1,683 matches
-
aparținuseră de Ungaria. Afirmația lui Alexandru Vaida-Voevod cu privire la faptul că unii oameni politici maghiari, din emigrația de dreapta, făceau românilor, în iulie 1919, oferte de apropiere româno-ungară, mergându-se chiar până la o uniune dinastică, poate fi confirmată din diverse surse. Diplomatul român Nicolae Petrescu Comnen relatează despre o astfel de propunere care i-a fost adresată pe când lucra în cadrul Biroului român de presă din Elveția, de la Berna 13. Utilizând un ziarist polonez drept intermediar, câțiva politicieni maghiari, toți foști miniștri - Gyula
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bună vecinătate [...] acțiunea Arhiducelui se explică prin faptul că el s-a folosit de prilejul sosirii trupelor noastre, de încurcătura care s-a produs și de slăbiciunea guvernului Peidl, pentru a face lovitura de stat”36. Ceea ce nu spunea însă diplomatul român era de ce, dacă autoritățile române de ocupație îi susțineau pe social-democrați, aceștia nu au izbutit să se impună la conducerea Ungariei. Motivul principal era destul de simplu și poate fi ilustrat printr-o frază dintr-o caracterizare pe care serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe opozanții uniunii personale, iar Regina speră că va putea vrăji pe diplomații Antantei cu rafinăria ei femeiască și cu grațiile femeilor frumoase din Budapesta, câștigându-i planului ei favorit...“102. Comentariile par de prisos. În martie 1922, rapoarte ale diplomaților străini consemnează o vizită a lui Anton Mocsonyi (Mocioni) la Budapesta, unde ar fi discutat cu Bethlen despre posibilitatea ca prințul Nicolae să acceadă la tronul ungar 103. Alte zvonuri „complementare“ indicau faptul că Ion I. C. Brătianu, aflat în Italia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
plus, deoarece comenzile românești de armament în Cehoslovacia nu mai puteau fi onorate, România dorea să afle dacă putea obține din partea Marii Britanii un împrumut de 10 milioane de lire sterline pentru achiziționarea de material de război de proveniență britanică 39. Diplomatul britanic a promis că îl va informa pe ministrul de externe, Halifax, în legătură cu discuția purtată cu ministrul român. A doua zi însă, Tilea s-a adresat direct lui Halifax, repetându-i ceea ce-i spusese lui Orme Sargent cu o zi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întețit eforturile în vederea obținerii unei garanții britanice. Din acest motiv, Alexandru Cretzeanu, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe de la București, a plecat la Londra într-o misiune confidențială, pentru a discuta propunerile britanice din 27 martie. În discuțiile pe care diplomatul român le-a avut cu Alexander Cadogan, i-a expus acestuia punctul de vedere al guvernului de la București, potrivit căruia alianța cu Polonia trebuia să funcționeze oricum în cazul oricărui atac, chiar dacă aranjamentele tehnice fuseseră realizate pentru eventualitatea unei agresiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe baza ideilor preexistente, să se interpreteze eronat sau să se treacă cu vederea anumite date din care reiese că lucrurile stau, de fapt, altfel. De exemplu, în vara anului 1990, opinia vehiculată în rândul analiștilor de informații și al diplomaților americani era că Irakul nu va invada Kuweitul. Chiar dacă fotografiile realizate din satelit indicau, la sfârșitul lunii iulie, o concentrare de proporții a diviziilor de elită ale armatei irakiene la granița kuweitiană, opinia generală era că aceasta reprezenta o încercare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
24, 25; Muthu, Lit. rom., 162-171; Dicț. lit. 1900, 395-399; Piru, Ist. lit., 102-106; Dan Bogdan, Pe urmele lui Ion Ghica, București, 1987; Manolescu, Istoria, I, 232-244; Negoițescu, Ist. lit., I, 54-60; Faifer, Semnele, 219-220, 259; Anastasie Iordache, Ion Ghica, diplomatul și omul politic, București, 1995; Dicț. esențial, 342-345; Dan Bogdan, Ion Ghica, București, 2000; Dicț. analitic, IV, 112-115; Săndulescu, Memorialiști, 13-26. F.F.
