772 matches
-
ca "entitate nepieritoare" care se regăsește în comuniune cu divinitatea. Lucrarea Scrisori către fiii mei duhovnicești (Constanța, Sfânta Mănăstire Dervent, 2001) a Părintelui Arhimandrit Arsenie Papacioc, o figură de excepție a monahismului românesc, constituie un îndreptar creștin fundamental în ceea ce privește relația dialogică dintre călugăr și fiul duhovnicesc. Se spune că cea mai scurtă scrisoare de tipul "eo, - i" ar aparține unor filosofi. Epistolele "Părintelui de la Marea Neagră", cum este denumit Părintele Arsenie Papacioc, transgresează limitele comunicării laconice a celor doi filosofi care au
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și morale împărtășite. Aceste cadre alternative ale societății internaționale ar lărgi frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001) numesc "cosmopolitism dialogic". Linklater și Shapcott susțin ceea ce ei numesc "cosmopolitism subțire". Un "cosmopolitism subțire" ar trebui să promoveze idei universale, dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de asociere
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
umanitare (vezi și Devetak 2002). În această secțiune finală voi prezenta pe scurt felul în care este utilizat accentul pe dialog în teoria critică internațională. Linklater recurge la noțiunea de etică discursivă a lui Habermas ca model pentru abordarea sa dialogică. Etica discursivă este în general o abordare deliberativă și orientată către consimțământ de rezolvare a chestiunilor politice în interiorul unui cadru moral. După cum a fost elaborată de Habermas (1984: 99), etica discursivă pleacă de la nevoia subiecților comunicanți de a-și exprima
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
În condițiile globalizării, este corect ca etica discursivă să pună întrebări nu numai referitor la "cine" să fie implicat în procesele decizionale, ci și "cum" și "unde" trebuie luate aceste decizii. Cheia, aici, este "dezvoltarea aranjamentelor instituționale ce concretizează idealul dialogic" la toate nivelurile de viață socială și politică (Linklater 1999). Aceasta direcționează atenția către o sferă publică globală sau internațională în care "evenimentele sociale, actorii non-statali și "cetățenii globali" intră în dialog cu state și organizații internaționale referitor la exercitarea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Onoare la "Muses D'Or" și la Concursul "La plume d'Or" (1996). În eventualitatea (prea puțin probabilă, totuși) în care îi parcurge doar o secțiune a creației, cititorul poate avea înșelătoarea impresie că Dorin Popa este o natură fundamental dialogică, deschisă spre relevarea esenței interioare prin intermediul unui spirit afin sau al unei exteriorități empatice: în Convorbiri euharistice. Convorbiri cu Petre Țuțea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu și Andrei Pleșu (Editura Institutul European, Iași, 1992), respectiv Convorbiri euharistice. II. Dialoguri cu Alexandru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întâiul volum din ciclul Viața și opera lui Tiron B., literatura lui P. înscrie cele mai spectaculoase performanțe. Epicul se alcătuiește din narațiuni independente, „capitole-nuvele”, atribuite lui Tiron B., ziarist ardelean de aceeași vârstă cu secolul. Construite fiecare altfel, rememorativ, dialogic și în multe alte chipuri, utilizând cele mai diferite tehnici, de la aceea a povestirii la cele instituite de Noul Roman și de literatura absurdului, narațiunile amalgamează elemente din toate tipurile de roman - realist clasic, analitic, frescă, politic, popular, senzațional, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
din cărțile sale, am fost frapat de concepția sa fundamentală despre contradicție, principiul antagonismului și relația dintre actual și virtual. În fond, trebuie să spun că, sub un alt nume, este ideea pe care am reluat-o în ceea ce numesc dialogica, pentru că dialogica presupune o relație în același timp complementară, antagonistă și, eventual, concurențială. Cred că e cumva principiul lui Lupasco, diferit de dialectica lui Hegel și de aceea am numit-o dialogică, mai apropiată de viziunea lui Heraclit decît de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sale, am fost frapat de concepția sa fundamentală despre contradicție, principiul antagonismului și relația dintre actual și virtual. În fond, trebuie să spun că, sub un alt nume, este ideea pe care am reluat-o în ceea ce numesc dialogica, pentru că dialogica presupune o relație în același timp complementară, antagonistă și, eventual, concurențială. Cred că e cumva principiul lui Lupasco, diferit de dialectica lui Hegel și de aceea am numit-o dialogică, mai apropiată de viziunea lui Heraclit decît de viziunea dialectică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pe care am reluat-o în ceea ce numesc dialogica, pentru că dialogica presupune o relație în același timp complementară, antagonistă și, eventual, concurențială. Cred că e cumva principiul lui Lupasco, diferit de dialectica lui Hegel și de aceea am numit-o dialogică, mai apropiată de viziunea lui Heraclit decît de viziunea dialectică și hegelo-marxistă care presupun mereu o depășire. Altfel spus, ceea ce era interesant e că nu exista acea depășire hegeliană, dar exista tensiunea opușilor, care însă era creatoare, fundamentală și necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
