990 matches
-
de KIESLER și SCHMIDT. Aceste instrumente nu au fost încă extinse în studiul personalităților patologice pentru că vizează - în genere - doar primii doi factori din modelul celor cinci al lui COSTA și McCRAE și sunt încă deficitare ca ofertă de abordare dimensională. În acest sens BENJAMIN (2003Ă a structurat un model care permite formularea de profile personologice individuale pentru fiecare din tipurile aparținând DSM-IV-R denumit „Structural Analysis of Social Behavior” sau SASB. El are trei repere dominante care reflectă în bună măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutului putând fi folosită împotriva celei deja modificată patologic (GUTHER, HAVENS, 1979Ă. Extrapolând cele de mai sus tulburărilor personalității se poate considera că unele din atributele adaptative restante ale acesteia pot fi mobilizate pentru depășirea situațiilor critice și pentru remanierea dimensională de ansamblu. Pornind de la constatarea de către ADLER (1980Ă a apariției tardive a elementelor unei alianțe terapeutice în cazul TP borderline, GUNDERSON (2000Ă sugerează următoarele stadii ale unui asemenea raport în terapiile pe termen lung. În prima fază - contractuală - se stabilesc
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
293-308 PARTEA III REPERE DISSOCIALE ȘI MORALE ÎN PATOLOGIA PERSONALITĂȚII Capitolul 13 PROBLEMA PSIHOPATIEI Perspectiva istorică Tulburarea de personalitate antisocială și psihopatia după CLECKLEY Domeniul de caracterizare al persoanei psihopate și subtipuri de psihopatie Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională Aspecte etiopatogenetice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie 1. Perspectiva istorică Toate culturile au recunoscut și identificat anormalitatea unor oameni caracterizați prin criminalitate realizată cu sânge rece sau comportament dissocial malign persistent. Treptat astfel de cazuri au devenit probleme judiciare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o serie de date observaționale, studii genetice, de cercetări temperamentale și neurofiziologice. Conceptual actual de psihopatie este comentat în egală măsură din perspectiva unui tip ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor subtipuri și din perspectiva dimensională. Punctul de plecare pentru circumscriere sunt TP antisocială - dissocială așa cum sunt descrise în DSM-IV-TR și ICD-10 precum și psihopatia lui CLECKLEY. 2. TP antisocială și psihopatia după CLECKLEY Tulburarea de personalitate antisocială din DSM-IV-TR (1994Ă continuă tradiția americană a TP sociopate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de a înțelege unele semnificații, cum ar fi cele de responsabilitate, vinovăție, rușine, alături de semnificația prieteniei, dragostei, grijii față de aproape. Psihopatul circumscris de CLECKLEY a rămas un tip de referință. El este construit în mare măsură categorial, prototipic, oricum nu dimensional. Mai mult, stilul de abordare și circumscriere pleacă de la cazuistică și se întoarce la ea, surprinzând ceva esențial pentru o categorie - în sensul în care în fenomenologie se vorbește de intuirea esenței și de „tipul ideal”. Este vorba de decuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manifestarea, decizia rapidă, performanța, etc. să mascheze existența acestui tip, în măsura în care el nu ajunge la agresivitate și infracțiuni. Oricum, faptul că psihopatul CLECKLEY acoperă trăsături prezente la mai multe categorii de tulburări de personalitate pledează pentru o abordare mai mult dimensională decât categorială a acestuia, deși inițial el a fost descris în stil categorial. 3. Domeniul general de caracterizare a persoanei psihopate și subtipuri de psihopatie Dincolo de unele tipuri ce beneficiază de descrieri prototipice politetice precum TP antisocială sau de psihopatul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În grupul P predomină cei narcisici, histrionici și antisociali, în grupul S antisocialii, pasiv-agresivii, evitanții, schizotipalii. În acest sens, psihopatia e circumscrisă mai mult din perspectiva dissocială a comportamentului agresiv și criminal, ca un superfactor. Autorul optează pentru o înțelegere dimensională a tulburărilor de personalitate, mai ales în perspectiva circumplexului interpersonal. De fapt, în criminologie este comentat insistent faptul că actele violente și crima țin în parte de împrejurări și de dinamica relațiilor interpersonale dintre agresor și victimă și nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fără pretenția unei definiri stricte. De asemenea persistă ca valabil studiul cazuistic și odată cu el comentarea unor subtipuri, cu grade variate de generalitate. Colecțiile cazuistice nu și-au pierdut valabilitatea, și rămân la fel de utile ca și configurarea prototipică și abordările dimensionale. Oricum psihiatrii, mai ales cei ce se preocupă de tulburările de personalitate cultivă în ultimul timp prezentarea comentată de cazuri tip, descrierea detaliată de cazuri prototip ca un contrabalans față de simpla circumscriere a categoriei prototipice în manieră politetică, prin enumerarea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate cultivă în ultimul timp prezentarea comentată de cazuri tip, descrierea detaliată de cazuri prototip ca un contrabalans față de simpla circumscriere a categoriei prototipice în manieră politetică, prin enumerarea unui număr de criterii. 4. Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională TP antisocială, psihopatia CLECKLEY și în general persoana psihopată în înțelesul actual au fost analizate și din perspectiva sistemelor dimensionale de evaluare a personalității. Corespunzător modelului celor cinci mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum psihopatul identificat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
