2,996 matches
-
ciclu anulat general . Totuși, acest ciclu anual nu se repetă în mod identic de la un an la altul, caracteristicile medii ale vremii putând prezenta variații locale interanuale dramatice. Cea mai mare parte a resurselor în investigațiile atmosferice a fost direcționată spre perfecționarea capacității de prognozare a vremii pentru perioade variabile, de până la două săptămâni. Cu toate progresele consemnate în această direcție în ultimele decenii, prognozele actuale prezintă limitări serioase, datorate insuficienței capacităților de calcul (care apelează la supercomputere) și a
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
latitudinilor temperate și polare (în jur de -55 0C) decât la tropice (-80 0C). De aceea, gradientul orizontal de temperatură în stratosferă are sensul opus aceluia din troposferă. La altitudinea de peste 13-14 km, în jumătatea caldă a anului, el este direcționat, în întreaga emisferă, de la pol la ecuator. În timpul iernii, deasupra Arcticii și Antarcticii se înregistrează temperaturii foarte scăzute ( de -80 -85 0C), ceea ce face ca gradientul orizontal de temperatură să fie orientat dinspre regiunea latitudinilor medii înspre pol și ecuator
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pot îmbolnăvi, ne pot face să ne simțim cei mai fericiți oameni, cei mai puternici sau din contra, să ne simțim fără nici o speranță, la capătul puterilor, la limita mizeriei fizice sau morale. Tot ce trebuie să facem este să direcționăm gândurile noastre spre un făgaș pozitiv și constructiv. Să gândim și să acționăm ca niște învingători. Să fim entuziaști și pozitivi, creativi, plini de imaginație, să ne descoperim și să ne exploatăm din plin talentele, să ne stimulăm genialitatea. Dacă
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
a rândului. Acest exercițiu se face pentru a obișnui ochiul și creierul cu o viteză mai mare de citire. Antrenamentul nr. 3: Reveniți la textul inițial și căutați următoarele cuvinte: nebănuite, inteligențelor, arborescentă, conexiuni, generează, creativitatea, concentrării, genii, scânteia, puternice, direcționăm, genialitatea, lăuntrică, talentele, argumente, interpretează, căutarea, justificat, simfonie, intuim, aparține, interacțiune, macină, dezlocuim, perseverența. Antrenamentul nr. 4: Numărați în text cuvintele boldate și cele scrise cu italic. Treceți peste pagină în survol mental și le căutați. Scrieți răspunsul în această
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
colectării și analizării datelor, grupuri focalizate, rapoarte de la organisme ale consumatorilor, studii sectoriale și industriale, analiza cererilor de despăgubiri în perioada de garanție, a contractelor anulate, a comenzilor repetitive (fidelitatea clienților), analiza clienților noi, analiza cotelor de piață . Această măsurare direcționează activitatea organizației spre rezolvarea problemelor sale. Dacă clienții sunt nesatisfăcuți, înseamnă că firma a dat greș în misiunea sa. Aceasta deoarece, în cele din urmă, ceea ce contează, nu constă în livrarea unui produs sau serviciu oarecare, ci a unor satisfacții
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
relația dintre subiect și obiect are caracteristica unei interacțiuni active și creative, este o relație socială și antropologică, la ambii poli aflându-se ființe umane; - în al treilea rând, acțiunea educațională este componentă a unui ansamblu social care reglează și direcționează într-un fel acțiunea; - în al patrulea rând, desfăsurarea acțiunii educaționale are caracter funcțional-dinamic, probabilist, prin relațiile directe și indirecte ce se stabilesc între componentele sale, între factorii obiectivi și subiectivi controlabili și necontrolabili, toți, stabilind cea ce D. Todoran
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dificultatea obiectivă a sarcinii joacă un rol important în determinarea structurii funcționale a acțiunilor de autocontrol. Acestea influențează atât formarea modelului mintal, cât și evoluția lui ulterioară. I.3 Motivația școlară Motivația învățării este totalitatea mobilurilor ce susțin energetic, activează, direcționează, desfășurarea activității de învățare. Se trăiește subiectiv ca o stare de tensiune, care rezultă din confruntarea trebuințelor celui care învață cu modul în care își reproduce diferitele cuvinte, situații și rezultate ale situației de învățare. Motivul primar care îl determină
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
structura activității de învățare. Eficiența maximă a învățării este condiționată de potențarea resurselor dinamogene și direcționarea activismului psihic al elevului. După cum scria Al. Roșca, „cunoscând natura și varietatea motivelor, precum și legile după care ele se manifestă, putem prevedea, influența și direcționa conduita”. Accepțiunile termenului „a fi motivat pentru învățare” corelează și exprimă în plan comportamental o stare prezentă dinamogenă, mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. Este vorba despre acele elemente stimulatoare pe care pedagogii le denumesc impuls către...,dorință, interesat