1974, deodată, apare un nou acronim, CETSAS (Centre d'Etudes Transdisciplinaires Sociologie, Anthropologie, Sémiologie), eveniment important în istoria transdisciplinarității. Dar să trecem la o întrebare pe care și-o pun mulți cititori ai operelor voastre respective: ce distinge cu adevărat dialogica ta de filosofia terțului inclus a lui Lupasco ? E. M.: Ce o distinge fundamental ? Nu văd vreo distincție fundamentală. Există cuvinte care sunt folosite în mod diferit, deci care dau o orientare diferită. Dacă mă gîndesc, de exemplu, la problema terțului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
moravurile, organizarea lor), apărut în 1991. Lupasco figurează la loc de frunte în bibliografia primului volum, apoi dispare în mod curios din al doilea și al treilea volum, pentru a reapărea în fine în ultimul, unde scrii, la pagina 201, "Dialogica este tocmai terțul inclus..." Între timp, l-ai citat și în Science avec conscience (Știința cu conștiință), apărut în 1982. Nu-ți ascund bucuria mea cînd am văzut că îi acorzi din nou lui Lupasco și filosofiei sale a terțului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Deci bibliografia mea nu este coerentă. Nu cred că m-am îndepărtat de Lupasco, în al doilea și al treilea volum. Dar odată ce am abordat logica, în al patrulea, nu puteam să nu reconsider aceste lucruri și să nu spun "dialogica este terțul inclus". Nu puteam să nu o fac. B. N.: Să încheiem cu o problemă considerată de actualitate. Fără a ne lua propriile dorințe drept realitate, cred că putem afirma că, după o lungă a doua moarte, făcută din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de a gîndi identitatea în interiorul non-identității. De aceea, pentru a putea concepe modul în care unitatea europeană se ascunde îndărătul dezbinării și eterogenității, trebuie să apelăm la două principii de inteligibilitate capabile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic se referă la faptul că două sau mai multe "logici" diferite sînt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent și antagonic), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. Unitatea culturii europene nu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
De aceea, pentru a putea concepe modul în care unitatea europeană se ascunde îndărătul dezbinării și eterogenității, trebuie să apelăm la două principii de inteligibilitate capabile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic se referă la faptul că două sau mai multe "logici" diferite sînt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent și antagonic), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. Unitatea culturii europene nu stă în sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dualitatea să se piardă în unitate. Unitatea culturii europene nu stă în sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci în jocul nu doar complementar, ci de asemenea concurent și antagonic al acestor instanțe, înzestrată fiecare cu o logică proprie: este vorba de dimensiunea lor dialogică. Principiul de recursie se referă la faptul că trebuie să concepem procesele generatoare sau regeneratoare asemenea unor bucle productive neîntrerupte, în care fiecare moment, componentă sau fază a procesului este în același timp produs și producător al celorlalte momente, componente
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
elibereze de sarcina de a se autoapăra. Ele vor subordona aristocrațiile și burgheziile, nu le vor subjuga. Neputînd institui o societate ierarhizată și fixată în caste, ele vor permite mobilități sociale în sînul unei societăți pluraliste în care va domina dialogica luptelor dintre clase, grupuri, interese, influențe. Statele naționale sînt supuse unor tensiuni și conflicte interne care pot degenera pînă la a se transforma în război civil. Ele se ridică mai cu seamă unele împotriva altora. În secolul al XVI-lea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
noastre, că dacă într-adevăr cultura europeană a devenit civilizație revărsîndu-se asupra lumii, culturile europene au rămas culturi ce se văd de acum amenințate de însăși civilizația izvorîtă din Europa 17. În sfîrșit, vreau să mai precizez o dată semnificația termenului dialogică, care se dovedește indispensabil pentru înțelegerea identității însăși a culturii europene, care este producătoare / produs al unui joc de complementarități, rivalități, antagonisme între idei, teorii, concepții, viziuni asupra lumii. Termenul dialog este insuficient pentru a exprima caracterul conflictual. Termenul dialectică
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
