze obsesivo-fobice Idei obsesive Comportament obsesiv compulsiv Scăderea energiei Anxietate/tensiune psihică Indiferență Meticulozitate anormală Dispoziție expansivă Tab: Distribuția simptomelor cel mai frecvent întâlnite în prodromul schizofreniei Așa cum se remarcă, frecvența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
inhibiție ale personalității schizoide ducând la o serie de structurări intrapersonale și în secundar la modificarea raporturilor interpersonale: mai întâi o reducere marcată a activităților personale, tradusă printr-o adevărată "pierdere de viteză" (Ey) comparativ cu activitățile anterior bine integrate, dezinteres, vagabondaj, neglijență, abandonarea muncii sau schimbări repetate a locului de muncă. Afectivitatea este și ea modificată: subiectul apare repliat în sine, indiferent și neparticipant față de bucurii sau necazuri (atimhormia descrisă de Dide și Guiraud). Modificările afectivității și tulburările de comportament
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
depresivă: negativism, bizarerie, atimhormie, variabilitate a semnelor clinice, forma cu anxietate importantă, idei de influiență sau de depersonalizare, idei delirante de persecuție, de influiență, de prejudiciu. în schizofrenie formele depresive sunt atipice și au aspectul unei inhibiții psihomotorii asociata cu dezinteres și mutism prelungit, fiind lipsite de o veritabilă durere morală, sunt monotone și prezintă frecvent reacții de neliniste și idei delirante polimorfe, în cadrul unei depersonalizări. Pot institui conduite de autoagresiune și automutilare cu mod de efectuare și motivații ce par
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
literaturii tehnice și de specialitate (inexistente practic), cel al editării dicționarelor etc., zone în care situația nu este deloc mai roză, ci dimpotrivă. Impresia generală este de total abandon. Inițiativele individuale - câte există - sunt minate de lipsa banilor și a dezinteresului celor bogați (îmbogățiți peste noapte în aceste vremuri fără de lege ale tranziției) față de carte. Tot sărăcia fără precedent a societății basarabene - de care în mare parte este vinovată - absolvă, în mod ciudat, puterea actuală de răspundere și inițiativă. Investițiile statului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de la Chișinău, iar sincronizarea, cum am încercat să arăt în notele de față, se amână. iulie, 1996 Scenarii. Ordine și medalii O întâlnire - în cadrul Salonului Național de Carte - cu poetul, criticul și editorul englez Michael Hulse, a ilustrat încă o dată dezinteresul scriitorilor basarabeni față de adevăratele evenimente culturale - atât de puține totuși! - care au loc la Chișinău. Scriitorul britanic, un profesionist autentic, animat de curiozitate și deschis dialogului, a sosit în Basarabia să discute literatură și să cunoască autori băștinași. Aceștia însă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
crea o anume imagine despre ceea ce se întâmplă în România. Sunt preferate întotdeauna textele care descriu o realitate dezorientată și dușmănoasă, fără nici o perspectivă. Miza bine calculată a acestei acțiuni este la vedere: îndepărtarea cititorului basarabean de tematica românească, sporirea dezinteresului acestuia și amplificarea unui sentiment de scârbă pentru un mediu convulsiv și sărac, comparabil cu cel de-acasă. Sunt exploatate/manipulate în acest fel (o „exploatare în orb”, cum ar zice Adrian Severin, ministrul de externe demisionar de la București) chiar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
respinsă. Ghinionistul consilier prezidențial (cu adevărat mare ghinion pe fosta instituție prezidențială a R.M.!) si-a mai potolit avântul, când s-a aflat că nici măcar nu este membru în Filiala Scriitorilor din România, căreia îi trasa cu atâta aplomb și dezinteres planuri de activitate și de dezvoltare. Poate că dl Strâmbeanu a vrut - vorba poetului - să facă binele „în aceste vremuri periculoase pentru națiune, când avem nevoie de unitate și coeziune”, însă după prestațiile sale publice de până acum, zgomotoase și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
peste tot în lume de cel de-al Doilea Război Mondial. Ceea ce a deranjat mai mult pare să fi fost faptul că vecinii se folosiseră de război și profitaseră de slăbiciunea Bulgariei 40, iar un astfel de resentiment explică oarecum dezinteresul manualelor pentru soarta "țărilor-surori" comuniste. Uniunea Sovietică fusese cea care forțase intensificarea relațiilor "tovărășești" dar, în percepția autorului, aceste raporturi nu constituiseră o formă de "politică internațională", comparabilă cu aceea din Occident. Bulgaria se simțise izolată în această parte a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru un copil, ce rol are ea în formarea oamenilor. Copiii dificili provin, am văzut, fie din medii familiale cu climat nefavorabil și cu influențe traumatizante asupra vieții lor sufletești, fie din familiile în care există o condamnabilă neglijență și dezinteres din partea părinților, pentru educarea lor. Este de la sine înțeles că în integrarea copiilor dificili, școala trebuie să depună un efort deosebit, mai ales că piedicile nu vin numai de la acești copii, ci și de la părinții lor, datorită dezinteresului și înțelegerii