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
trei aspecte principale care determină semnificația pedagogică a acestui concept. În primul rând, motivația este o construcție psihică rezultată din observații îndelungate făcute asupra comportamentului altor elevi. În al doilea rând, considerăm motivația ca principalul vector al personalității elevului, care direcționează conduita acestuia spre realizarea scopurilor educaționale. În al treilea rând, motivația este variabila care a asigurat și asigură continuu organizarea interioară a comportamentului în cele mai multe dintre acțiunile sale. În context școlar, motivația educațională poate avea calitatea de: - scop - reflex al
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pentru învățare. Această relației este explicabilă dacă avem în vedere că succesul însuși este un factor motivant intrinsec pentru activitatea de învățare, așa încât, prin succesul într-o sarcină, sfera motivației intrinseci cuprinde un element în plus, forța acestui element fiind direcționată în același semn cu ansamblul. Dar succesul influențează sfera motivațională nu doar cantitativ, ci și calitativ, prin stările afective pozitive mai mult sau mai puțin intense pe care le declanșează, prin emoțiile pozitive care, eventual, repetate și cristalizate, se pot
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nu reprezintă un act. 2. Un constituent sintagmatic al unei acțiuni, o acțiune fiind formată din mai multe acte. ¶Chatman 1978; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. act de vorbire [speech act]. Un enunț considerat a fi un act direcționat spre un scop anume. Realizarea unui act de vorbire implică performarea unui ACT LOCUTORIU (actul de a spune, de a produce un enunț gramatical), a unui ACT ILOCUTORIU (îndeplinit în actul de a spune ceva pentru a atinge un scop
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
feluri de organizare și anumite interpretări ale realității. Cadrele sînt adesea considerate ca fiind echivalente cu SCHEMELE, PLANURILE și SCRIPTELE, dar s-au propus și cîteva diferențieri sugestive: un cadru legat temporal și ordonat serial este o schemă; o schemă direcționată de un scop este un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Beaugrande 1980; Goffman 1974; Minsky 1975; Schank, Abelson 1977; Winograd 1975. calificare [qualification]. 1. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT static (în opoziție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
zi de supraviețuire ca în 1001 nopți, o poveste pentru o noapte de dragoste ca în Sarrasine, un jurnal pentru pocăință ca în Nodul de vipere). ¶Barthes 1974 [1987]; Brooks 1984; Chambers 1984. contraintrigă [counterplot]. Un set unificat de acțiuni direcționate spre un rezultat opus rezultatului avut în vedere de acțiunile INTRIGII (principale): se poate spune că acțiunile și scopurile ANTAGONISTULUI formează o contraintrigă. ¶Souvage 1965. conținut [content]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "ce"-ul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt caracterizabile în raport cu PIRAMIDA LUI FREYTAG. 2. Aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; SUBIECT; situațiile și evenimentele, așa cum sînt prezentate destinatarului. ¶Formaliștii ruși au operat o distincție influentă între subiect (sjuzet) și FABULĂ (sau materialul de bază al POVESTIRII). 3. Organizarea globală dinamică (direcționată către un scop și deplasîndu-se pe direcția înainte) de constituenți narativi care este responsabilă de interesul tematic (într-adevăr, însăși inteligibilitatea) al unei narațiuni și de efectul său emoțional. 4. O narațiune de evenimente cu accent pe cauzalitate, în opoziție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prin INSERȚIE, ALTERNANȚĂ și CUPLAJ sau JUXTAPUNERE. 2. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU; un NAREM. În GRAMATICA NARATIVĂ a lui Pavel, o Mișcare e o acțiune cerută de o Problemă (de ex., "Viața lui Ion era amenințată"), reprezentînd un efort direcționat către Soluție (de ex., "Ion a plecat din țară") și ducînd la o altă Mișcare, sau la sfîrșitul povestirii. ¶Pavel 1985; Propp 1968 [1970]. Vezi și DOMENIU NARATIV. mișcare lentă [slow motion]. O manifestare cinematică a SEGMENTĂRII (cf. Bonnie și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile lor și, în general, direcționînd cursul acțiunilor. Într-adevăr, s-a argumentat că narațiunile se desfășoară pe axe modale și reprezintă tranziții, de la anumite stări de pe aceste axe, către altele (mergînd, bunăoară, de la ceea ce trebuie făcut la ceea ce poate fi făcut; de la ceea ce e rău
