717 matches
-
spunem că vodă a pornit de la un caz particular - mănăstirea Galata - fapt care a dus, însă, la un adevărat “ucaz” privind închinarea oricărei mănăstiri, peste care nu se putea trece nici într-un chip. Iată-l, așa cum l-a scris diacul, la porunca lui vodă: “Io Radul voievod,... domn al Țării Moldovei... văzând și socotind despre rândul sfintei mănăstiri numite Galata... că a căzut în mare slăbiciune și sărăcie... Întru aceea domnia mea, văzând și socotind despre slăbirea, și nimicirea și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dorința... Facă-se voia ta, fiule. După acest răspuns tipic mănăstiresc, bătrânul m-a întrebat: ― Ce vei face după ce om sfârși de deznodat cele documente. ― Cred că acesta este cuvântul potrivit pentru ceea ce facem noi. Deznodăm firul celor scrise de dieci, fir care uneori este foarte încâlcit. ― Nu sunt vinovați diecii, fiule. Ne aducem aminte cum uneori am găsit scris la sfârșitul documentului: vodă a poruncit, logofătul a învățat și eu diacul... am scris... ― Sfinția ta are dreptate. ― Nu mi-ai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstiresc, bătrânul m-a întrebat: ― Ce vei face după ce om sfârși de deznodat cele documente. ― Cred că acesta este cuvântul potrivit pentru ceea ce facem noi. Deznodăm firul celor scrise de dieci, fir care uneori este foarte încâlcit. ― Nu sunt vinovați diecii, fiule. Ne aducem aminte cum uneori am găsit scris la sfârșitul documentului: vodă a poruncit, logofătul a învățat și eu diacul... am scris... ― Sfinția ta are dreptate. ― Nu mi-ai răspuns totuși la întrebare, fiule. ― Nici nu știu ce să spun. Singurul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru ceea ce facem noi. Deznodăm firul celor scrise de dieci, fir care uneori este foarte încâlcit. ― Nu sunt vinovați diecii, fiule. Ne aducem aminte cum uneori am găsit scris la sfârșitul documentului: vodă a poruncit, logofătul a învățat și eu diacul... am scris... ― Sfinția ta are dreptate. ― Nu mi-ai răspuns totuși la întrebare, fiule. ― Nici nu știu ce să spun. Singurul gând care îmi stă în minte e să fim sănătoși, ca să putem termina ce am început. Pe urmă, când voi ajunge
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cătană-așa i-i bună / Să moară fără lumină, / Fără lumină de său / Fără om din satul său. / Da popă cine i-a fi / De răsună dealurile / Și În loc de dascăl sfânt / Croncănesc doi corbi În vânt / Și-n loc de diac cu carte / Dobașul cu doba bate / Păcatele i-s iertate. Cine focu i-a cânta? / Tunurile și pușca / Cine focu i-a jeli? Numa sunetu puștii. Spontaneitatea acestui enunța testament ne duce cu gândul Înapoi spre momentul care a generat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
așteptat ca mănăstirea să câștige... Căsiiana călugărița era prea mică în fața divanului și a egumenului mănăstirii Dancu. Asta nu ne împiedecă însă să mergem mai departe cu cercetarea noastră. Și dacă ești curios, am să-ți spun ce scrie un diac la 24 februarie 1777. -Să auzim! Un zapis de la Părla jidoavca a lui Marcul jidovu din Tîrgul de Gios împreună cu ficiorii ei... au vîndut o vie a lor ce iaste în Dealul Mîndru, alăture cu vie lui Grigoraș Curmîndru, în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Și ce de-a gospodari ședeau la rând ca să macine! Vorba ceea: “La rând ca la moară”. Și cu viile cum rămâne, vere? Mai simplu nici că se poate. Ne ducem la anul 1607 și citim un rezumat făcut de diac după un “zapis de la Pavăl Paleologul, grecescu, din 1607, scriind că au dat danie mănăstirii Golîi doao vii de la Șorogari”. Ce-o fi însemnând “doao vii”? Cel puțin două fălci de vie. Dar mai știi? Uite că la 18 aprilie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Pavăl Paleologul, grecescu, din 1607, scriind că au dat danie mănăstirii Golîi doao vii de la Șorogari”. Ce-o fi însemnând “doao vii”? Cel puțin două fălci de vie. Dar mai știi? Uite că la 18 aprilie 1609 găsim, după cum spune diacul, “o diată grecească de la Manoil Paleologul,... scriind precum au dat danie la mănăstirea Golîe viile lui de la Șoroga(i), la locul din gios, unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Cum se vede treaba, avem de-a face cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în Germania, 33790 Halle (Westf.), Kolkebecker Str. 54, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Suceava, str. Ștefan cel Mare nr. 47, bl A1, sc. A, ap. 12, jud. Suceava.