2,835 matches
-
asupra valenței identității participanților la proces: negativă sau pozitivă. 2003 Rolul proiectelor manageriale asupra procesului de schimbare organizațională Nystrom Monica În demersul de planificare a schimbării, managerii dezvoltă percepții subiective asupra propriului rol în gestionarea procesului schimbării, iar dacă există discrepanțe mari între acest rol subiectiv și situația reală a organizației pe care o conduce pot surveni probleme în implementarea noii strategii. 2003 Factorii psihologici ai schimbării organizaționale: modelarea unei abordări sistematice Pundziene Asta Factorii de ordin personal - emoții negative, competențe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cercetător și dovezile adunate, o activitate care presupune cântărirea posibilităților apărute În urma familiarizării profunde cu un anumit aspect al vieții, sistematizarea acelor idei În raport cu tipurile de informație ce ar putea fi colectate, verificarea ideilor În lumina acestor informații, abordarea inevitabilelor discrepanțe Între ceea ce se aștepta și ceea ce s-a descoperit, prin regândirea posibilităților de a strânge mai multe date, și așa mai departe (Becker, 1998, p. 66). Colectarea datelor este supusă unui plan formal, Însă nu se poate prezice imediat și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
suprafață, clientelism, nepotism, altfel spus corupție generalizată. Probabil cele mai mari probleme ale României au fost acutizate de guvernele și administrația incapabile de a realiza și aplica strategii viabile pe termen mediu și lung. Cum scrie autorul: „Cea mai mare discrepanță, dintr-o perspectivă occidentală, era aceea dintre vorbe și fapte”. Principiile morale nu aveau căutare În viața politică din România interbelică; tinerii cu idealuri au căzut pradă partidelor de extremă dreapta, care păreau că oferă ceea ce ei căutau. Capitolul 3
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se volatilizează, L. recurgând la nume reale ori transparent anagramate ale unor personalități politice și rescriind, de fapt, fragmente din istoria țării ori a Europei, într-un letopiseț subordonat unui crez politic, prin prisma căruia aproape totul apare desfigurat. Asemenea discrepanțe sunt vizibile mai ales în ciclul Paravanul de aur, alcătuit din romanele Domnul general guvernează, Stare de asediu (1955), Regele Palaelibus (1957), Salvatorul (1959), Ultimul batalion (1960), o cronică pamfletară a evenimentelor politice interne și internaționale dintre 1919 și 1944
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
se pare că trăiește „un vis urât” care se va termina doar în moarte. Este drama incompatibilității dintre modelul individual și mecanismul social agresiv și nivelator, în special drama femeii, mult mai dependentă de deciziile familiei. Prozatoarea reușește să evidențieze discrepanța dintre aspirațiile Adei și realitatea pe care este obligată să o accepte, alternând imaginile diafane ale amintirilor ei din tinerețe cu descrierea unor aspecte concrete, brutale ale existenței imediate, având grijă să fixeze ambianța obiectuală și umană a fiecărui moment
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
Arta”, „Literatură și artă română”, „Biblioteca modernă”, „Rampa” ș.a. Bună parte din scrieri sunt republicate în „Revista theatrelor” (1893-1903), pe care o conduce. Semna și Lear, Don Livio, Rex. Ca versuitor posteminescian, L. transpune, declamativ și fără prea multă fantezie, discrepanța dintre real și ideal, invocând mândra izolare a poetului etc. Piesele în versuri, Floarea din Firenze („comedie-idilă”, 1893), Cerșetorul („dramă-idilă”, 1894) și Îngerii lui Rafael („fantezie”, 1894), jucate pe scena Teatrului Național din București, construiesc, fluid și inconsistent, pe o
LIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]
-
spre deosebire de criticul de la „Revista Fundațiilor Regale”, un comentator care se lasă adesea sedus de farmecul notației impresioniste, iar ochiul său trece nu rareori cu înțelegere, cu o bonomie deprinsă de la Anatole France, unul dintre scriitorii săi preferați, mereu citit, peste discrepanțele și limitele textelor discutate. SCRIERI: Le Moi et le monde. Essai d’une cosmogonie anthropomorphique, I-II, Paris, 1938; ed. București, 1938; ed. (Eul și lumea), tr. Mariana Noica, îngr. Gh. Vlăduțescu, București, 1984; Amintiri, București, 1968; Nevinovățiile viclene (în
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
vedeți, veți pătimi mai rău decât v-ați fi așteptat”. Bun, să Încerc să ies acum din anecdotic și să ajung la partea serioasă. Dar plec de la aceeași ipoteză: Cornel nu este un autor naiv. Aș spune că impresia de discrepanță, care poate apărea la lectură, Între un Cornel-omul (pe care Îl cunoaștem și pe care Îl găsim Între parantezele drepte) și un Cornel-teoreticianul (pe care, la fel, Îl știm, sau studenții lui Îl știu și mai bine, ca pe un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
