959 matches
-
la viitor și la condițional, au ajuns la reducerea auxiliarului la o simplă desinență, deci je chanterai, la viitor (în mod asemănător prezentîndu-se situațiile în italiană, spaniolă și portugheză: io contero, yo cantaré, eu cantarei). Dar, totuși, și la verb, diateza pasivă se exprimă numai perifrastic în toate limbile romanice, în vreme ce în latină se exprima sintetic la prezent (amor "sînt iubit"), iar mai mult ca perfectul din franceză și din italiană se exprimă tot analitic, în vreme ce latina îl exprima în mod
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între momentul actual și un alt moment) exprimarea a devenit perifrastică în limbile romanice. În general însă, în trecerea de la latină la limbile romanice, s-au produs și schimbări de conținut, încît viitorul romanic exprimă altceva decît cel latin, iar diateza pasivă are altă valoare în aceste limbi decît în latină. Constatările în legătură cu clasificarea tipologică a limbilor se întîlnesc uneori cu cele referitoare la factorii care explică existența unor situații speciale în limbile din aceeași familie sau în dialectele și graiurile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și germana procedînd analitic, iar norvegiana, daneza și suedeza atît sintetic cît și analitic. Dintre limbile cu pasiv analitic engleza se distinge prin faptul că folosește, la fel ca limbile romanice, verbul auxiliar "a fi" (to be
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Juan este întotdeauna simpatic), iar estar pentru o însușire sau stare trecătoare, momentană, accidentală (Juan está simpático Juan este acum simpatic). La fel, în portugheză, ser este pen-tru însușiri sau stări permanente și estar pentru cele trecătoare. Ca auxiliar al diatezei pasive, spaniola poate uza de oricare dintre cele două verbe, dar portugheza recurge pentru această valoare numai la ser. Aceste situații specifice celor două limbi iberice impun echivalări prin unele determinări lexicale în alte limbi pentru a indica nuanțele de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Aceasta este forma pentru plural preterit. 59 Har este forma de prezent a verbului att har "a avea ", la care se adaugă participiul trecut al verbului conjugat. 60 Acest aspect al limbilor nordice se corelează cu păstrarea realizării sintetice a diatezei pasive, cu ajutorul desinenței -s, la toate persoanele. Latina realiza, de asemenea pasivul, în mod sintetic, dar cu desinențe diferențiate în funcție de persoană și de număr. 61 În acest caz, modelul logic coincide cu cel semantic. 62 Problema determinării a fost pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În vârste le vârstuia,/ În chite le chituia./ Juni pe fete le vedea,/ Brândușița junilor!/ Le vedea, le alegea” (Titești - Vâlcea). Diluviul pare aici un fenomen animat de forțe interioare ce urmăresc legi și scopuri imanente materiei. Astfel se explică diateza reflexivă predominantă, ce transformă ploile într-un complement intern al unui verb impersonal. Precipitațiile cad întru sine, universul se transformă condus de legea proprie a involuției ciclice și câmpiile inițiatice se pregătesc astfel pentru sosirea concomitentă a florilor și a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
consubstanțiale naturii cabaline, și nu doar simpla lor asemănare. Nivelul morfologic dezvăluie cele mai ample semnificații textuale, în special prin clasa gramaticală a verbului. Pronumele reflexiv din forma „El nu s-a-nțăles” are mai puțin o funcție morfologică de a marca diateza verbului, aflată în distonanță logică cu subiectul, și mai mult rolul de a da o trăsătură modală comunicării, printr-o componentă afectivă a narării. „Agentulsubiect gramatical” participă mai intens la acțiunea verbului - predicat, subliniindu-se astfel gradul redus de cunoaștere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de curiozitate și amatori de prospecțiuni psi hologice, cum eram eu - dar pe potriva calității tot atât de du bi oase a acestor fete, la care groaznicele maladii venerice se Încuibă, se manifestă și se propagă mai departe cu o virulență devastatoare, datorită diatezei proprii unui organism Încă tânăr și plăpând, cum și ignoranței și delăsării cu care-și poartă aceste fete cele mai crude betegeli. Fata despre care Începui să vorbesc aci părea mai răsărită decât celelalte, Își purta capul ei cavalin semeț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
