10,118 matches
-
complexe. Fondurile publice dedicate eficienței energetice se abordează mai mult din prisma programului clădirii și mai puțin din cea a valorii istorice și arhitecturale, astfel că există mai multe direcții de abordare. Din perspectiva tipului de consum, se consideră necesară diferențierea programelor de consum permanent (clădiri rezidențiale, spitale etc) față de cele cu consum temporar. În această categorie se află clădiri cu: ● consum redus recurent/ ocupare continuă: clădiri administrative, comerciale, cultură, educație etc cu program de lucru permanent în timpul săptămânii
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
a angajaților celor două instituții publice anterior evocate. Cu toate acestea, chiar și dacă ar fi beneficiat de majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de angajații din structurile din subordine/coordonare, din cauza lipsei unui criteriu obiectiv al diferențierii. În structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate în funcție de eșalon, iar prin acest text se introduce o dublă diferențiere. ... 12. Totodată, se susține că dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, însă aplicarea unui tratament diferențiat între funcționarii publici din administrația publică centrală și cei din unitățile teritoriale este motivată de faptul că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile pot fi diferite, prin urmare diferențierea ar fi pe deplin justificată. ... 16. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, instanța consideră că aceste prevederi sunt constituționale, reținând că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
art. 335 alin. (2) din Codul penal, în timp ce o persoană care nu deține deloc permis de conducere și care conduce pe drumurile publice un tractor agricol sau forestier să nu fie sancționată penal. Nimic nu justifică apariția unei diferențieri între cele două categorii și aplicarea unui tratament privilegiat în cazul persoanelor care nu dețin permis de conducere. Tocmai de aceea, soluția pentru îndepărtarea stării de neconstituționalitate rezultată din aplicarea unui tratament juridic distinct între cele două categorii nu poate
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
diferențiază între polițiștii care îndeplinesc condițiile prevăzute în alin. (1) al art. 21. Din cauza acestei omisiuni a legiuitorului, se creează premisele discriminării între funcționari publici aflați în situații identice, pentru că ordonatorul principal de credite va putea stabili aceste diferențieri. ... 16. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, se arată, în prealabil, că nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului țin de statutul acestei profesii, care, potrivit art. 73
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
din câmpul său de aplicare. Cu toate acestea, apreciază autorii excepției, chiar și dacă ar fi beneficiat de majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de angajații din structurile din subordine/coordonare, din cauza lipsei unei criteriu obiectiv al diferențierii. În structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate în funcție de eșalon, iar prin acest text se introduce o dublă diferențiere. ... 22. Prevederile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt discriminatorii, întrucât nu
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
principalele zone de creștere spațială. • Variația suprafeței construite - date furnizate anual de către Institutul Național de Statistică, poate reflecta densificarea și extinderea pe verticală, însă rata de variație indică o largă extindere în toate localitățile, ceea ce nu permite o diferențiere precisă între dinamicile de creștere, reprezentând în parte rezultatul unei îmbunătățiri continue la nivelul topografiei, fapt indicat prin salturile mari înregistrate în anii de recensământ. Ultimul recensământ a fost realizat în 2011 și de atunci datele indică o creștere generală
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
CLC și CHA au fost schimbate între ele. Gruparea (clustering) Deoarece multe orașe se extind dincolo de granițele administrative, au fost analizate atât dinamica zonelor urbane, cât și a celor periurbane. Prin utilizarea modificărilor amprentei în perioada 2006-2018, este posibilă diferențierea ratelor de creștere spațială, identificând diferitele forme de expansiune urbană sau stagnarea amprentei urbane. • Orașe în creștere: creșterea totală a zonelor urbane și periurbane construite cu peste 2%; • Orașe statice: creștere totală a zonelor urbane și periurbane construite sub 2%
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
creștere semnificativă a economiei. Intersectarea dinamicii demografice, spațiale și economice În ciuda complexității dinamicilor demografice, spațiale și economice, care uneori pot fi chiar divergente, prin combinația celor trei dimensiuni se obține astfel dinamica generală a unei zone urbane, permițând o diferențiere între zonele urbane în creștere, statice și în declin. Metodologia agregă dinamica orașului și a localităților înconjurătoare situate în primul inel periurban, deoarece o înțelegere a performanței orașelor depinde atât de dinamica urbană, cât și de cea periurbană. Orașele dinamice
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
care se îndreaptă o zonă urbană și, mai important decât atât, oferă jaloane importante pentru orientarea intervențiilor viitoare prin care zonele urbane să devină spații ale vieții comunitare de bună calitate, de productivitate și de incluziune. Această abordare necesită o diferențiere clară între cele 260 orașe-nucleu, pentru care dinamica este analizată la nivel urban și periurban și cele 59 orașe periurbane, care, pe de o parte, sunt contabilizate în dinamica orașelor-nucleu în jurul cărora gravitează, cu scopul a informa implementarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
al Magistraturii. (4) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv a celor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție, (...). Diferențierea existentă între cele două noțiuni rezultă și din conținutul reglementării prevăzute de art. 57 alin. (2) și (7) dinLegea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, unde terminologia folosită de legiuitor semnifică apartenența judecătorilor/procurorilor la o anumită instanță/un anumit
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
și 124 din Constituție, interpretate potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceasta. Este adevărat că există anumite diferențieri între contestația prevăzută de art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 și procesele în materia contenciosului administrativ sau cele în materie disciplinară în dreptul muncii, însă este absolut necesar ca tratamentul juridic aplicabil tuturor justițiabililor să fie egal în
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