soții sau bărbați care își bat partenerele/soțiile?”, configurația răspunsurilor e cu totul alta: bărbații bătuți sunt în proporție de 17%, nebătuți 81%, nonrăspunsurile fiind de 2%, iar pentru femei, „da” - 53%, „nu” - 45%, nonrăspunsuri - 2% (Barometrul de gen, 2000). Discrepanța flagrantă dintre răspunsurile la cele două întrebări confirmă aprecierea în legătură cu „afacereainternă a familiei”, adăugându-se efectul general al dezirabilității sociale și al apărării stimei de sine în cazul primei întrebări, acestea nefuncționând când e vorba de „alții” (răspunsurile la cea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cărți devine uneori un simplu pretext. În Graffiti veriga slabă a selecției autorilor împinge aceste date către autosubminare. Autorii prinși în sumar sunt în bună parte de raftul al doilea. Ca atare, se creează, pe de o parte, o anumită discrepanță între efortul hermeneutic investit și obiectul investiției, iar, pe de altă parte, se constată o anumită indistincție în tratarea unor autori distincți (valoric și nu numai), o unilateralitate a aplicării critice. Excepțiile nu afectează regula. Mult mai plauzibilă este cartea
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
nu numai pe planul aspirațional, ci și pe cel al traducerii axiologicului în comportamente efective. Practicarea unor asemenea principii de viață este strâns condiționată, deși nu în mod necesar, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților să existe mari discrepanțe între clase și grupuri sociale din punctul de vedere al axiologicului postmodern, dar, ca valoare statistică, și între țări pe ansamblu. Admițând un continuum de la „foarte puțin practicate” la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altă parte, că, indiferent de similaritate și reciprocitate, atractivitatea fizică în sine a comunicatorului (cât de prezentabil apare) mărește efectul persuasiunii. Indivizii sunt atenți însă nu numai la asemănările sursei cu persoana și statutul lor, ci și la asemănarea sau discrepanța dintre aceasta și grupul de referință, care poate coincide sau nu cu cel de apartenență. Și e vorba nu atât despre ceilalți membri ai grupului, cât despre normele grupului. Tendința indivizilor de conformare la normele grupului acționează ca un factor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin deprecierea credibilității sursei (nu este demnă de încredere, urmărește interese ascunse ș.a.) sau prin distorsiunea mesajului (reținerea doar a afirmațiilor ce convin, ridiculizarea argumentelor ș.a.). Se înțelege că rezistența la schimbare intervine atunci când poziția propusă de sursă este în discrepanță cu o poziție a subiectului-țintă la care acesta ține foarte mult. De aceea, pentru mulți oameni modul cel mai simplu de apărare față de persuasiune este respingerea în bloc a comunicării, fără să mai recurgă la procedee de minimalizare a sursei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că A îl apreciază pe B). Teoria congruenței s-a concentrat asupra discrepanțelor între informațiile deținute de subiect și componenta afectiv-evaluativă a atitudinii, scoțând în evidență că nu numai cunoștințele despre ceva determină evaluări specifice (știu că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o anume evaluare determină însușirea de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o anume evaluare determină însușirea de cunoștințe selective (plăcându-mi de cineva, caut și rețin date despre el dacă îl avantajează, și invers). Teoria disonanței cognitive a analizat efectele discrepanței dintre atitudine și comportament. E important de reținut însă că, în oricare dintre aceste demersuri și situații (discordanță evaluări/evaluări, discordanță cunoștințe/evaluări, discordanță atitudine/comportament), până la urmă incongruența este la nivel mental, deci de ordin cognitiv. De aceea, expresia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