circumscriere a categoriei prototipice în manieră politetică, prin enumerarea unui număr de criterii. 4. Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională TP antisocială, psihopatia CLECKLEY și în general persoana psihopată în înțelesul actual au fost analizate și din perspectiva sistemelor dimensionale de evaluare a personalității. Corespunzător modelului celor cinci mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum psihopatul identificat prin PCL-R HARE se caracterizează printr-o redusă agreabilitate - antagonism crescut - și o redusă conștiinciozitate. Autorii trec în revistă toți cei
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
patologice prin 7 factori -prin intermediul instrumentului TCI - evaluează și TP antisocială. Aceasta se caracterizează: temperamental printr-o crescută dependentă de recompensă iar caracterial prin dificultăți atât în ceea ce privește auto-direcționarea cât și cooperativitatea. Auto-transcendența ar fi variabilă. Pe baza teoriei sale dimensionale, autorul imaginează un sistem tridimensional pe care îl figurează sub forma unui cub. TP antisocială e plasată într-un pol în raport cu care se află în vecinătate explozivul (borderlineă, pesimistul (histrionică și independentul (schizoidă. Continuitatea dintre TP antisocială și normalitate este
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cub. TP antisocială e plasată într-un pol în raport cu care se află în vecinătate explozivul (borderlineă, pesimistul (histrionică și independentul (schizoidă. Continuitatea dintre TP antisocială și normalitate este de asemenea subliniată. Cercetătorii care au creat sisteme de înțelegere și identificare dimensională a tulburărilor de personalitate pornind din aria psihopatologiei și a tradiției studiilor în această direcție au descoperit de asemenea printre principalii superfactori - sau clustere - ale tulburărilor de personalitate manifestările antisociale, care sunt principala caracteristică a psihopatului. TYRER care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezent, a identificat 13 tipuri de tulburări de personalitate care se grupează în 4 categorii (clustereă denumite: schizoid, anankast, pasiv-dependent și sociopatic. Ultimul include TP impulsivă, senzitiv-agresivă și parțial pe cea histrionică. LIVESLEY care a creat un instrument de diagnostic dimensional al tulburărilor de personalitate ce se bazează pe 18 trăsături și care a pornit de asemenea de la preluarea tradiției psihopatologice în domeniul tulburărilor de personalitate, în urma prelucrării datelor cercetării ajunge la concluzia că, domeniul tulburărilor de personalitate se distribuie în
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
4 clustere: dominate de dificultăți ale reglării emoționale, inhibiție, comportament dissocial și tendința la compulsivitate. Comportamentul dissocial se caracterizează prin: căutarea stimulilor, narcisism, suspiciune. Autorul comentează asemănarea cu polul negativ al agreabilității din FFM și cu psihoticismul lui EYSENCK. Perspectiva dimensională este necesară în comentarea psihopatiei. Ea este complementară cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimensională este necesară în comentarea psihopatiei. Ea este complementară cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează cu înțelegerea biologică, psihiatrică, relațională, psiho-socială și antropologică a persoanei umane. 5. Aspecte etiopatogenice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie Aspecte neurobiologice. Unul din aspectele importante actuale în discuția despre psihopatie constă în investigarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în mijlocul vieții comunitare, printre ceilalți oameni. Se ridică problema cum poate fi identificat acest aspect al existenței personale? Este de presupus că insuficiența sau distorsiunea conștiinței morale este diferită de ceea ce caracterizează în mod specific diverse tipuri categoriale sau configurații dimensionale. Faptul reiese clar din itemii de caracterizare. Dintre elementele invocate pentru identificarea categoriilor prototipice din DSM-IV-TR, foarte puține fac referință, și atunci indirectă, la aspectele comportamentului moral. De asemenea, caracteristicile morale nu se regăsesc explicit în FFM, în circumplexul interpersonal
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raportării interpersonale de tip „eu-tu”, cu tendința plasării celuilalt la distanța indiferenței, a obiectelor ce nu se cer stimate, a lui oricine. Această grilă s-ar cere aplicată, în analiza oricărei tulburări de personalitate alături de profilul tipologico-caracterial, categorial sau dimensional și alături de alte caracteristici generale. O evaluare comprehensivă a unei persoane ce prezintă o tulburare de personalitate ar urma să cuprindă: Evaluarea calităților morale ale unui om ar necesita - conform stilului contemporan - definiții operaționale, criterii și un sistem standardizat de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reprezintă un check-list de aspecte ale modului de a fi al oamenilor. Acestea ar putea fi inventariate dacă se aplică, mai mult sau mai puțin, la persoane care sunt diagnosticate ca având tulburări de personalitate, sunt etichetate categorial sau configurate dimensional. Prezentăm în continuare o astfel de listă de termeni, aleși aleator, și care poate fi, desigur, completată de oricine: rău, amoral, imoral, iresponsabil, necinstit, neomenos, criminal, mizerabil, laș, exploatator (al firii altoraă, manipulator (autocrată, disprețuitor, lipsit de stimă și respect