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
neglijență și dezinteres din partea părinților, pentru educarea lor. Este de la sine înțeles că în integrarea copiilor dificili, școala trebuie să depună un efort deosebit, mai ales că piedicile nu vin numai de la acești copii, ci și de la părinții lor, datorită dezinteresului și înțelegerii greșite a rolului lor în educarea copiilor. Un alt element important pe care trebuie să-l avem în vedere este faptul că integrarea copilului în școală înseamnă de fapt integrarea lui în grup, în viața de grup, viață
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
respectabile), cum diferită este istoria celor două popoare. Nimeni nu scrie acest lucru, nimeni (sau aproape nimeni) nu cunoaște această realitate. Această carte nu are pretenția să aibă ultimul cuvânt. Nu are pretenția să umple golul acumulat în decenii de dezinteres din partea profesioniștilor din sector. Dorește doar să dea voce, "în mod părtinitor", celor care până acum nu au avut-o niciodată. Încercăm să recitim experiența românilor din Italia, dar nouă ne place să-i numim români "italieni" din punctul de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
activitățile economice desfășurate de aceștia. Nu s-a spus niciun cuvânt despre acele 27 000 de firme italiene ce își dezvoltă activitatea în România sau de cele 20 000 de firme românești care acționează în Italia. c) existența unui total dezinteres al spațiului mass-media și al celui cultural pentru istoria, viața culturală, economia și ordinea socială din România. Dacă cineva a încercat să găsească în cele mai bune librării italiene informații, analize politologice, sociologice sau economice care să se refere la
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
la discursuri, legi și metode discriminatorii, ce au fost încurajate în ultimii ani, și nu doar în mod irațional, de anumiți exponenți politici. De ce o fac? Din ignoranță, din demagogie, pentru calcule meschine, din miopie politică și deci dintr-un dezinteres total față de problemele reale ale națiunii". Ce ar trebui să facem? Cum vom rezolva această situație? "Știți, eu cred că pentru românii din Italia mai este, încă, mult de făcut, și asta în toate sectoarele: în politică, în societatea civilă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
sunt prezentați toți cei care au fost premiați, mai puțin ai noștri". Cum justifică acesta, din punct de vedere strict profesional? Mi se pare că jurnaliștii italieni uită sau nu dau importanță aspectului de pre-documentare, dau dovadă de un mare dezinteres. Astfel se și explică de ce nu au prea multe informații asupra cetățenilor de etnie rromă, asupra istoriei noastre și a relațiilor care există de atâția ani de zile între România și Italia. Problema e că astfel de "lipsuri" apar adesea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
se ridică nivelul de trai cu atât gradul de integrare este mai mare. Un alt aspect este dat de lipsa de cunoaștere a propriilor drepturi și interesul scăzut pentru viața politică, socială și culturală italiană. Și ca să fim realiști acest dezinteres se înregistrează și pentru cea românească. Am realizat, pentru a înțelege această situație, o mică cercetare, cu caracter empiric. Ceea ce a rezultat este o totală apatie în raport cu asociațiile politice existente în teritoriu și de acțiunile acestora. La momentul în care
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
statului roman, a apărut și atitudinea subversivă a creștinilor Bisericii primare, care și-a arătat primele indicii pe vremea scriitorului păgân Celsus, care nu a ezitat, neînțelegând substratul chestiunii, să-i mustre pentru slaba lor fidelitate față de împărat și Imperiu. Dezinteresul creștinilor față de statul roman, cauzat de nerecunoașterea exercițiului libertății de cult, a dus la diferențierea celor dintâi față de ceilalți cetățeni practicanți ai diferitelor religii, din interiorul Imperiului, a determinat o anumită lâncezeală în folosirea armelor, la care s-au mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
după cum ne mărturisește Origene: Creștinii fac mai mult bine patriei decât restul umanității, prin educarea cetățenilor, prin învățarea evlaviei față de Dumnezeu..., respingând astfel acuzația de izolare adusă creștinilor. Creștinii nu fugeau de responsabilitățile civile și nici de funcțiile publice din dezinteres față de res publica, fiind implicați în buna desfășurare a rolului lor social. Pentru Origene, înstrăinarea creștinilor față de Imperiu consta în detașarea de activitățile strict pământești, din dorința preocupării pentru cele cerești, care educă omul spre Dumnezeu. Ideea prezentă deja în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
