912 matches
-
romanești Cel mai iubit dintre pământeni " (p. 60). Despre oportunismul din anii ´50, despre subversivitatea și eventuala disidență de mai târziu a scriitorului ar fi multe de glosat (ăn ceea ce mă privește, nu cred că Marin Preda a atins vreodată disidența), dar istoricul literar se mulțumește să enunțe problemele fără să le mai discute în toate consecințele și articulațiile lor. Ar fi fost aici locul de a aduce argumente din dosarul de la Securitate al scriitorului, o piesă documentară importantă (deși doar
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
țară decât să reziste insistentelor încercări de racolare a lui ca informator al poliției politice (era mult mai simplu decât să fi rămas neclintit la locul meu și să mă apăr, să-mi păstrez onoarea și eventual, să intru în disidență - D, 205; vezi și 227, 228). Supus violențelor istoriei, B. Nedelcovici a ales să plece în lume spre a nu se lăsa înfrânt de constrângerile din țară (Unii au cedat prin resemnare, abandon, lașitate, trădare, compromis... alții prin fuga în
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
precum în cazul articolului Ceaușescu disident. Pornind de la definirea cuvîntului „disident” așa cum apare ea în Dicționarul de neologisme („persoană ale cărei păreri, opinii, sînt deosebite de cele ale majorității”), autorul face următorul raționament: „...devine limpede că folosirea termenilor disident și disidență pentru persoanele sau grupurile care s-au opus regimului totalitar reprezintă o improprietate. Pentru că respectivele grupuri nu se aflau în conflict cu majoritatea, ci exprimau punctul ei de vedere! În conflict cu majoritatea se afla dictatorul însuși, plus aceia care
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
acceptarea botezului drept cheie a izbăvirii reprezintă actul inițial, dar definitoriu, al despărțiri lui Iisus de iudaismul oficial, majoritar, care se va desăvârși și împlini semnificativ prin poziția față de problema purității și implicațiile ei multiple. Într-adevăr, privite atent, celelalte disidențe ale lui Iisus față de ordinea religioasă iudee par minore și, în orice caz, acceptate de oficialitățile Templului. Să nu uităm, de pildă, alte cazuri contemporane lui. Astfel, chiar în privința lui Ioan Botezătorul, care a inventat un ritual de botez unic
De ce s-a botezat Iisus () [Corola-journal/Journalistic/70818_a_72143]
-
revistei VATRA și mai cu seamă textul lui Constantin Pricop despre Alexandru Monciu-Sudinski, un „marginalizat" din literatura anilor '70 care trece azi drept specialitate a connaisseur-ilor și a cărui traiectorie ar aduce poate o nuanță în plus întregii discuții despre disidență care animă mai toate revistele culturale în ultimele două-trei săptămâni. Iată cum descrie cazul autorul textului: „Pentru unii comentatori anticomunismul, mai ales în literatură, trebuia exprimat cu gesturi largi, pretențios și confuz, prin aluzive construcții ideologice. Mulți autori, mai ales
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
de "enormități" și a "primit imediat reacții". Cred și eu! Dar nu s-a lăsat intimidat și, într-o emisiune televizată, nu s-a sfiit să-l adaoge pe lista impostorilor pe dl Andrei Pleșu: "Aș fi vrut și eu disidența lui Pleșu la Tescani, să vedeți ce romane scriam dacă eram acolo", exclamă cu o candoare dezarmantă dl Comoroșan. Și încă: Dl Pleșu "a desconsiderat pur și simplu profesiunea de diplomat, acceptînd în mod absolut oportunist funcția de ministru de
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
una are în vedere modul în care oameni din Occident au sprijinit constant, de-a lungul multor ani, rezistența culturală est-europeană, în ciuda chiar a politicii oficiale a țării ai cărei cetățeni erau, cealaltă se referă la o privire comparatistă asupra disidenței (politice și culturale) în diversele regimuri comuniste. Citind A fost odată, în alte vremuri, o asemenea comparație e imposibil de evitat. Memoriile scenografei engleze confirmă cîteva aprecieri unanim acceptate - faptul că în Cehoslovacia opoziția s-a centrat pe aspectul civic
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