(237/2004) 96. ROTH EMANUELA, fiica lui Salmen Paul și Diac Stela, născută la data de 30 octombrie 1974 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 90431 Nurnberg, Adam-Klein-Str. 167, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Sighișoara, str. Ec. Teodoroiu nr. 6, jud. Mureș.(55/2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169102_a_170431]
-
1 George Racoveanu, Cuvânt de lămurire, în "Predania". Revistă de critică teologică, anul I, nr. 1, 15 februarie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 17. Iată ce spune George Racoveanu despre contextul teologic interbelic în care își făcea apariția aceasta revistă: "Săgeata duhului pentru a cărui îndepărtare se roagă Sfântul Efrem Sirul rănește, parcă tot mai adânc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ionescu, Pentru o teologie cu nespecialiști, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 1/15 februarie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 19: Am mai spus-o și altădată, și nu preget a o repeta acum aici, în pragul acestei publicații a cărei cea dintâi menire este să pună o ordine vie în câmpul gândirii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Pr. Grigorie Cristescu, Cărțile de slujbă, izvor al predicii ortodoxe, în "Predania", anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 27. 3 Ibidem, p. 28: "Să nu uităm că Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-a rândul, din amvonul smerit, care a fost strana. Avem îndestulătoare dovezi că din amvon omilia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cf. Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 25. Acesta este unul dintre textele definitorii ale istoriei culturale române moderne referitoare la semnificațiile profunde ale Tradiției, un text care analizează cu o precizie, minuțiozitate și finețe specifice lui Nae Ionescu specificitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
4 Nae Ionescu, Limitele criticii teologice, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 5/15 aprilie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp. 73-74. 5 Ibidem, p. 74. 6 Cf. Mircea Eliade, Sacrul și profanul, București, Humanitas, 1992, p. 67: "Pentru omul religios, durata temporală profană este, dimpotrivă, susceptibilă de a fi oprită periodic de inserția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
7 Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 26: "Întoarcerea la origine este, însă, o operație imposibilă pentru că ea înseamnă pur și simplu înlăturarea Predaniei, adică ignorarea caracterului viu și deci a creșterii învățăturii. Este ca și cum, punând în pământ un bob
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aspirația permanentă a "Teribilului actor", care se desparte de "falsele străluciri", pentru a deveni autentic. Chemarea "Schiorului" spre muntele înzăpezit sugerează și stări emoționale indefinite. De asemenea, rămâne continuatorul vocilor limpezi ale strămoșilor: "Mă trag din neam străvechi, de cântăreți dieci/ În stranele bisericilor ardelene". În ciuda conținutului, care răspunde sau nu imnului ca specie, poetul cântă elegia fierbinte a Ardealului în rezonanțe grave și înmiresmate, reînnoind știutul glas menit să limpezească "ferestrele înghețate în nopțile de iarnă". Imnul lui Ioan Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tatăl, pârghie este mama înșurubată în brațele noduroase ale tatălui. Copiii ard și vremea absoarbe în neant generații și generații. Ca și Goga, dar mai ales ca Beniuc, Ioan Alexandru își fixează originea: "Mă trag din neam străvechi de cântăreți dieci/ în stranele bisericilor ardelene". Poetul retrăiește amintiri din nopțile de iarnă, apare mama înfășurată în năframă neagră, și cumpăna fântânii, aflată într-un permanent dezechilibru, stare în care unește izvorul cu steaua. Zorii vor surprinde satul și cimitirul într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1 Paul Diel, Divinitatea. Simbolul și semnificația ei, infra, p. 114. 2 Ibidem 3 Ibidem, p. 9 4 Tema a stat (și) în atenția unor autori precum: Vladimir Sossky (Vederea lui Dumnezeu, în românește de Maria Cornelia Oros, studiu introductiv diac. loan I. Ică jr.. Sibiu. Ed. Deisis. 1995) și Mircea Eliade (Nostalgia originilor. Istorie și semnificație în religie, traducere de Cezar Baltag, București, ed. Humanitas, 1994. în special capitolele 2 și 3); Paul Evdokimov (Iubirea nebună a lui Dumnezeu, traducere