elemente din care să rezulte că ar fi destinată pentru acoperirea inconvenientelor de ordin material rezultate din misiuni, privind cheltuielile mărunte uzuale, costul transportului, neputându-se stabili o analogie între cele două drepturi. ... 89. Este relevant, în ceea ce privește diferențierea drepturilor ce pot fi acordate angajaților, raportat la scopul acestora, de a acoperi efectiv cheltuielile suportate sau alte inconveniente, și raționamentul dezvoltat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în interpretarea Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
unei norme privind conținutul diurnei, astfel cum emitentul actului normativ a procedat în cazul diurnei din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, a unei norme de trimitere la o altă normă, precum în cazul cheltuielilor de cazare și hrană, faptul că, exceptând diferențierea între ofițeri și alte categorii de personal, specifică structurilor din care face parte personalul căruia i se adresează actul normativ, elementele care determină modificarea cuantumului diurnei sunt tipul misiunilor și gradul de risc în zona de desfășurare a operațiilor, conduce
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
pensie în alte sisteme de pensii, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 332 din 23 martie 2010, precitată, a arătat că circumscrierea beneficiarilor indemnizației reglementate de Legea nr. 8/2006 doar la categoria pensionarilor din sistemul public de pensii, care creează o diferențiere între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori în funcție de sistemul de pensii căruia aparțin, ar fi justificată în măsura în care s-ar putea stabili existența unei legături strânse între acordarea indemnizației lunare prevăzute de Legea
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
către această instanță. ... 34. În opinia sa, Codul de procedură civilă distinge între soluțiile pe care le poate pronunța Înalta Curte de Casație și celelalte instanțe competente în materia recursului, regulile stabilite de lege în această privință fiind diferite; această diferențiere se justifică prin rolul particular pe care îl joacă în cadrul sistemului nostru judiciar instanța supremă. ... 35. Susține că Înalta Curte de Casație și Justiție, conform dispozițiilor Codului de procedură civilă, nu are în competență rejudecarea procesului în fond după
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus), adică, altfel spus, textele legale general formulate trebuie să fie și general aplicate, interpretului nefiindu-i îngăduit să introducă restricții, condiții ori elemente de diferențiere. ... 151. În consecința unei asemenea interpretări, prevederile art. 501 din Codul de procedură civilă privitoare la judecata în fond după casare, aplicabile în cazul judecăților realizate, după caz, de tribunale sau curți de apel, ar urma să fie în egală
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
acesteia a început. În concluzie, Curtea reține că prin textul de lege care formează obiectul excepției se creează discriminări între persoanele care se găsesc în aceeași situație de contravenienți, ceea ce este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Diferențierea de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii de subiecte de drept este permisă numai dacă se justifică prin rațiuni obiective și rezonabile. În cazul de față, însă, persoane aflate obiectiv în aceeași situație juridică beneficiază de tratament juridic diferit, în
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
de proiecte de învățare/ documentare Clasa a VII-a Analizarea unui text/ a mai multor texte pentru a diferenția faptele prezentate de opiniile împărtășite de către autor/i căutarea de surse digitale de informații cu focalizare pe aceeași tematică; exerciții de diferențiere între modalitățile de prezentare a unei teme în surse diferite realizarea de organizatoare grafice / completarea de tabele pentru a indica faptele și opiniile identificate în texte identificarea elementelor lingvistice/ discursive care sprijină diferențierea fapt/opinie Explorarea informației prezentate într-un text
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
cu focalizare pe aceeași tematică; exerciții de diferențiere între modalitățile de prezentare a unei teme în surse diferite realizarea de organizatoare grafice / completarea de tabele pentru a indica faptele și opiniile identificate în texte identificarea elementelor lingvistice/ discursive care sprijină diferențierea fapt/opinie Explorarea informației prezentate într-un text din perspectiva unor criterii de calitate, pentru a asigura o documentare efectivă (actualitate, imparțialitate, precizie, pertinență) discutarea criteriilor de calitate a informației identificate în texte variate exerciții de analiză a modului în care
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
și ca mijloc care duce la neînțelegeri înterculturale sau conflicte; jocurile de rol (simularea unor situații în care apar probleme de comunicare și identificarea unor soluții) pot contribui la abordarea unor studii de caz inspirate din realitatea cotidiană. De asemenea, diferențierea comunicării intraculturale (între persoane din interiorul aceleiaşi culturi) de cea interculturală (între persoane care provin din culturi diferite) este utilă, tocmai pentru a înțelege dificultățile care apar în cadrul interacțiunii între persoane. De exemplu, abordarea unui studiu de caz pe
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete. Întrucât Legea-cadru nr. 153/2017 nu distinge între aceste două categorii de salariați, este arbitrară diferențierea salarială, fiind o chestiune care ține de aprecierea liberă a legiuitorului. Că acest tratament este discriminatoriu rezultă mai ales din împrejurarea că, deși anterior adoptării Legii-cadru nr. 153/2017 tratamentul salarial al celor două categorii era identic, această lege nu oferă
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
sale în acest domeniu. ... 33. Cu referire la constituționalitatea prevederilor art. 17 alin. (2) și ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a statuat că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare la diferite autorități sau instituții publice și, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferențiat
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
cadrul examinării se procedează la: a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; ... b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; ... c) examinarea documentelor medicale relevante; ... d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; ... e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului
ORDIN nr. 1/2.293/2022 () [Corola-llms4eu/Law/259109]
-
imposibil de acceptat ca dobândirea titlului de doctor într-un alt an să aducă unor categorii de persoane, aflate în situații identice, un tratament diferențiat, fără a exista o justificare rațională și obiectivă în acest sens. De asemenea, consideră discriminatorie diferențierea între persoane ce lucrează în diferite domenii de activitate și este nedrept ca Ministerul Apărării Naționale să beneficieze de cunoștințele sale în domeniu, de expertiza sa, precum și de calitățile și abilitățile sale neoferindu-i în schimb o remunerație aferentă
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]