avute cu Noica, Pleșu, Dinescu, Mariana Celac, dineul dat la Ambasada Marii Britanii pentru disidenți (la care a fost invitat și Eugen Simion...) ar trebui să ducă cel puțin la o discuție onestă privind opoziția românească, a cărei atitudine pasivă (în contrast cu disidența activă, termen folosit curent de Adam Michnik) nu poate fi pusă exclusiv pe seama sprijinului acordat de Occident dictaturii lui Ceaușescu, teză susținută mai nou de Tony Judt, într-un articol din The New York Review of Books. Foarte interesantă e relatarea
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
n-a fost de acord să ia cuvîntul la televizor. Ce-am putea adăuga noi? Dacă prestația proceaușistă a bardului de la Bârca și a lui D.R. Popescu erau de notorietate, Dan Deșliu marșase de mai mult timp pe linia unei „disidențe" pe cît de neașteptate pe atît de riscante. Să nu fi fost la curent cu acest lucru Ceaușescu? Să fi rămas cu imaginea idilică a bardului ce l-a celebrat pe Lazăr de la Rusca? Tot ce se poate, plus nota
Cum au sfîrșit dictatorii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6034_a_7359]
-
sub privirile noastre neputincioase, formele agresive ale resentimentului și urii gâlgâind în valuri. Soarta fostelor țări comuniste s-a jucat, de fapt, prin curajul și demnitatea câtorva oameni. Ei au pus la bătaie totul: energia, curajul și chiar viața. Rolul disidenței est- și central-europene în revenirea la normalitate a părții sovietizate a continentului este incomensurabil. Sigur, URSS s-a prăbușit pentru că n-a mai putut face față nici pe plan militar, nici economic, nici moral concurenței cu Lumea Liberă. Gorbaciov și
Chiar: de ce n-am avut un Havel? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7077_a_8402]
-
o comuniune de gust și de repere. De exemplu, propoziția citată ca motto, "un inconnu est toujours un inconnu", este tradusă : "străinul tot străin rămâne", cu trimitere nejustificată la apucăturile noastre xenofobe - pe când în tot textul este vorba doar despre disidența interioară, aproape imperceptibilă, pe care o reprezintă un discret, un necunoscut, într-o societate de gregari. Sigur că sarcina de a reda într-o altă limbă un discurs dificil ca acesta este foarte grea: "nous les pas-préposés, les avant, les
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
irefutabilă că nu săvârșise delictul pentru care era acuzat, fie el acela de "nap porcesc" sau de "abajur", decretul privitor la alfabet și pronunție (tocmai fusese dat, în 1954, decretul lui Gheorghiu-Dej cu privire la simplificarea ortografiei). Hotărându-se să intre în disidență, scribul înțelege că "noi e un cuvânt pentru ceilalți", de fațadă, care înseamnă de fapt voi, iar adevăratul noi al solidarității este "eu și cu mine". Mai limpede nici că putea fi exprimată atomizarea specifică societăților totalitare, cum arătase deja
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
ieri, el îl privește pe critic ca pe un umil servitor, gata să-i satisfacă orgoliul și să-i întrețină capriciile. Orice încercare a criticului de a se elibera din sclavia scriitorului este aspru reprimată. Cel mai banal gest de disidență îl duce pe critic la pierzanie: în ochii scriitorului care se simte trădat, criticul nu mai reprezintă decît o cantitate intelectuală neglijabilă; dacă înainte avea oarece talent, acum nu mai are nici cît negru sub unghie; dacă înainte părea onest
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
Iordachescu Ionut Vicepreședintele PDL, Sulfina Barbu, a declarat, marți, că europarlamentarul Cristian Preda practică o falsă disidență în PDL pentru că nu și-a expus ideile în ședințe, în fața colegilor, ci scrie critici pentru PDL pe blog. ”Domnul Cristian Preda ne spune că nu-l invităm să candideze pentru prezidențiale pe domnul Mihai Răzvan Ungureanu, dar domnul Mihai
Sulfina Barbu: Pe logica lui Preda, Antonescu sau Diaconescu ar trebui să fie prezidențiabilul PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37870_a_39195]
-
candideze pentru prezidențiale și pe Dan Diaconescu sau Crin Antonescu”, a declarat vicele democrat-liberalilor, potrivit Mediafax. Sulfina Barbu spune că PDL va avea candidat din interiorul partidului la alegerile prezidențiale, arătând că manifestările lui Cristian Preda echivalează cu o ”falsă disidență”. ”Domnul Cristian Preda practică o falsă disidență în PDL, având în vedere că nu a venit la nicio ședință a partidului la care să-și spună ideile, opiniile. Cristian Preda scrie pe blog din când în când, criticând partidul din