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
după mărturia Sfântului Grigorie de Nazianz, trăsătura caracteristică pe care Sfântul Vasile a primit-o de la strămoșii săi a fost pietatea<footnote Grégoire de Nazianze, Discourse funèbres, text grec, introd. și trad. De F. Boulanger, Paris, 1908, p. 66 cf. Diac. Asist. Viorel Ioniță, Viața și activitatea..., p. 17. footnote>. Apoi, Sfântul Vasile și-a continuat educația în școlile din Cezareea Capadociei, unde l-a cunoscut pe Sfântul Grigorie Teologul, pe urmă în școlile din Constantinopol și, în fine, la Atena
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
cel Mare este unul dintre cei mai populari sfinți, opera sa constituie și astăzi un izvor bogat de învățăminte folositoare, iar exemplul vieții sale este unul dintre cele mai pilduitoare modele ale celor ce se nevoiesc pe calea desăvârșirii creștine. Diac.Asist.Drd. Liviu PETCU
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și obediența Grizildei, care oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca un simbol al sfiiciunii și al umilinței. Iar personajele feminine care respingeau această atitudine erau privite și înfățișate ca monstruoase, cum este cazul mamei sultanului, sau comice, situație
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tipuri de tăcere, de la neajutorarea Emiliei până la 78 Ibidem, p. 219. 79 Ibidem, p. 220. 80 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 390. 81 Priscilla Martin, op. cit., p. 220. 38 oportunismul lui Mai, de la rezerva fermecătoare și căutată a stareței până la zgârcenia diacului de a rosti mai mult decât este necesar sau decât crede că se cuvine. Când sunt neajutorate sau le lipsește orice forță de a se impune, eroinele lui Chaucer devin tăcute sau se ascund sub fațada unei impasibilități de neperturbat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dulce ca o acadea”82, deși nu putem crede că se bucura prea mult de proaspătul soț. Personajele au diferite motive pentru a fi tăcute și își manifestă tăcerea în maniere diferite.83 Mai adoptă o tăcere strategică. Cavalerul și diacul sunt tăcuți pentru că naratorul încearcă să-i înfățișeze efeminați, cu un aspect cast. Tăcerea ar trebui asociată cu principiul feminin, dar nu este ceva intrinsec caracteristic femeilor, ci constituie mai mult un comandament, o impunere a lipsei unei atitudini verbale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a alege, de a dispune și de a domina. Aceeași situație o întâlneam și la personajul boccaccesc, donna Philippa, care își susținuse cu succes cauza în fața judecătorului, justificând cu îndrăzneală libertatea totală a femeii și salvându-și astfel viața. Diacul, cel cu care se găsește în conflict târgoveața, întruchipează filosofia scrisă, personifică logica masculină impecabilă, care nu dă greș, pe când târgoveața este o metaforă a retoricii orale, ce păsrează unele incongruențe.314 Discursul, dar și istorisirea rostită de ea, abundă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cincilea, se dovedește a fi cel mai privilegiat, căci târgoveața declară că îl iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin este cu douăzeci de ani mai tânăr, meșter în arta dragostei, cunoaște din cărți răutatea femeilor, a fost diac la Oxford, un „intelectual” am putea spune. Lui i-a încredințat femeia moșie și bani, generozitate de care s-a căit apoi. Un episod semnificativ între cei doi este incidentul cu acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]