diverse doctrine, de la psihanaliză la teoria atașamentului, a psihologiei interpersonale, a comportamentului, cogniției sociale, psihologiei diferențiale, dar mai ales a cognitivismului. Sunt urmărite variantele normale, deviante, anormale și patologice ale dezvoltării psihismului de-a lungul ontogenezei. Problema vulnerabilității, a raportului diateză/stress, a non-vulnerabilității și elasticității (reziliențeiă de-a lungul dezvoltării sunt, de asemenea, abordate, împreună cu ansamblul funcțiilor ce pot condiționa apariția manifestărilor psihopatologice, compensarea și decompensarea lor. Psihologia și psihopatologia developmentală se prezintă, de obicei, sub formă de monografii ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-lea, au fost luate în considerare „stigmatele” ce indicau o sensibilitate crescută pentru unele boli psihice (Alexander, 1972Ă. S-a vorbit de „constituții” particulare, precum cea emotivă, astenică, epileptoidă și schizoidă (Postel, 1983Ă, ajungându-se în ultimele decenii la doctrina diateză/stress, la conceptul de vulnerabilitate crescută sau care poate crește circumstanțial (Zuckerman, 1999Ă și la cel de non-vulnerabilitate (Rutter, 1980Ă. Tulburările de personalitate se înscriu în această paradigmă de gândire medico-psihiatrică privitoare la teren. Din punct de vedere istoric, la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
există toate argumentele raționale să se emită ipoteza că tulburările psihice pe Axa I - dacă nu are rol cauzal sau agravant, cel puțin întrețin o tulburare diagnosticată pe Axa II. În prezent se consideră că tulburările de personalitate este o diateză care face ca persoana să ajungă mai ușor la o tulburare pe Axa I, mai ales dacă e expusă unor stresori, deci e o diateză ce crește vulnerabilitatea pentru sindroame psihopatologice. La fel, este o opinie general acceptată și afirmată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburare diagnosticată pe Axa II. În prezent se consideră că tulburările de personalitate este o diateză care face ca persoana să ajungă mai ușor la o tulburare pe Axa I, mai ales dacă e expusă unor stresori, deci e o diateză ce crește vulnerabilitatea pentru sindroame psihopatologice. La fel, este o opinie general acceptată și afirmată că tulburările de personalitate are un rol general negativ asupra evoluției unei tulburări pe Axa I, că această evoluție e mai severă decât în cazul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Anemia infecțioasă ecvina, denumită în continuare AIE, este o boală specifică solipedelor, produsă de un lentivirus cu acțiune complexă: imunodepresiva, eritropenica, trombocitopenica și proliferanta asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial, caracterizată prin febră remitenta și intermitenta, anemie, cardiopatie și oboseala la efort, diateza hemoragica, slăbirea rezistenței la infecții, care de cele mai multe ori provoacă moartea. Perioadă de incubație variază între 45-90 de zile, iar infecția se produce dominant pe cale orizontală, în special pe cale hematogena, prin intermediul insectelor hematofage sau prin folosirea de ace și instrumentar
PLAN din 18 septembrie 2003 (*actualizat*) pentru eradicarea accelerata a anemiei infectioase ecvine pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152555_a_153884]
-
sterilizate. Boală evoluează sporadic, enzootic, iar în unele zone epizootic, dar formă obișnuită de manifestare este cea cronică, animalele contaminate rămânând purtătoare și excretoare de virus pentru mulți ani. După infecție apar modificări clinice, imunologice (seroconversie, destrucția macrofagelor), hematologice (anemie, diateza hemoragica) și morfologice (infiltrații cu fibroblaste, hiperplazia foliculilor limfoizi, depozite de hemosiderina în organe). Sursă primară de infecție este reprezentată de caii bolnavi, în special anemolatentii, care pot fi purtători și excretori de virus timp de 15-18 ani. Sursele secundare
PLAN din 18 septembrie 2003 (*actualizat*) pentru eradicarea accelerata a anemiei infectioase ecvine pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152555_a_153884]
-
Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. ● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxă ● Relația text, frază, propoziție, cuvânt. ● Cuvintele și construcțiile incidente
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