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și le pot asuma. ¶Alte cercetări ale naturii funcțiilor și rolurilor l-au dus pe Greimas și pe elevii săi la ceea ce este o altă descriere influentă a structurii povestirii, după care narațiunea canonică este reprezentarea unei serii de evenimente direcționate în funcție de un scop (echivalentă unei JONCȚIUNI între SUBIECT și OBIECT). Mai exact, după un CONTRACT între REMITENT și SUBIECT (MANIPULARE), prin care cel din urmă dobîndește COMPETENȚĂ și se lansează în întreprinderea de a ajunge la un Obiect (în beneficiul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SCOP. Narațiunea constă adesea din seturi de planuri care interacționează. Se consideră adesea că planurile sînt echivalente CADRELOR, SCHEMELOR și SCRIPTELOR, dar s-au propus anumite distincții sugestive: un cadru ordonat serial și conexat temporal este o schemă; o schemă direcționată către un scop e un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Bartlett 1932; Beaugrande 1980; Bruce, Newman 1976. plan secund [background]. Spațiu narativ, MEDIU ÎNCONJURĂTOR sau serie de EXISTENTE și EVENIMENTE din care apar și intră în prim-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din punct de vedere temporal și ordonat din punct de vedere serial (schema unei "case", de ex., ar reprezenta ordinea în care se construiesc casele sau, altfel, ordinea în care oamenii le vizitează sau inspectează); un plan este o schemă direcționată spre un scop; iar un script este un plan stereotip. ¶Bartlett 1932; Beaugrande 1980. schemă narativă [narrative schema]. Un CADRU general, în funcție de care se organizează NARAȚIUNEA. ¶Potrivit schemei narative canonice, după ce se deranjează o ordine anumită a lucrurilor, se stabilește
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a anumitor roluri (Schank, Abelson). Scriptul unui "restaurant", de pildă, conține instrucțiuni pentru client, chelner, casier, ș.a.m.d. ¶Deși scriptele sînt frecvent considerate a fi echivalente CADRELOR, PLANURILOR și SCHEMELOR, ele sînt mai corect descrise ca fiind stereotipe și direcționate spre un scop. ¶Beaugrande 1980; Schank, Abelson 1977. secvență [sequence]. O unitate componentă a NARAȚIUNII care e capabilă să funcționeze în ea însăși ca o narațiune; o serie de situații și evenimente, ultimul din ele constituind o repetiție parțială a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și de a le rezolva pe căi simple și eficiente. Metoda Frisco folosește două procedee: aplicarea listei de control (check list) și brainstorming-ul regizat (staged brainstorming). Lista de control este un chestionar alcătuit dintr-o succesiune de întrebări care direcționează concluziile și lămurește problemele subsidiare. Chestionarul trebuie să îndeplinească o serie de condiții: * Să conțină întrebări simple, fără echivoc și formulate neimperativ; * Întrebările să fie ordonate după o scară psihologică; * Să solicite un număr mic de informații; * Să ceară informațiile
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
și deprinderi profesionale în acest domeniu cu capacitate de orientare rapidă în probleme tehnice. Membrii comitetului trebuie să se completeze reciproc, să știe să poarte discuții utile și de substanță, să fie capabili să-și organizeze timpul și să-și direcționeze prioritățile către aspectele esențiale ale problemelor. Succesul activității unui comitet depinde în mare măsură de președintele acestuia. Președintele trebuie să pregătească cu grijă ședințele, să stabilească precis obiectivele fiecărei întruniri, să conducă discuțiile cu discernământ, orientându-le asupra subiectelor ce
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
plus, există unele sugestii că Platon ar fi derivat teoria să conform căreia cele mai mici particule din lume sînt constituite din triunghiuri din niște învățături secrete ale vechilor egipteni. Potrivit sistemului copernican, existau șase planete, ale căror orbite erau direcționate prin rotirea unor sfere invizibile. Kepler a pornit de la întrebarea de ce existau numai șase planete și dacă nu cumva, așa stînd lucrurile, cosmosul era construit astfel încît cele cinci corpuri regulate solide să intervină între fiecare pereche de sfere nevăzute
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tînără) cu Pîntecele (corespund divizării Omului în Cap, Inima și Pîntece). Ona separă Rîul Generării în patru fluvii (cf. Vala, VI, 18: "Cu truda și cu luare-aminte împărți șiroiu-n patru"), întocmai cum rîul Edenului fusese împărțit în patru. Toate trei direcționează acest Rîu al Generării. 198 (VII, 109) cartea-i de arama: Vezi supra notă despre cărțile de fier și-aramă (VI, 85). Urmează un "text" din Cartea de Arama a lui Urizen în care sînt descrise precepte pentru organizarea socială
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
peretele unui bordel”. În mod firesc Verdi s-a întrebat dacă aceste aprecieri îl includeau pe el și pe cele 24 de opere pe care le compusese până în acel moment. În anii următori a devenit clar că Boito nu-și direcționase remarcile 436 imprudente spre Verdi dar stigmatul care se aplicase pe relațiile lor nu fusese eradicat în întregime. Boito scrisese între timp versuri inteligente și strălucitoare dar eforturile sale de a le transpune în muzică nu au avut prea mult
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]