7,805 matches
-
cu privire la aspecte importante ale regimului ISD În țările-gazdă: acordarea unui tratament echitabil, nedescriminatoriu investitorilor străini, tot mai multe legislații stipulînd clar acordarea tratamentului național; acordarea de garanții Împotriva, naționalizării, cu excepția unor situații bine definrte, ca ținînd de interesul public; reglementarea diferendelor În materie de investiții, inclusiv prin recurgerea, În caz de nesoluționare, la arbitrajul internațional; asigurarea repatrierii libere a profiturilor și capitalului. Reglemetările naționale sunt mai nuanțate În următoarle două domenii esențiale pentru investitorii străini: dreptul de stabilire; sistemul de facilități
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și supravegherea procesului investițional. Cadrul legal ce reglementează activitatea investițională are două componente: cadrul legal extern și cadrul legal intern. Cadrul legal extern sau internațional se referă la regulile care guvernează activitățile firmelor desfășurate În afara țării de origine și soluționează diferendele dintre companiile multinaționale, țările gazdă și terțe părți. Reglementarea internațională a anumitor aspecte ale operațiunilor extern unei Întreprinderi este dată de: 117. Documentele adoptate de către organisme internaționale cu vocație universală, cum ar fi: O.N.U. și agențiile sale, F.M.I.
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de maximă importanță, atunci constituționalismul ar suscita o mult mai mare atracție. Niciodată o lege fundamentală nu a reglat, de una singură, conflictele de competență: chiar dacă, încă din 1787, constituția americană ar fi conținut o regulă clară de rezolvare a diferendelor între state, aceasta nu ar fi fost suficientă pentru a împiedica războiul de secesiune. O regulă de drept nu este eficientă decît atunci cînd consacră un principiu care este deja, cel puțin implicit, de comun acord acceptat. De asemenea, niciodată
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
suveranității". Statele ajung astfel să trăiască în pace avînd aceeași formă de constituție (republicană), aparținînd aceleiași civilizații, întreținînd relații comerciale pașnice, acordînd drepturi cetățenilor străini... În aceste condiții, statele nu trebuie să instituie un stat supranațional pentru a pune capăt diferendelor. Atunci cînd sînt îndeajuns de apropiate pentru a evita conflictele potențiale, ele pot să se federalizeze, păstrîndu-și, în aceeași măsură, suveranitatea 47. Uniunea Europeană este, în mare parte, materializarea acestei ambiții a epocii Luminilor. "Solidaritățile spirituale și materiale", apărute ca urmare
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
din urmă, atunci ea trebuie să accepte prețul, adică pierderea autonomiei. RESTAURAREA CONFLICTULUI POLITIC După cum s-a mai spus, Uniunea europeană urmărește evitarea conflictului. Din acest punct de vedere i se găsesc cu ușurință circumstanțe atenuante: concepută pentru a evita diferendele dintre state, ea și-a îndeplinit atît de bine misiunea, încît conflictul în forma sa politică pare să fi dispărut. Însă actorii europeni sînt departe de a trăi într-o deplină înțelegere. Conflictul există, dar el este disimulat, deghizat sub
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
acestei interpretări: pentru că știau că nu vor putea să rezolve toate conflictele pe bază voluntară, guvernele au creat o Curte independentă, pe care nu o pot controla. Practic, totuși, Curtea nu a fost chemată decît foarte rar pentru a tranșa diferende între state. Ea nu a impus norme împotriva voinței anumitor guverne decît cu sprijinul jurisdicțiilor naționale, încercînd să convingă guvernele că aceste norme erau necesare pentru prezervarea unei uniuni libere. Pentru o interpretare de acest tip, a se vedea M.
