1,495 matches
-
și situațiilor sociale dezirabile și, în al doilea rând, prin aceste definiții alimentează confuzia morală care încurajează devianța personală. Multe dintre cele mai dezagreabile conflicte care se ridică în jurul problemelor sociale sunt legate de faptul dacă situația dată este corectă, dezirabilă, sau ea trebuie considerată o problemă socială. Acest lucru se produce deoarece condițiile sociale date nu afectează în mod egal toate părțile implicate. Unele părți profită din situațiile care produc dezavantaje pentru alții. Și dacă profitul ori avantajul este sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cantonată într-o „sferă a preocupărilor femeilor”. Așa cum femeile sunt mai „pricepute” la activitățile casnice, creșterea și îngrijirea copiilor, așa ele par a fi mai bune, în cadrul instituțiilor publice de această dată, în această problematică atât de titrată și de dezirabilă în contextul aderării la UE. Prin urmare, marea majoritate a respondenților, fie bărbați, fie femei, „cunosc” multe despre egalitatea de șanse, precum și despre importanța aducerii pe agenda publică și despre soluționarea unor probleme sensibile la gen; cu toate acestea însă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
moralizatoare, demne de reținut și de urmat, deși inițial le percepuse carnal, povestirile lor receptându-le mai mult estetic, decât spiritual. Doar la sfârșitul narațiunii el află, și odată cu el și noi în calitate de cititori, că nimfele nu erau niște fecioare dezirabile, ci virtuți reale, și numai acum conștientizează Ameto că nu le-a râvnit în sensul propriu al cuvântului. „În mod asemănător, vede cine sunt aceste nimfe care mai înainte i-au încântat ochii mai mult decât intelectul și care acum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tehnică «mai bunăă așteptăm salvarea”<footnote Denis de Rongemont, L’avenir est nôtre affaire, Paris, Ed. Stok, 1977, p. 38. footnote>. Noile politici și practici manageriale au ca un principiu diriguitor: nu tot ce este tehnologic posibil este și uman dezirabil. Ca atare, un management axat pe om (antropocentric) introduce metode de selecție și decizie bazate pe distincția «bun-răuă. „Problema alegerii politice publice pentru dezvoltarea societală trebuie să se confrunte cu dimensiunea sa tragică - alegerea În economia publică este foarte rar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
al integrării privind raportul dintre om și organizație Modelul reprezintă un set de cerințe „ideale” (de dorit) care vor fi (sau nu) realizate În măsura În care personalul și echipa managerială vor reuși să promoveze un tip de acțiune socială orientat spre scopurile dezirabile exprimate prin „funcții”. O bună perioadă de timp, organizațiile au fost private ca simple „instrumente” de acțiune, ca un tot unitar și coerent, structurat pe baza unor scopuri comune și fixe. Integrarea era privită ca rezultând de la sine, „natural” ca
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
compararea termenului de recuperare a investiției caracteristic proiectului cu valoarea-prag aleasă. Selecția proiectelor de inovare are în vedere acceptarea proiectelor cu un termen de recuperare a investiției inferior valorii-prag și respingerea celor cu termen de recuperare a investiției peste cel dezirabil. În cazul evaluării diferitelor variante ale aceluiași proiect, se va selecta varianta care presupune cel mai redus termen de recuperare a investiției. Limitele utilizării acestui indicator drept criteriu de evaluare a proiectelor de inovare sunt următoarele: încurajează orientarea managerilor spre
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
moralizatoare, demne de reținut și de urmat, deși inițial le percepuse carnal, povestirile lor receptându-le mai mult estetic, decât spiritual. Doar la sfârșitul narațiunii el află, și odată cu el și noi în calitate de cititori, că nimfele nu erau niște fecioare dezirabile, ci virtuți reale, și numai acum conștientizează Ameto că nu le-a râvnit în sensul propriu al cuvântului. „În mod asemănător, vede cine sunt aceste nimfe care mai înainte i-au încântat ochii mai mult decât intelectul și care acum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pentru a fi procesat și reținut. Willingham & Hill funcționează totuși mai puțin bine, iar Willingham & Hilliard nu merg deloc. Profitați de numele proprii. Mai mult decât orice altă categorie, ele sună personal în mod natural - o calitate a unui serviciu dezirabil. Numele proprii sugerează clienților și cine este responsabil. Clienții firmei de avocatură David Boies știu că îl pot suna pe David. Clienții firmei Consulting Partners, pe de altă parte, se simt neajutorați. Π Cea mai bună denumire a dumneavoastră poate
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
bun. O candidată pentru o poziție de top la Yahoo! a spus că acceptă slujba în cazul în care compania renunță la nume. Alta, mai flexibilă, a pus condiția renunțării la semnul exclamării din nume.) • Exprimă sau implică un mesaj dezirabil? • Este bogat în înțelesuri? Transmite mai mult decât un mesaj pozitiv? (Unele denumiri bune nu trec acest test, dar multe denumire foarte bune o fac.) Π Înainte de a vă alege numele, testați-l. Harley, Ogilvy și incredibilele denumiri prescurtatetc "Harley
