5,125 matches
-
A.I. În primul rând, consider că tovarășii din conducerea regională M.A.I., în special tov. Paul, directorul regional, nu în suficientă măsură a înțeles conținutul hotărârii Biroului Politic care am avut-o până acum, pentru că atunci când s-a pus problema discutării acestei hotărâri, tovarășul a fost chemat să participe la ședință - e adevărat, felul cum a fost chemat, probabil nu destul de politicos, de către șeful Secției administrative - tovarășul s-a supărat, era și cam bolnav, dar nu a participat la discutarea hotărârii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
problema discutării acestei hotărâri, tovarășul a fost chemat să participe la ședință - e adevărat, felul cum a fost chemat, probabil nu destul de politicos, de către șeful Secției administrative - tovarășul s-a supărat, era și cam bolnav, dar nu a participat la discutarea hotărârii Biroului Politic, fapt care a dus acolo ca locțiitorii politici să adopte o poziție de a tăcea. Nu știm dacă ei sunt de acord sau nu, dacă au înțeles hotărârea sau nu. Un lucru este [sigur]: că în aplicarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
trebuie să facem întotdeauna deosebirea necesară între elementele dușmănoase, ostile socialismului, între agenți ai imperialismului și oamenii nelămuriți sau care au nemulțumiri datorită unor neajunsuri sau neînțelegerii unor măsuri. Și știți bine, că am acordat și acordăm o mare atenție discutării în sânul colectivelor de oameni ai muncii a unor asemenea manifestări. Apelăm, în primul rând, la colectivele de oameni ai muncii pentru a lămuri, pentru a-i ajuta pe cei care nu au înțeles unele lucruri, să se încadreze cinstit
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Fiica moșului era o ființă harnică. 3. Săptămâna viitoare vom citi o altă poveste. Scenariul didactic - ora a II-a Se va da explicația titlului acestei povești. Evidențierea structurii textului, a modului de expunere. Prezentarea acțiunii: subiect, conflict, rezumarea întâmplărilor. Discutarea modalităților narative: cine povestește, la ce persoană, timpurile verbale ale povestirii. Citirea pe fragmente și alcătuirea planului de idei. Povestirea orală după planul de idei a textului. Plan de idei: 1. Personajele poveștii. 2. Zilele de sărbătoare. 3. Hotărârea tatălui
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
nu se pot povesti. Elevii de vârstă mică au acces spre textul liric când învățătorul îi ajută să realizeze decodarea imaginilor artistice prin folosirea unor algoritmi de analiză pentru receptarea acestuia: a. Momentul pregătitor receptării are la bază prezentarea și discutarea unor imagini ce stârnesc interesul elevilor despre titlul, autorul, tema și volumul de poezii din care face parte poezia. b. Momentul lecturii expresive se face de către învățător sau prin ascultarea unei înregistrări, dând elevilor posibilitatea să vizualizeze și să transforme
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
să se înscrie comportamentul fiecăruia și terminând cu cele legate de crearea unei atmosfere de lucru destinse, încurajarea preocupării elevilor de a se autocontrola continuu și competențele de tratare corespunzătoare a manifestărilor de indisciplină. * Încurajează interacțiunea socială a elevilor în discutarea și realizarea diverselor activități de învățare legate de tema supusă studiului. *Oferă elevilor o structură de lucru de natură să ghideze activitatea de învățare a elevilor comportamentul lor în timpul lecției. * Înlesnește elevilor prelucrarea/procesarea intelectuală a informațiilor, punându-i în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
lui Brunnov o comparație între Rusia și Anglia, care „a trimis o armată de 50.000 pentru înăbușirea mișcării populare din Irlanda”. Țarul rupe relațiile diplomatice cu Sardinia, sprijină Austria și refuză un congres internațional pentru conflictul austro-sard, de teama discutării garanției europene pentru Turcia. Diplomația țaristă se apropie de Suedia și Danemarca, ea intră într-un schimb de opinii cu Franța în problema unificării Germaniei. Când, în septembrie 1848, Friedrich Wilhelm IV îl întreabă pe țar despre eventualitățile în care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sfârșitul Războiului Rece, marile provocări ale globalizării și tendința tot mai pregnantă a Uniunii Europene de a-și impune recunoașterea juridică în sistemul internațional au impulsionat dezbaterile teoretice și cazuistice referitoare la negocierea europeană. Cu siguranță însă, cea mai aplicată discutare academică și politică pe tema negocierii europene s-a datorat tendințelor de reformare internă (instituțională și politică) a Uniunii Europene, ca și proiectului extinderii sale spre Europa Centrală și de Est. În 2000, Journal of European Public Policy a dedicat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Deși această viziune și-a păstrat amprenta, mai ales la nivelul unor State Membre, până la finalul celei de-a cincea extinderi, pe măsură ce decizia elaborării principiilor, strategiilor și programelor de aplicare a procesului aderării se concretiza, s-a ajuns și la discutarea modalității în care Uniunea Europeană va negocia cu statele candidate. Pentru Statele Membre, negocierile de aderare însemnau o formă semnificativ diferită de alte negocieri ale Uniunii Europene pe scena internațională.27 Statele aspirante la statutul de membru al Uniunii Europene au