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
dar și a comunităților afectate ori amenințate în ființele lor. De altfel, profesioniștii citați slujesc în diferite comunități și au bune rezultate doar atunci când cele două părți interacționează și cooperează în stabilirea concepțiilor filosofice și teologice, în educație, în rezolvarea diferendelor juridice și în celelalte împrejuări ale vieții sociale. Crizele se manifestă prin eșecurile, devierile, noile griji apărute în activitățile care lâncezesc. Soluțiile stau în schimbarea regulilor, a ierarhiilor, înlocuirea unor mijloace prea costisitoare cu altele, mai potrivite scopurilor reformulate și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
studiu exhaustiv în care frontierele statelor arabe sunt analizate punctual, cu ilustrarea particularităților fizico-geografice și topografice ale zonelor frontaliere, relevante sub aspectul evaluării vulnerabilităților, riscurilor și relațiilor transfrontaliere. În urma tratării analitice a problematicii menționate, autorul concluzionează că 70% dintre conflictele/diferendele internaționale, inclusiv cele din zona arabă, sunt generate de probleme de frontieră nesoluționate corespunzător. Anoushiravan Ehteshami, profesor de relații internaționale, a tratat în ultimele două decenii problematica implicațiilor de ordin geopolitic induse de fundamentalismul islamic în țările Golfului, politica externă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
în planificare urbană, politici de dezvoltare teritorială și geopolitica resurselor energetice la Universitatea Rutgers din New Jersey; este președintele Consiliului Americano-Iranian, iar în 2005 autoritățile iraniene i-au respins candidatura pentru președinția Iranului. Proiectele sale științifice abordează spinoasa problematică a diferendului E.A.U.-Iran cu privire la suveranitatea asupra insulelor Abu Musa și Tunb în lucrarea „Small Islands, Big Politics: The Tunbs and Abu Musa in the Persian Gulf” (1996), analizează complicatele raporturi araboiraniene în tratatele „Iran and the Arab World” (1993), „Regional
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
cât și aspecte punctuale și inițiative concrete circumscrise relațiilor arabo-nipone - “Japan în New World Order: Contribuiting to the Arab Israeli Peace Process” (1994). Lucrările menționate nu prezintă doar radiografieri constatative ale evenimentelor din spațiul arab, ci și soluții pentru gestionarea diferendelor interarabe și israeloarabe. Evoluția raporturilor statelor arabe în contextul regional sud-vest asiatic este tratată de Yasushi Kosugi, Yasushi Tonaga, Susumu Negima, cercetători la Institutul pentru culturi orientale din Tokyo. 4.15. În R.P. Chineză - cunoaștere determinată prioritar de interese energetice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
analizat problema identității și autorității în statele arabe, iar Tawfic Farah a studiat resorturile cauzale și consecințele geopolitice ale panarabismului în lucrarea “Pan-Arabism and Arab Nationalism” (1987). Mohamed Riad și Khalid al-Zamat din Qatar, au analizat consecințele spațiale ale diferendelor frontalier-marine dintre Qatar, Bahrain și Arabia Saudită. 4.17. În România - interese generate de contextul relațiilor trecute și actuale Din anii ’60 ’70 am asistat la demararea pe scară largă a proiectelor de cooperare româno arabe. Colaborarea avea un fundament ideologic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
infra-naționale puternice și o aspirație supranațională încă firavă, însă capabilă poate să se asocieze deja aspirației infra-naționale. Aceasta se întîmplă tocmai din motivul că nu mai există presiunea extra-națională a vecinului-inamic, care obliga în trecut la coeziune internă: astfel, cînd diferendul franco-german privind Alsacia s-a stins, în Alsacia s-a reaprins dorința de autonomie și europenizare. De fapt, curentul dominant ce tinde să distrugă originalitățile culturale a declanșat contra-curentul ce tinde să le salvgardeze. Nu putem ști dacă aceste culturi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
umanitare. America nu avea de ce să se teamă atâta timp cât se afla de partea oamenilor care luptau pentru o viață mai bună. Administrația Carter a încercat să combine aspectele pozitive ale fiecărui argument în parte. Pentru aceasta era necesară rezolvarea unor diferende interne. Brzezinski nu își făcea nici o iluzie vizavi de conflictul americano-sovietic. Nu avea încredere în Kremlin și era de părere că acțiunile și măsurile noastre trebuiau să fie cât se poate de ferme. Carter era mai idealist; dorea ca imaginea
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
a sugerat un scriitor 219. Ei ar fi bucuroși dacă ne-am putea întoarce înapoi în timp, atunci când situația era mai calmă, când cele mai mari confruntări ne găseau de aceeași parte a baricadei și când puteam să ne reglăm diferendele în legătură cu Orientul Mijlociu. Ar trebui să-i încurajăm pe saudiți să refacă acea relație prin continuarea eforturilor de eliminare a Al Qaeda, prin refuzul de a acorda fonduri teroriștilor și prin încercarea de a le reaminti cu orice ocazie cetățenilor și
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
la războaie sângeroase, unde și-au găsit sfârșitul milioane de oameni. Lipsurile și neînțelegerile, i-au condus pe pământeni la crimă și jaf. Revoltele și răzmerițele, ca rezultat al sărăciei și promiscuității, se înmulțeau, fiind oprimate de ocârmuirile potrivnice popoarelor. Diferendele politice și religioase conduceau la acte de terorism și banditism, pline de cruzime. Un val de furtuni, uragane și cicloane au distrus mii de orașe, ploile torențiale și grindina au condus la potop distrugând recoltele, iar inundațiile au lăsat fără