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
țăranii și, de fapt, nici măcar cu artileria. Cu vremea, s-a renunțat și la această deghizare militaro-proletară. În zilele noastre, copiii Nomenclaturii studiază În școli speciale, unde predarea se face Într-o limbă străină (engleză, franceza sau germană); În ceea ce privește copiii diplomaților sau ai altor funcționari importanți ce lucrează În străinătate, ei merg la internate. Nici la momentul trecerii În Învățământul superior, copiii demnitarilor n-au de ce să se teamă c-ar putea fi amestecați cu gloata studenților obișnuiți. Tocmai aceasta este
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1975; O problemă de familie, [București, 1977]; Un băiat de nădejde (în colaborare cu Nicuță Tănase), București, 1977; Un tânăr cu pretenții, București, 1978; O problemă de caracter, București, 1979; Noaptea ultimelor gânduri, București, 1981; Răspântia periculoasă, București, 1982; Salonul diplomaților, București, 1982; Un om de milioane, București, 1983; Niciodată nu e prea târziu, București, 1984; Un om insuportabil, București, 1984; Comoara din pădure, București, 1986; Întâlnire peste ani, în Tezaurul. 9 piese într-un act, București, 1986; O logodnică dificilă
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
în partea de sus, se află grădina domnului”) se plimba, cu siguranță, văduva Ecaterina Salvaressi și tot acolo își ospăta Radu Mihnea, aflat la a treia domnie în țara Românească, prin 1613, oaspeții veniți din Ardeal (unul dintre ei, juristul și diplomatul Toma Boisos, și-a notat: „într-o zi voievodul ne-a dat un ospăț bogat într-o grădină foarte frumoasă sub un umbrar de primăvară...”), în Moldova, cu câteva bune decenii înainte, Alexandru Lăpușneanu pusese să i se facă la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
șef al Serviciului de traduceri de la Institutul de Cercetări Agronomice. Colaborează cu poezii și articole la „Făt-Frumos”, „Iconar”, „Junimea literară”, „Cuvântul”, „Însemnări sociologice” ș.a., semnând și cu pseudonimul Barbu Pruteanu. Ș. publică la Paris, în 1933, un studiu monografic despre diplomatul și poetul de origine franceză Édouard Grenier, bun prieten cu Vasile Alecsandri, care între 1855 și 1856 a locuit în Moldova, ca secretar al principelui Grigore Ghica. Din cauza condițiilor istorice nefavorabile, poemele și prozele scurte ale lui S., apărute în
SLUSANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]
-
Cea mai radicală ar fi fost impunerea programului de economii drastice menționat de rege la 19 iulie 1899 În discuția sa cu Pallavicini, dar, așa cum rezultă din declarațiile regelui, atât din corespondența sa personală, cât și din discuțiile lui cu diplomatul austro-ungar, conservatorii erau prea slabi pentru a Întreprinde așa ceva, pentru că această măsură lovea direct o parte din electoratul lor. Ar fi putut regele să-i aducă atunci la putere pe liberali? Celebrul jurnalist Constantin Bacalbașa consemnează În memoriile sale: „Văzând
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
fruntașii sturdziști și cei drapeliști” . Pentru acest lucru Însă regele ar fi trebuit să Încalce principiul rotativei guvernamentale și să-i alunge pe conservatori de la putere după numai șapte luni de guvernare. Monarhul nu se poate hotărî În acest sens. Diplomatul austroungar Pallavicini considera „că este foarte puțin probabil ca regele să impună o schimbare de guvern la așa de puțină vreme după instaurarea celui de acum - și asta este În orice caz lucrul cel mai important... Dacă ar fi să
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
În Europa Orientala, „the question of the neutralisation of the Black Șea was however one of a greater importance to Turkey than that portion of the insignificant strip of land” (s.n.), adică sudul Basarabiei <ref id="26">26 Căci, argumenta diplomatul englez, „a powerful fleet (rusă - n.n.) în that șea could be a standing menace to Turkey and to Turkey alone, for the Ships could not be entitled to pass the Straits” (s.n.). Ibidem. </ref>, deși, dorința Rusiei de a realiza
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
Ambasadorul Mării Britanii la Istanbul, Henry Elliot, era Însă de părere că, din perspectiva intereselor britanice În Europa Orientala, cedarea sudului Basarabiei nu ar fi fost la fel de dăunătoare pentru poziția internațională a Imperiului Otoman că abrogarea neutralizării Mării Negre, În schimb, diplomatul britanic nu a trecut sub tăcere repercusiunile pentru Principatele Unite ale revenirii acelui teritoriu În granițele Imperiului Rusiei. Căci, potrivit opiniei sale, nu era atunci momentul „to deprive a Hohenzollern Prince of any portion of his Principality without providing him
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
nu urmărea așa ceva. Că, din contră, acceptând că Dobrogea să intre În granițele unui stat vasal al Porții, recte România, integritatea teritorială a acestuia În Europa nu ar fi avut de suferit. Dată fiind importanță deosebită a chestiunilor ridicate de diplomatul rus, lordul Derby s-a abținut chiar să le comenteze, invocând necesitatea că ele să fi fost aduse, mai Întâi la cunoștința Întregului guvern britanic . Pacea dintre Rusia și Turcia a fost Încheiată, după cum se știe, la Sân Stefano, la