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Consiliul UE (7 august 2002). * Documentul de informații suplimentare a fost înregistrat în cadrul Conferinței de Aderare România-UE, în data de 10 septembrie 2002 (CONF-RO 45/02). Imediat după aceea, la 16 ianuarie 2003, a avut loc reuniunea delegației sectoriale, destinată discutării metodologiei de lucru și a calendarului elaborării documentului complementar de poziție la Capitolul 3. Documentul a fost aprobat de Delegația Națională în 9 iunie 2003, și a fost prezentat în Guvern, la 3 iulie 2003. * Documentul complementar de poziție a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Guvernului nu va afecta obiectivul său fundamental, care va fi menținerea stabilității prețurilor. România se angaja să modifice Statutul BNR, astfel încât să clarifice necesitatea cooperării dintre BNR și autoritățile publice centrale și locale. În mod concret, aceasta se referea la discutarea implicațiilor politicii monetare în contextul coerenței și consistenței mix-ului de politici macroeconomice, fără a prejudicia independența BNR. De asemenea, Băncii Naționale a României urma să i se interzică să solicite sau să primească instrucțiuni de la autoritățile publice în formularea și conducerea politicii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
necesitatea implicării Departamentului pentru Relații Interetnice, din cadrul Ministerului Informațiilor Publice, la elaborarea documentelor relevante Subcapitolului 4 Lupta împotriva rasismului. Consultări Interne > În zilele de 2 și 3 aprilie 2001, au avut loc, la sediul Ministerului Integrării Europene, reuniuni consultative, în vederea discutării proiectului preliminar al Documentului de poziție, cu: * Comisia parlamentară pentru integrare europeană și organizații patronale reprezentative la nivel național; * Confederații sindicale reprezentative la nivel național, Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Democrat. > În 23 mai 2001
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru sectoarele: "Substanțe chimice și organisme modificate genetic", "Securitate nucleară și radioprotecție", "Controlul poluării industriale și managementul riscului"; * 7 martie 2003, Bruxelles, consultări tehnice pentru sectoarele: "Calitatea aerului", "Schimbări climatice", "Zgomot", "Protecția naturii" și "Legislație orizontală"; * 20-21 ianuarie 2004, Bruxelles, discutarea proiectului Documentului de poziție complementar și a planurilor de implementare; * 2 aprilie 2004, Bruxelles, consultări privind planurile de implementare; * 12 mai 2004, Bruxelles, consultări privind planurile de implementare pentru 4 dintre perioadele de tranziție care urmau a fi solicitate; * 26
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
alegeți, împreună cu colegii, un criitor român contemporan care vă place în mod deosebit. Pentru realizarea interviului, aveți în vedere: * disponibilitatea scriitorului pentru care ați optat de a vă acorda un interviu; * stabilirea datei și a locului unde veți lua interviul; * discutarea protocolului de interviu (scriitorul poate primi întrebările înainte pentru a-și pregăti răspunsurile sau poate prefera un interviu spontan, fără să cunoască dinainte întrebările care-i vor fi puse); * documentarea asupra operei scriitorului și a momentelor semnificative din activitatea literară
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
titluri anumitor secvențe, prin valorificarea planșelor cu imaginile corespunzătoare), indicarea caracteristicilor personajelor și încadrarea lor în tipologii prin prisma sistemelor de valori ale copiilor, identificarea pasajelor dialogate (cu repetarea, recunoașterea, eventual, a anumitor replici ale personajelor), narative, descriptive etc., receptarea/discutarea mesajului textului, identificarea eventualelor similarități cu alte texte cunoscute de copii etc.; raportarea la un text liric: cunoașterea titlului și a autorului, explicarea anumitor cuvinte/expresii, relevarea valorii lor expresive (vezi sensul propriu și sensul figurat al anumitor unități lexicale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cel mai frecvent asociate cu simboluri, imagini sugestive, pentru a facilita categorisirea), delimitarea ta-blourilor în cazul liricii peisagistice (prin raportare la planșe, desene, cuvinte-cheie etc.), respectiv a trăsăturilor elementului descris (mama, Moș Crăciun, ghiocelul etc.) în cazul liricii portretistice, identificarea/discutarea gândurilor și a sentimentelor transmise într-un text liric (eventual, în asociere cu anumite simboluri-mimică reflectând starea de spirit a copiilor la audierea textului) etc.; activitățile de povestire, repovestire, creare de povești etc. (cu fixarea reperelor compoziționale: introducere, cuprins, încheiere