număr, articol, caz, funcția sintactică, grade de comparații. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile sintactice, exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactică. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particula 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. Fraza. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie: PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziții, fraze procese și relații: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru: a) Proba orală: timp de lucru: 15 minute ... : timp de prezentare: 10 minute
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonata temporală
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
și negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative și terminative) - diateza pasivă cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - negativ - relativ - interogativ 7. Prepoziția - sensuri de bază ale prepozițiilor a, con, de, en, por, para... - opozițiile a/en, por/para - corelațiile de/a, desde/hasta - prepoziții grupate
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Clemens). * pentru 2 ore /săptămână ** pentru liceele/seminariile teologice 2.3 CONȚINUTURI A. Morfosintaxă Substantivul - gen, număr, caz - declinările I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparație Pronumele - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotărât Numeralul - cardinal, ordinal Verbul - verbe regulate, diateza activă și pasivă; - verbe neregulate: esse și *compușii; ire și *compușii; ferre și *compușii; fieri, velle. * pentru 2 ore/săptămână Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
descoperirea, prin raportare la context și cu ajutorul dicționarului, latin-român, a semnificației unităților lexicale din sfera istoriei; - recunoașterea pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziționate anterior și completate cu: adjectivul-comparația neregulată, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal - miile, verbul: verbe regulate, diateza pasivă, moduri și timpuri din tema supinului. - recunoașterea și exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor; - recunoașterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziții principale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative și absolute, subordonatele
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
și continuu, trecutul perfect simplu și continuu, going to, viitorul simplu și continuu, viitorul perfect simplu și continuu); verbe modale (can, may, must, should, ought to, need, will, would) și echivalente modale, condiționalul; gerunziul; infinitivul; subjonctivul; participiul prezent și trecut; diateza activă și pasivă; - Adverbul: comparația; poziția în propoziție; - Prepoziția (inclusiv verbe, substantive și adjective urmate de prepoziții); - Conjuncția; - It is vs. There is; - Acordul subiect-predicat; - Topica frazei; - Tipuri de propoziții: subiectivă, relativ-atributiva, completiva, circumstanțiala de timp/cauza/scop, condiționala, concesiva
REGULAMENT din 29 mai 2003 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de admitere la programele de formare specializată în administraţia publică - anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150352_a_151681]
-
număr, articol, caz, funcția sintactica, grade de comparații. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile sintactice. Exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoana, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactica. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particulă 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. ● Frază. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie: MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
redactarea de texte funcționale (scrisori, interviuri, telegrama); - redactarea unui eseu structurat/nestructurat pe o temă dată; - completarea de texte lacunare, pe o temă dată. III. CONȚINUTURI A. - Lingvistice - Pronumele personal, interogativ, demonstrativ; - Substantivul: gen, număr, cazuri; - Numeralul: cardinal, ordinal; - Verbul (diatezele; timpurile de bază, timpurile compuse); - Formele verbale: participiile, gerunziile; - Sintaxa propoziției. B. - Teme pentru comunicare orală și scrisă ● Viața personală și socială: identitatea/CV, tinerii și comunitatea, familia, ocupații, sănătate; Viața cotidiană: convorbiri telefonice, magazine, mijloace de transport, restaurant, hotel
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanță timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi) Prepoziția: prepoziții simple și articulate. Conjuncția: conjuncții coordonatoare și subordonatoare �� **) conținuturi Minorități, conform programei școlare de Limbă italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]