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
extravagant EXPLOZIV (borderlineă SENZITIV (narcisică CĂUTAREA NOULUI INDEPENDENT (schizoidă DE ÎNCREDERE (calmă optimist deliberativ METODIC (obsesivă PRECAUT (evitantă rigid cumpătat EVITAREA TRAUMEI DEPENDENȚA DE RECOMPENSĂ încrezător cald retras critic pesimist anxios Tulburări ale axei I Tulburări ale axei II Modelul dimensional al personalității normale (e.g. FFM, MPQĂ Modelul dimensional al personalității anormale (e.g. DAP, SNAPĂ dezumanizare atribuirea blamului minimalizare, ignorare sau interpretare deformată a consecințelor justificare morală comparație paleativă etichetarea eufemistică victima efecte în detrimentul victimei conduită condamnabilă deplasarea responsabilității difuzarea responsabilității
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
schizoidă DE ÎNCREDERE (calmă optimist deliberativ METODIC (obsesivă PRECAUT (evitantă rigid cumpătat EVITAREA TRAUMEI DEPENDENȚA DE RECOMPENSĂ încrezător cald retras critic pesimist anxios Tulburări ale axei I Tulburări ale axei II Modelul dimensional al personalității normale (e.g. FFM, MPQĂ Modelul dimensional al personalității anormale (e.g. DAP, SNAPĂ dezumanizare atribuirea blamului minimalizare, ignorare sau interpretare deformată a consecințelor justificare morală comparație paleativă etichetarea eufemistică victima efecte în detrimentul victimei conduită condamnabilă deplasarea responsabilității difuzarea responsabilității Elemente de caracterizare generală a tulburărilor de personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
blamului minimalizare, ignorare sau interpretare deformată a consecințelor justificare morală comparație paleativă etichetarea eufemistică victima efecte în detrimentul victimei conduită condamnabilă deplasarea responsabilității difuzarea responsabilității Elemente de caracterizare generală a tulburărilor de personalitate: caracterizare tipologică categorială (prototipicăă sau/și prin configurare dimensională; caracterizare morală; Manipulare duplicitate egoism neglijarea malignă lipsa rușinii aproapelui și vinovăției chinuirea celuilalt lipsa și difuzarea responsabilității Aspecte pozitive caracteriale în sensul capacităților de coping și al dimensiunilor morale pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
crește la sportivii antrenați, comparativ cu cei neantrenați, datorită îmbunătățirii condițiilor de schimb la nivel tisular (deschiderea unui număr mai mare de capilare). Consumul maxim de oxigen are la bază, conform literaturii de specialitate, două grupe de factori determinanți: factorii dimensionali - mărimea organelor care compun sistemul de transport (mărimea plămânilor, mărimea spațiului capilar, a inimii, etc.). Toate aceste organe, care compun sistemul de transport, suferă modificări dimensionale în urma efectuării unor eforturi de lungă durată și sistematice; capacitățile funcționale ale aparatelor care
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
oxigen are la bază, conform literaturii de specialitate, două grupe de factori determinanți: factorii dimensionali - mărimea organelor care compun sistemul de transport (mărimea plămânilor, mărimea spațiului capilar, a inimii, etc.). Toate aceste organe, care compun sistemul de transport, suferă modificări dimensionale în urma efectuării unor eforturi de lungă durată și sistematice; capacitățile funcționale ale aparatelor care participă la recepționarea și transportul oxigenului, și care sunt reprezentate de câțiva parametrii: ventilația pulmonară maximă și capacitatea vitală; coeficientul de utilizare a oxigenului la nivelul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
B atinge valorile extreme ăpozitive sau negative) curba care unește punctele de maxim ale inducției pentru diferite valori ale intensității câmpului magnetic ăcurba Bm (H), Figura 4.10) definește parametrul Ă utilizat în modelare, parametru care din punct de vedere dimensional reprezintă o permeabilitate magnetică. In mod similar se poate realiza determinarea coeficientului de histerezis, s. Astfel, curba care unește punctele de maxim ale derivatei parțiale ale inducției magnetice în raport cu timpul ăaceste puncte de maxim ale derivatei sunt de fapt cele
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
gazelor degajate (EGA) determină natura și/sau cantitatea de produse volatile degajate la încălzire, ea fiind efectuată de multe ori în combinație cu TG sau TG+DTA. Metodele mecanice de analiză cuprind tehnici prin care se determină caracteristici mecanice și dimensionale ale unui material, care variază cu temperatura sau timpul. Termodilatometria (TD) măsoară modificările dimensionale ale unei probe funcție de temperatură, asupra probei neexistând solicitări exterioare. Prin intermediul acestei analize se pot detremina coeficienții de dilatare termică, dar se pot studia și transformările
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]