producătoare / produs al unui joc de complementarități, rivalități, antagonisme între idei, teorii, concepții, viziuni asupra lumii. Termenul dialog este insuficient pentru a exprima caracterul conflictual. Termenul dialectică nu este de-ajuns pentru a exprima persistența opoziției dualiste în interiorul unității. Termenul dialogică este așadar esențial în acest text, cu toate că repetarea sa riscă să-l plictisească pe cititor, obosindu-l în loc să-i trezească interesul față de ceea ce constituie originalitatea culturii europene. Piața comună a ideilor În vreme ce Evul Mediu occidental este încă divizat în feudalități
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de excelență. Astfel, tradiția filozofică anglo-saxonă este mai curînd empiristă, cea franceză, mai curînd raționalistă, cea germană, mai curînd idealistă; însă în fiecare țară există contracurente puternice, pluralism, devieri. Astfel, Rusia nu a încetat să întrețină în ea însăși o dialogică între despotism și populism, între slavofilie și occidentalism, iar fermenții occidentali s-au implicat activ în această dialogică, în timp ce, în sens invers, bogăția contribuțiilor propriu-zis slave a marcat și fecundat cultura vest-europeană, grație operelor lui Pușkin, Gogol, Tolstoi, Dostoievski, Cehov
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
curînd idealistă; însă în fiecare țară există contracurente puternice, pluralism, devieri. Astfel, Rusia nu a încetat să întrețină în ea însăși o dialogică între despotism și populism, între slavofilie și occidentalism, iar fermenții occidentali s-au implicat activ în această dialogică, în timp ce, în sens invers, bogăția contribuțiilor propriu-zis slave a marcat și fecundat cultura vest-europeană, grație operelor lui Pușkin, Gogol, Tolstoi, Dostoievski, Cehov. Prin urmare, Europa rămîne sub toate aspectele o realitate culturală policentrică. Aceia dintre noi care am urmat cursuri
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Shakespeare, Molière, Dante, Erasmus, Cervantes, Montaigne, Pascal, Diderot, Rousseau, Goethe, Marx, Nietzsche, Kafka, Freud, Berdiaev, Croce, Gasset, Shelley, Büchner, Hölderlin, Rimbaud, T.S. Eliot, Dickens, Tolstoi, Dostoievski, Mozart, Beethoven, Mussorgski, Mahler, Berg, alături de mulți alții, se află în inima identității noastre. Dialogica culturală În perioada Evului Mediu, creștinismul disimulează conținuturile iudaice, grecești, latine pe care le înglobase, însă încetează a le ține încremenite începînd cu secolul al XI-lea: gîndirea creștină se nutrește cu ideile aristotelice (prin intermediul traducerilor din Avicenna și Averroes
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care s-au închis unele pentru celelalte are loc doar în mod subteran. În acest fel, Reforma retroacționează asupra Bisericii romane, unde se operează o reformă în interiorul Contrareformei și unde Credința se revigorează, într-un anumit fel, în raport cu operele. Adevărata dialogică se va instaura nu în sînul Credinței, ci între Credință și Rațiune, între convingere și îndoială și, în sfîrșit, între noile forme de gîndire filozofice și științifice. Începînd cu secolul al XV-lea, concomitent cu dezvoltarea Reformei, instanța creștină și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în sfîrșit, între noile forme de gîndire filozofice și științifice. Începînd cu secolul al XV-lea, concomitent cu dezvoltarea Reformei, instanța creștină și instanța greacă vor începe să se înfrunte, iar dialogul dintre rațiune și credință se va transforma în dialogică. În același fel în care Europa modernă se naște din punct de vedere politic într-un climat de ruptură și conflict, ea se naște din punct de vedere cultural în contextul izbucnirii antagonismelor dintre instanțele iudaică, creștină, greacă, latină. Renașterea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
naște din punct de vedere cultural în contextul izbucnirii antagonismelor dintre instanțele iudaică, creștină, greacă, latină. Renașterea, care apare în cetățile sau principatele din Italia și din Țările de Jos și care se va răspîndi în toată Europa, inaugurează o dialogică de acum înainte neîntreruptă și care implică schimburi și încorporări reciproce, fără însă ca opozițiile dintre contribuțiile culturale grecești, romane, iudaice, creștine să înceteze. Originalitatea europeană rezidă așadar nu doar în complementaritatea activă, ci și în caracterul conflictual permanent al
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
însă ca opozițiile dintre contribuțiile culturale grecești, romane, iudaice, creștine să înceteze. Originalitatea europeană rezidă așadar nu doar în complementaritatea activă, ci și în caracterul conflictual permanent al moștenirii elene, al moștenirii romane și al moștenirii iudeo-creștine. Începînd cu Renașterea, dialogica culturală se va diversifica și se va intensifica în multiple dialogici diferite, dar interferente, între credință, rațiune, îndoială, empirism. Astfel, în și prin Renaștere, cultura europeană se ivește ca fierbere dialogică permanentă, suscitînd o țîșnire neîntreruptă de idei, de teorii
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]