său personal și al guvernării sale, situându-l pe același plan cu senatorii pe care i-a eliminat pentru a putea domni mai liniștit. Foarte probabil, Clement, la sfârșitul consulatului său, în care și-a desfășurat activitatea și a demonstrat dezinteres în guvernarea res publicam, fiind mai liber în acțiunile sale și-a mărit inerția administrativă și detașarea de cultul celor mulți, iscând o suspiciune accentuată (fără probe evidente), inspirată mai mult de rațiuni politice decât religioase. Din acest motiv, inerție
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acela de a fi doborât templele pe care aceștia le-au înălțat. În atitudinea sa, cezarul Occidentului nu a întâlnit lamentațiile, dezaprobările și nici interferențele colegilor săi de domnie, care au observat în mod cert simpatiile acestuia față de creștinism ori dezinteresul aplicării edictelor persecutoare ale lui Dioclețian. Să fi fost oare teama lui Dioclețian de a nu isca o lupta în cadrul tetrarhiei ori aplicarea edictelor mai mult silită (de Galerius) decât voită? Ori să fi fost informat îndeajuns despre prezența nesemnificativă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
opuse, implicând semnificații socio-politice. Refuzul pronunțării numelui în fața lui Dio nu este rezultatul disprețului față de autorități, ci al exigenței sale de a-și manifesta identitatea spirituală (Christianus sum). Pentru autoritatea romană, legată concepției de popor (populus), refuzul declarării numelui corespundea dezinteresului față de națiune, echivalentul unei atitudini rebele ce se cerea sufocată. Pentru Maximilianus, serviciul militar este o profesiune negativă în sine însăși, întrucât se identifică cu săvârșirea răului, concept care, deși subînțelege și actele idolatrice, indică mai curând un comportament făcut
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Constantinopol I (381) și Calcedon (451). 3. Religia soldaților din armata romană a secolului IV Problema religioasă nu interferează în fidelitatea soldaților față de suveran, înconjurat tot mai mult cu aura divinului. Această indiferență a armatei secolului IV față de schimbările religioase, dezinteresul față de religia împăratului și posibilitatea unei coexistențe pacifice a militarilor cu diferitele religii relevate este unul dintre elementele caracteristice ale acestui secol turbulent. Aceste atitudini puteau reduce aparent importanța creștinării armatei. În aceste condiții, apare spontan și întrebarea: care este
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
hotărâte „numai în cursul evenimentelor ulterioare”. Partea de sud-est a Europei făcea obiectul punctului 3 al Protocolului secret al Pactului, unde se viza direct România sau, mai precis, destinul provinciei sale dintre Prut și Nistru: Basarabia. Germania își declara „totalul dezinteres” față de această provincie românească, în condițiile în care partea sovietică a afirmat că își „accentuează interesul”.. Acestea erau coordonatele și condițiile politico-diplomatice stabilite pe continentul european, în special pentru partea sa răsăriteană. În asemenea condiții, România trebuia să-și conserve
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din punct de vedere organizatoric, ceea ce, sub aspectul funcționalității și operativității lor, a influențat negativ rolul imunitar în ansamblul structurilor statului. În fond, s-a dovedit că instituția statală și factorii politici importanți, în cvasi- totalitatea lor, au manifestat un dezinteres cras, uneori frizându-se prin atitudini inconștiente în organizarea și funcționarea unor servicii secrete puternice și eficiente, ce puteau fi pârghii importante în preîntâmpinarea dezastrului din vara anului 1940, care este la originea situației total dezavantajoasă a României de după război
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
unei abordări, soluții, care să determine conturarea unui proiect acțional, metodologic bazat pe succes. Flexibilitatea este atunci corelată cu paradigma alegerii unei alternative conceptuale, metodologice, doar dacă educatorul posedă cultura și competențele bazate pe acceptarea acestui principiu, contrar rigidității, sărăciei, dezinteresului pentru eficiența educației, pentru responsabilitatea formării educatului pentru viitorul competitiv, concurențial, creativ. Această alternanță metodologică nu mai poate întârzia în a fi prevăzută explicit și în formarea, dezvoltarea profesională a educatorului, pentru împlinire sau verificare a competențelor de bază specifice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sa față de stimulii obișnuiți. În consecință, este indiferent la orice, indolent, nedecis și incapabil de a gusta plăcerea care este inspirată de perspectiva scopului de atins. Dacă profesorul va lega Însă, În mod invariabil, această lene a elevului numai de dezinteresul acestuia față de școală, explicație cu care elevul nu va fi de acord În forul său interior, va apărea fenomenul de rezistență interioară, de pe urma căruia dialogul dintre profesor și elev Încetează. Mai mult, dezacordul respectiv Îl va face pe elev să
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]