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
3595/din 22 aprilie 1998 privind elaborarea planurilor strategice de dezvoltare instituțională a universităților. Aceste “demersuri” se stabilesc plecând de la viziunea și misiunea universității. „Viziunea unei universități reprezintă o stare ideală proiectată În viitor și care configurează o posibilă și dezirabilă dezvoltare a ei”. „Misiunea unei universități reprezintă rațiunea acesteia de a fi și de a crea valoare pentru societate. Ea sintetizează legea existențială a instituției respective și explicitează viziunea ei. Misiunea determină evoluția universității, În sensul transformării viziunii În realitate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
clar totuși că Întregul Înțeles al unei astfel de memorii este doar asocierea imaginii cu simțământul produs de ea, care, Împreună cu conținutul intelectual și reacția fizică, constituie totalitatea unei judecăți de tipul dacă ceea ce este reamintit este bun ori rău, dezirabil sau nu etc. Este clar că gândirea, considerată ca un răspuns al memoriei, este În mod fundamental mecanică În ordinea sa de operare. Fie este o repetiție a unei structuri anterior existente, extrasă din memorie, fie este un anume aranjament
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Francis Galton era văr cu Charles Darwin (1809 1882) și avea 37 de ani la apariția Originii speciilor, pe care a primit-o ca fiind „aproape o revelație”; el a tras concluzia că „o continuare a evoluției umane În direcțiile dezirabile” reprezenta o necesitate precumpănitoare și că un asemenea program este posibil, deoarece atât calitățile fizice, cât și cele mintale sunt transmisibile. Galton era deja un matematician cunoscut și consilier În problemele utilizării statisticii În biologie. Propunerile lui Galton erau bazate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
singura imediat disponibilă, dar ea nu a intrat de îndată în lumea școlii 3. Să ne reamintim că, dintre toate epocile investigate, "istoria prezentului"4 rămâne cea mai vulnerabilă la acțiunea memoriilor concurente, dar și la permanentul dezechilibru între informația dezirabilă și cea disponibilă. Ieșirea din refuzul trecutului recent a fost una dificilă. Abia după un prim deceniu postcomunist s-au impus o serie de reprezentări istorice, capabile să ofere și altceva decât negări sau resentimente. Iar mediul școlar fiind, prin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
deplâns în acești ani faptul că "materia este mult prea simplificată", fiind convinși că "istoria pierde din cauza dispariției poveștilor și legendelor"19. Obișnuiți să remedieze singuri lipsurile sistemului, și-au asumat corecții voluntare, de menținere a discursului didactic în limitele dezirabile ale memoriei colective: "tocmai datorită faptului că manualele actuale acordă prea puțin spațiu unei personalități istorice și culturale de talia lui Ștefan cel Mare, considerăm că e imperios necesar să găsim noi, cadrele didactice, acele modalități de suplinire și de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Almaș. Referințele la tradiția istorică și literară nu au dispărut complet, dar funcția lor educativă a devenit marginală, net inferioară demonstrației științifice. Formal destinate unor copii de 10-11 ani, aceste manuale vizează de fapt un public matur, real sau numai dezirabil. Lecțiile dau impresia unui acord prealabil între autor și cititori, asupra a ceea ce urmează să se spună: adevăruri deja familiare, care confirmă lecturile precedente sau adaugă noi episoade unei cunoscute povestiri de succes. În majoritatea cazurilor, cea mai concisă definire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ceea ce sugerează și o complicitate macrosocială cu astfel de practici formative. Există regulamente din perioada comunistă în care se reiau, în detaliu, prevederi din epoca anterioară, referitoare la matricola școlară, formulele de salut, poziția corectă a elevilor în bănci, comportamentul dezirabil în afara școlii etc. Este, deci, mai interesant să urmărim evoluția atitudinii celor vizați față de aceste reguli și mai puțin conținutul lor efectiv. La o școală sătească, de pildă, "înainte de a începe ora dimineața, profesorul care făcea prima oră [...] făcea control
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
naționale". Ritmice (anuale) sau pur ocazionale, ele omagiau, în primul rând, monarhia și principalele momente ale calendarul religios ortodox. "Național" putea însemna nu atât oficializarea actului comemorativ prin text de lege, cât mai ales dispersarea lui reală (sau cel puțin dezirabilă), pe întreg teritoriul țării. Situație în care ne-am putea întreba prin analogie cu ceea ce se petrecea în Franța, de exemplu dacă este mai potrivit să vorbim despre o sărbătoare sau despre miile de sărbători care o compun, de fapt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Învățarea, autocontrolul și autoorganizarea. Stabilirea unui program clar de activitate prin instalarea unui ceas În camera copilului, utilizarea unui calendar, crearea unui spațiu destinat exclusiv sarcinilor de lucru. Utilizarea unui sistem de recompense simbolice (nu bani) și sancțiuni pentru comportamente dezirabile sau indezirabile. Controlul activităților de stabilizare sau Întărire a unor comportamente specifice (implicarea frecventă a copilului În contexte care stimulează comportamente dorite). Favorizarea interacțiunilor pozitive (copiii sunt stimulați să lucreze În echipe În care au dat cele mai bune rezultate