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc. pentru ,,ce se mișcă", nas pentru ,,miros" (imaginile olfactive sunt valorificate mai rar în textele lirice pentru copii): pe măsură ce poezia este recitată de un copil, ceilalți ridică una dintre palete, în funcție de imaginea identificată; nivelul interpretativ poate fi vizat prin discutarea ponderii unora dintre imagini în detrimentul celorlalte, a motivării acestei realități, a raportării realității din poezie la realitatea de afară (cum este sau cum și-ar dori copiii să fie) etc., de unde trimiterea către planul sentimentelor și gândurilor reflectate în tabloul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de (învățare și) evaluare, vizează atât aspecte teoretice, cât și practice; deși neasociat, în principiu, ciclului preprimar, datorită complexității activității pe care o implică, poate fi adaptat, ca metodă de evaluare, și pentru copiii preșcolari; proiectul implică explicarea temei propriu-zise, discutarea elementelor noi care apar pe măsură ce se lucrează, precum și secvența de soluționare a eventualelor probleme; de exemplu, în ciclul preprimar, un proiect îl poate constitui realizarea unui album în care copiii, pe măsură ce parcurg în cadrul activităților de diferite tipuri desfășurate în grădiniță
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
marketing, de planificare a producției, de contabilitate și de control al calității. Statutul comitetului cuprinde următoarele obiective: * Identificarea principalelor probleme de calitate nerezolvate; * Stabilirea priorităților în abordarea problemelor; * Punerea la punct a unei diagnosticări adecvate pentru descoperirea cauzelor și remedierilor. * Discutarea soluțiilor posibile; * Recomandarea acțiunilor de remediere. * Urmărirea modului de aplicare a acțiunilor stabilite și a faptului dacă există mijloace de control corespunzătoare pentru menținerea realizărilor obținute. * Stabilirea resurselor materiale umane și financiare, într-o primă evaluare, necesare pentru întreprinderea acțiunilor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
care se găsesc, într-o identitate structurală, macrocosmosul și microcosmosul (uman). După cum C. Rădulescu-Motru prelucrează semantic termenii, teoria obiectivă ("științifică") ar fi substratul teoriei filosofice a personalității. Aceasta din urmă aduce în plus o justificare a statutului celei dintâi prin discutarea diferitelor puncte de vedere asupra persoanei omenești și prin angajarea științei personalității într-un spațiu teoretic care o particularizează, o "adaptează" la condițiile proprii unui popor, deschizând-o, prin teoria vocației, către o pedagogie a vocației (adică spre acțiune, deoarece
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al finalității. Din acest motiv este necesară dezvăluirea legăturilor dintre filosofia lui C. Rădulescu-Motru și filosofia kantiană. Alături de conceptul determinismului prin finalitate, conceptul personalității are o poziție structurantă pentru discursul personalist energetic. Și pentru că personalitatea este tematizată în filosofia contemporană, discutarea felului în care acest concept apare la Rădulescu-Motru pretinde o regândire a locului reconstrucției filosofice a acestuia în spațiul filosofiei actuale. Conceptul determinismului prin finalitate personalist energetic urmează structura formală a conceptului kantian al finalității. Aceasta din urmă presupune două
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din textul lui Rădulescu-Motru; prezentarea punctului de vedere al filosofului exprimat la o anumită distanță în timp, acolo unde este cazul; evocarea unor interpretări, socotite exemplare de autorul lucrării de față, despre felul în care Rădulescu-Motru a rezolvat acea problemă; discutarea punctelor de vedere, opțiunilor, rezultatelor semnificative corespunzătoare din filosofia universală; construirea punctului propriu de vedere și așezarea acelei probleme în cadrul interpretativ dat de relația dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și specialiștii din compartimentul de resurse umane, fiecare categorie având responsabilități specifice, care sunt însă convergente în realizarea obiectivelor organizației. Managerii au următoarele responsabilități: identificarea posibilităților de asigurare și a necesităților de personal pentru fiecare compartiment al organizației; revederea și discutarea planurilor cu specialiștii din domeniul resurselor umane; integrarea planurilor resurselor umane în planul general al organizației; urmărirea realizării planurilor resurselor umane pentru a identifica schimbările necesare; întocmirea și revederea planurilor succesiunii pe funcții a angajaților, a planificării și realizării carierei
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
a unor poziții autonome în raporturile cu URSS și celelalte țări socialiste care să corespundă acestui interes. În acei ani, a avut loc un schimb de vizite ale unor delegații la nivel înalt, între cele două țari , care au permis discutarea unor probleme la ordinea zilei, de interes comun privind dezvoltarea internă și cooperarea internațională. La sfârșitul lunii iulie-începutul lunii august 1961, o delegație română la nivel înalt condusă de șeful statului, Gheorghe Gheorghiu Dej, președintele Consiliului de Stat, a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Washington etc, dar și față de Coreea de Sud în general, a fost întreprins, ca răspuns la câteva "gesturi" punctuale cu o profundă semnificație politico-diplomatică, venite pe neașteptate din partea unor reprezentanți oficiali ai guvernului Republicii Coreea. Astfel, la 19 noiembrie 1971, cu prilejul discutării la Geneva a raportului Consiliului G.A.T.T. (n.a., de la 1 ianuarie 1995, Organizația Mondială a Comerțului), delegatul Coreei de Sud a informat pe un reprezentant român în termenii "Guvernul țării mele va vota în favoarea aderării României, considerând că aceasta va duce
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]