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pentru că e vorba de o neânțelegere de natură intimă, în care statul n-are nici o chemare să se amestece, apoi pentru că în cauză se află un ofițer, asupra căruia autoritatea civilă nu-și poate exercita puterile. Dar în același timp, diferendul provoacă nedumerire în ordinea publică prin cauza inițială, anume strecurând în suflete credința condamnabilă că n-ar putea fi român onorabil cel ce întrebuințează limba statului cu predilecție. Vina e cu atât mai primejdioasă cu cât autorul și purtătorul ei
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
dând impresia unui mahăr plin de bani! În orice caz, a trebuit să umble zdravăn în poșetuță să putem pleca liniștiți acasă! Muzica de cafe-concert nu ne deranja și convorbirea noastră aluneca printre idei odată cu paharele... eram încântat de cum defilau diferendele; sportul lipsea din discuții, doar partea amuzantă a vieții avea prioritate, spectacolele de la care nu lipseam când aveam bani și cazurile speciale pline de haz, de care eram plin! Eram în vervă! Nu se dansa în seara aceea, deși ne-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de astăzi: extinderea ariei liberale de pace" (Linklater: 1993: 29). Contestarea viziunii conform căreia anarhia condiționează comportamentul internațional este argumentul lui Doyle pentru a susține că există un grup din ce în ce mai mare de state pacifiste care au învățat să își rezolve diferendele fără a recurge la violență. Probabila expansiune a acestei sfere pacifiste este considerată cea mai semnificativă caracteristică a peisajului post-comunist. Dacă această teorie poate fi susținută, ea va constitui o importantă revenire a unei teorii internaționale despre care s-a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
publică, statul de drept și guvernământul reprezentativ. Alții pun accentul pe preferința normativă pentru compromis și rezolvarea conflictelor, care poate fi găsită în democrațiile liberale. O combinație între cele două explicații întărește argumentul conform căruia statele liberal-democratice nu își rezolvă diferendele în mod violent, deși criticii realiști scot în evidență problemele de definire a ideii de democrație liberală și problema acțiunii ascunse, apreciind că, cel mult, teoria păcii democratice identifică o corelație în politica internațională, mai degrabă decât o "lege de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
credința că probabilitatea conflictului dintre state ar fi redusă prin crearea unui interes comun referitor la comerț și colaborare economică printre membrii aceleiași regiuni geografice. Aceasta ar încuraja state ca Franța și Germania, care în mod tradițional și-au rezolvat diferendele prin forța armelor, să coopereze într-un cadru economic și politic decis de comun acord, în beneficiul lor reciproc. Statele ar avea atunci un interes în ceea ce privește pacea și prosperitatea celuilalt. Uniunea Europeană este cel mai bun exemplu de integrare economică ce
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
loc permanent pe agenda diplomatică. Colapsul marxismului ca ordine politică alternativă legitimă înlătură o barieră substanțială în calea răspândirii democrațiilor liberale și este neîndoielnic că marile puteri sunt acum mult mai puțin înclinate să folosească forța pentru a-și rezolva diferendele politice. Se pare că democrațiile liberale sunt într-un proces de construcție a unei păci separate. Globalizarea economiei mondiale înseamnă că mai sunt puține obstacole în calea comerțului internațional. Liberalii doresc să elimine influența statului în relațiile comerciale dintre firme
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
parohiale. Este de înțeles că Școala Engleză a acordat mai multă atenție "dialogului diplomatic" dintre state (Watson 1982), recunoscând în același timp că statele erau adesea tentate să folosească forța pentru a-și realiza obiectivele sau pentru a-și rezolva diferendele majore. Este important de subliniat că analiza lui Bull despre revolta împotriva Occidentului aduce la suprafață diferențele morale dintre "Nord" și "Sud", care nu pot fi rezolvate prin forță, ci necesită căutarea unui acord printr-un proces de dialog. S-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ordinii internaționale, ei au luat în considerare și posibilitatea dreptății globale, iar unii au argumentat pentru crearea unei ordini mondiale mai juste. Membrii Școlii Engleze nu erau convinși de argumentele revoluționariste și utopice care susțineau că statele își pot rezolva diferendele majore cu privire la moralitate și dreptate. Ideea că Școala Engleză este via media între realism și revoluționarism se bazează pe astfel de considerente. Școala Engleză susține că societatea internațională este o realizare precară, dar ea este în același timp singurul context
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Suceava drept reședință. A construit prima Catedrală ortodoxă, pentru Mitropolia Moldovei, Biserica Mirăuților și, probabil, vechea Mănăstire a Neamțului. Ar fi dorit să dea țării sale legimitatea religioasă recunoscută și să scoată Biserica de sub ascultarea Mitropolei Haliciului. Din păcate, un diferend cu Patriarhia din Constantinopol a Întârziat instalarea unei conduceri ecleziastice proprii, până În anii de Început ai domniei lui Alexandru cel Bun. Urmașii lui Roman I (1391-1394) și Ștefan I (1394-1399), au consolidat opera politică Începută de antecesori. Unificarea teritoriilor dintre
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
suprimarea cotelor de TVA majorate (instituite În special pentru produse de lux), menținându-se diferențe de regim juridic, aplicat de fiecare țară, ca urmare a „costurilor bugetare” invocate de aproape toate țările membre. Este interesant de observat și apariția unor diferende privind modalitățile de aplicare a măsurilor de armonizare dacă avem În vedere că numai În domeniul impozitelor indirecte, Curtea Europeană de Justiție 250 s-a pronunțat În aproape 450 de cazuri privitoare la aplicarea TVA, până În anul 2006. O situație
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]