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
copil, familie și școală), utilizând tehnici de tip cognitiv-comportamental și experiențial. Intervenția comportamentală reprezintă un set specific de intervenții prin care părinții și cadrele didactice Învață tehnici comportamentale, cum ar fi sistemul de recompense, care au ca scop Întărirea comportamentelor dezirabile, respectarea regulilor și reducerea comportamentelor indezirabile ale copilului. Modificarea comportamentului este de fapt un instrument psihologic, folosit pentru schimbarea tiparelor existente ale comportării unei persoane și pentru a o ajuta să Învețe noi tipuri comportamentale pozitive. În cazul copiilor cu
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
ca finalitate optimizarea integrării școlare și sociale, iar obiective operaționale au fost următoarele: diminuarea deficiențelor atenționale și a comportamentului impulsiv; creșterea sentimentului de control asupra propriului corp; optimizarea capacităților de autocunoaștere, relaționare și comunicare; reabilitarea imaginii de sine; stimularea comportamentelor dezirabile. Datorită faptului că nu existau diferențe semnificative de vârstă Între copii, pe lângă ședințele individuale, aceștia au participat și la activități de grup, prin intermediul cărora au avut posibilitatea de a se exprima liber și deschis, de a interacționa și participa la
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
astfel, dramatizarea terapeutică. Efectele obținute În urma aplicării exercițiului au fost următoarele: În primul rând, copiii și-au orientat din nou atenția asupra propriei persoane, și-au autoperceput propriile simțiri, propriile gânduri, ca și pe cele ale „rolurilor” parentale introectate sau dezirabile. Au descoperit prin autoinspectare și prin analiza altora care sunt mecanismele ce acționează În cadrul comunicării Între oameni. Au conștientizat factorii care au facilitat o bună comunicare și care au fost cei care au dus la o comunicare tensionată și chiar
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
capacități dezvoltate, prin diferite tehnici de evaluare. ► Aplică sau transferă achizițiile în alte sarcini și verifică demersul care facilitează transferul noilor cunoștințe ș.a. În experimentul nostru menționat, privind formarea studenților-viitori educatori, a putut fi conturată și verificată ipoteza unui profil dezirabil de competență pedagogică a educatorului constructivist (Joița, 2008, pp. 70-85). Acum îl prezentăm doar sintetic, pe principalele dimensiuni conceptuale (roluri, competențe generale de bază, din care vor deriva apoi roluri specifice și variate subcompetențe), încât să fie susținută apoi alegerea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
provoca, a susține comunicarea variată. ► Roluri și competențe implicate în activitatea de reflecție în acțiunea-cercetare educațională: competența de a formula reflecții și a le utiliza, competența de a organiza, desfășura și valorifica acțiuni-cercetare în asupra ameliorării proceselor educaționale. Acest profil dezirabil al educatorului practician, ca model de definire a finalităților unui demers de formare a competențelor specifice unui domeniu, s-a putut contura astfel și după cercetarea sistemului de roluri îndeplinite în clasa unde este viabil apelul la paradigma centrării pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatorului însuși (acum tot în postura de educat), nuanțările sunt marcate de particularitățile elementelor implicate. În experimentul nostru menționat (2005-2008), patru asemenea concretizări ale conceperii și realizării unui curriculum pentru formarea a educatorului constructivist s-au verificat: • definirea unui profil dezirabil de competență pedagogică a acestuia, • particularizarea unui model de programă curriculară în consecință, pentru formarea acestor competențe la studenții-viitori educatori, • conturarea unui sistem metodologic de esență constructivistă în formarea competențelor enunțate și • construirea unui instrument de evaluare sumativ-integrativă a lor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestor competențe la studenții-viitori educatori, • conturarea unui sistem metodologic de esență constructivistă în formarea competențelor enunțate și • construirea unui instrument de evaluare sumativ-integrativă a lor, ca portofoliu specific în finalizarea formării. În sinteză acum, aplicând paradigma constructivistă, modelul privind profilul dezirabil de competență (Joița, 2008, pp. 70-85), ca produs-construct a concretizat modul de abordare al problematicii finalităților formării (prezentat în capitolul anterior). Aici, în contextul precizării curriculumului, el devine instrument necesar, intră în structura acestuia și poate fi considerat funcțional, pentru că
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]