urmă incongruența este la nivel mental, deci de ordin cognitiv. De aceea, expresia mai frecventă pentru toate variantele teoretice menționate este cea a teoriei disonanței cognitive, expresie utilizată inițial de L. Festinger (1957) primordial pentru restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine/comportament. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o discrepanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru toate variantele teoretice menționate este cea a teoriei disonanței cognitive, expresie utilizată inițial de L. Festinger (1957) primordial pentru restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine/comportament. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o discrepanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una dintre căile principale de rezolvare este schimbarea de atitudini. Dacă, de pildă, eu aflu că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că subiecții trăiesc uneori un mare disconfort psihic în starea de disonanță. Și, într-adevăr, numeroase studii experimentale arată că disonanța produce modificări și surescitări fiziologice, precum și neplăcere psihică (Elliot și Devine, 1994, de exemplu). De aceea, indivizii încearcă înlăturarea discrepanței prin intervenția asupra componentelor angajate în sistemul disonanțial (evaluări, informații, argumente, comportamente), fie modificându-le, fie minimalizându-le importanța, fie evitând sistematic întâlnirea cu date contraatitudinale. Acestea ar putea fi numite căi directe de rezolvare a disonanței, dar cercetătorii subliniază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trimis un scurt chestionar prin care îi întreba pe proprietari dacă ar accepta chinezi drept clienți. Majoritatea răspunsurilor au fost „nu”. Iată deci că între ceea ce ei au făcut efectiv și ceea ce au declarat că ar face apărea o mare discrepanță. Sute de studii concrete (de teren și laborator) s-au efectuat de atunci, iar metaanaliza lor indică - așa cum, de altfel, și experiența cotidiană ne arată - atât cazuri de foarte ridicată corelație între răspunsurile atitudinale și cele comportamentale, cât și corelații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trimit soldați, apoi juriști pentru a face legi și în fine filosofi pentru a justifica toate acestea”. 2.5.2. Divergența atitudine/comportamenttc " 2.5.2. Divergența atitudine/comportament" Dacă această concordanță dintre atitudinile și acțiunile noastre pare ceva firesc, discrepanța dintre cele două planuri a suscitat mai multă atenție și a condus la o serie de experimente și interpretări. Ca și pentru multe alte fenomene psihosociale, explicația mai productivă se află în interacțiunea personalitate - situație. La care, pentru problematica valorilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
implicate. În același timp, metodologia este strâns legată de raportul personalitate/context. Din motive didactice să tratăm însă separat cele trei seturi de factori (metodologici, de personalitate, de situație). 1) Probleme metodologice. O primă interpretare a concordanței slabe sau a discrepanței atitudine/comportament este aceea că există o atitudine adevărată, care determină reacții comportamentale identice sau foarte asemănătoare în situații diferite, numai că instrumentele metodologice de depistare și măsurare a ei nu sunt suficient de rafinate pentru a o surprinde. Pornind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1980). În cadrul explicațiilor referitoare la nevoia de a reduce tensiunea psihică rezultată din luarea la cunoștință a necazurilor semenilor noștri, există autori care invocă factori cognitivi nu doar drept strategii de rezolvare, ci și drept cauze ale respectivei tensiuni: constatând discrepanța între condiția unor oameni și modul normal în care trăiesc ființele umane, în mintea noastră apare o disonanță cognitivă care produce un puternic disconfort și motivează la acțiune. Comportamentele prosociale pot fi datorate și unor asemenea mecanisme. Discrepanța ia, desigur
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tensiuni: constatând discrepanța între condiția unor oameni și modul normal în care trăiesc ființele umane, în mintea noastră apare o disonanță cognitivă care produce un puternic disconfort și motivează la acțiune. Comportamentele prosociale pot fi datorate și unor asemenea mecanisme. Discrepanța ia, desigur, amploare și forță motivațională atunci când avem în față persoane concrete și când comparăm situația lor nu numai cu cea a standardelor comune în general, ci și cu ceea ce ar putea fi ele, cu statutul dezirabil (Reykowski, 1982, apud
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt sensibil diferite în practică; astfel, dacă în primul caz sunt căutate și provocate acțiunile de răspuns completativ în sensul îmbinării activităților, în cel de-al doilea sunt valorizate atitudinile de evitare a conflictului - aspect asupra căruia vom insista -, chiar dacă discrepanțele și dizarmoniile din grup nu sunt rezolvate). Ne putem închipui ca acțională o normă formulată în modul următor: dacă un coleg, în timpul sarcinii pe care grupul trebuie să o îndeplinească, formulează o sugestie contrară ideilor tale, consider-o o idee
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]