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
de a analiza situația creată prin abdicarea lui Cuza. La 20 aprilie/2 mai 1866, ei au adoptat o declarație prin care respingeau ideea prințului străin și, prin consecință, opțiunea românilor pentru Carol de Hohenzollern <ref id="19"> 19 Idem, Diplomatul francez Adolph d’Avril despre Unirea Principatelor și Al. I. Cuza, În Românii În Istoria universală, III3, Iași, 1988, p. 202.</ref>. În această situație, având În vedere Actul adițional din 16/28 iunie, negociat de Al. I. Cuza, unde
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
259-282; Idem, Un trimis al Majestății Sale: Nicolae Mișu, București, 2007; Ion Mamina, Diplomația românească modernă și reprezentanții ei - portretele unor Ghiculești, În Studii și materiale de istorie modernă, tom XXI, 2008, p. 77-82. </ref>, urmărindu-se identificarea atât a diplomaților români din diferite capitale europene, aflați În misiune, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul celui următor, cât și a diplomaților străini acreditați la București, a rapoartelor lor diplomatice și a unor aspecte din activitatea acestora. Încercăm, În rândurile
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
În Studii și materiale de istorie modernă, tom XXI, 2008, p. 77-82. </ref>, urmărindu-se identificarea atât a diplomaților români din diferite capitale europene, aflați În misiune, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul celui următor, cât și a diplomaților străini acreditați la București, a rapoartelor lor diplomatice și a unor aspecte din activitatea acestora. Încercăm, În rândurile de mai jos, să ne racordăm acestor tendințe, prin identificarea și prezentarea activității diplomaților ruși acreditați la București pentru perioada 1881-1914, oprindu
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
mai mult timp la Paris, ocupându-se de educația copiilor <ref id="30">30 Jurnal. Carol I al României..., p. 558. </ref>, ceea ce a dus la apariția unor zvonuri În societatea bucureșteană conform cărora Leon Uruzov <footnote id="31">31 Diplomatul Nicolae Barbu Cantacuzino precizează În amintirile sale că diplomatul rus a lăsat „În urma lui regrete feminine” <ref>(N. B. Cantacuzino, Amintirile unui diplomat român, cuvânt Înainte de N. Iorga, ediție Îngrijită și prefațată de Adrian Anghelescu, Iași, 1994, p. 50).</ref> </footnote
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
copiilor <ref id="30">30 Jurnal. Carol I al României..., p. 558. </ref>, ceea ce a dus la apariția unor zvonuri În societatea bucureșteană conform cărora Leon Uruzov <footnote id="31">31 Diplomatul Nicolae Barbu Cantacuzino precizează În amintirile sale că diplomatul rus a lăsat „În urma lui regrete feminine” <ref>(N. B. Cantacuzino, Amintirile unui diplomat român, cuvânt Înainte de N. Iorga, ediție Îngrijită și prefațată de Adrian Anghelescu, Iași, 1994, p. 50).</ref> </footnote> ar fi avut o legătură cu Doamna B <footnote
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
toate probele contra diplomatului rus și să ceară rechemarea sa. În condițiile În care Rusia l-ar fi menținut, atunci ar fi trebuit să rupă legăturile oficiale cu guvernul de la Sank Petersburg <ref id="39">39 Ibidem. </ref>. În vizorul diplomaților români a intrat și ministrul plenipotențiar al Franței la București, baronul Ring , cel care trebuia să-și definească exact modul În care acționa În România: fie pe lângă Rege, așa cum era și normal, fie pe lângă George Bibescu <ref id="41"> 41
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
târziu În relațiile româno-ruse. În acea perioadă se specula faptul că Legația rusă avea cel mai frumos local, dar stăpânii „aveau ceva sălbatic și ca fizic și ca mentalitate” <ref id="54"> 54 Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 187. </ref>; iar diplomatul nu putea fi trecut cu vederea prin „talia lui Înaltă, barba lungă, zburând În avântul dansului, jucând marea mazurkă poloneză cu Zoe Davila sau cu domnișoara Maria Catargi” Într-un bal la palat <ref id="55"> 55 Ibidem, p. 188
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
o scrisoare din 6 mai 1888, adresată Ministrului român al Afacerilor Străine, Își arăta nemulțumirea față de o parte a presei ce Își continua „campania de atacuri violente, insinuări și acuzații calomnioase la adresa mea și a guvernului pe care Îl reprezint”. Diplomatul rus observa că aceste acuzații reprezintă doar insinuări absurde ale unei prese dezordonate, dar care au ecou și În presa străină. Practic, diplomatul rus cerea sprijinul autorităților române pentru ca atacurile să Înceteze, considerând că este sub demnitatea sa de a
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
idei politice În rândul maselor” <ref id="79">79 Apud Nicolae Ioniță, op. cit., p. 163. </ref>. Ca urmare a activității duse de reprezentantul Rusiei la București, autoritățile române au cerut sprijinul Germaniei pentru a-l Îndepărta pe Hitrowo din funcție. Diplomatul german la București, Bulöw, a considerat că o asemenea cerere din partea guvernului român nu este În interesul Germaniei, deoarece activitatea „acestui neastâmpărat și ranchiunos diplomat contribuie indirect mai mult la apropierea României de Germania și Austria decât să-i dăuneze
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]