Sulfina Barbu: Pe logica lui Preda, Antonescu sau Diaconescu ar trebui să fie prezidențiabilul PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37870_a_39195]
-
sau Crin Antonescu”, a declarat vicele democrat-liberalilor, potrivit Mediafax. Sulfina Barbu spune că PDL va avea candidat din interiorul partidului la alegerile prezidențiale, arătând că manifestările lui Cristian Preda echivalează cu o ”falsă disidență”. ”Domnul Cristian Preda practică o falsă disidență în PDL, având în vedere că nu a venit la nicio ședință a partidului la care să-și spună ideile, opiniile. Cristian Preda scrie pe blog din când în când, criticând partidul din care face parte”, a mai declarat Sulfina
Sulfina Barbu: Pe logica lui Preda, Antonescu sau Diaconescu ar trebui să fie prezidențiabilul PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37870_a_39195]
-
Breban ( până și în "confesiuni" este violent, cum avertizează din titlul unei cărți) era de așteptat să genereze reacții, replici. I s-au reproșat, nu tocmai la obiect, fluctuațiile de atitudine din trecut, colaborarea cu vechiul regim, uitându-i-se disidența reală din 1971, când a dezaprobat public Tezele din iulie. Mult caz s-a făcut de niște dedicații pe volume oferite cândva soților Ceaușescu. Nu se știe dacă au ajuns la destinatari, dar le-am putut vedea reproduse anul trecut
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
intenții salvatoare, alții din ambiții schismatice. Vădit disproporționate în raport cu posibilitățile pe care le oferă jocul democrației, aceste mesaje ar putea fi explicate prin intermediul unei psihanalizări a coșmarului totalitar pe care unii dintre politicienii autohtoni îl retrăiesc în condiții de criză. Disidențe refulate în timpul regimului Ceaușescu, posibile spaime că în cifrele sondajului de opinie se ascunde o prăbușire a propriului partid, prăbușire de pe urma căreia scapă cine poate și, nu în ultimul rînd, temerea față de întoarcerea personală la o condiție politică asemănătoare aceleia
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
existențiale (războaie, dictaturi, coșmarul atomic) care a marcat ireversibil Ocidentul. Confruntându-se în primul rând cu lipsa semnificației și a sensului vieții, poetul aruncă în joc marile sale metafore revelatorii, un intens, subversiv contrapunct în care se întrunesc consternarea, perplexitatea, disidența, opoziția. Fapt e că arsenalul imaginarului său a intrat în istoria poeziei și în conștiința publică încă în timpul vieții poetului, fie că era vorba de peisajul mediteranean al Liguriei din „Ossi di seppia” (1928), un corespondent în linie simbolică al
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
lege a mareelor și-n materia succesului literar, cu adaosul că și-n alte țări ex-comuniste (bunăoară Rusia, unde recent dispărutul Soljenițîn a ajuns, la nivelul omului de pe stradă, un cvasinecunoscut), ca și în Occident (unde starurile de odinioară ale "disidenței" Estului se văd ocolite de marile edituri), lucrurile au luat cam aceeași turnură. O altă chestiune (importantă) pe care o pune Al. Cistelecan este cea a calității estetice pe care o putem atribui (sau nu) acestor scrieri al căror predominant
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
dintr-o metafizică a operei, dintr-un simbolism spiritual, de neconceput și de neacceptat în sistemul materialist al proletcultismului sau al realismului socialist. este, în fond, singura consecventă estetic cu menirea literaturii. Numai ea, în comparație cu celelalte atitudini (oportunismul, subversivitatea și disidența), crede în autonomia esteticului. De aceea, literatura evazionistă poate fi definită foarte clar în funcție de "formalismul estetic", ca o coordonată esențială a ei. Dar această tendință puristă a trezit întotdeauna suspiciuni, uneori identice în acuze, deși pot veni dinspre ideologii incongruente
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
Nicolae Manolescu Dintre cele 1222 de fișe cîte cuprinde Opisul emigrației politice (românești), publicat recent de dl Mihai Pelin la Editura Compania, un mare număr sînt ale unor scriitori. De altfel, scriitorii au dat o parte semnificativă a disidenței anilor '70 și '80, și, totodată, a emigrației politice. Autorul a avut acces la cîteva dosare ale fostei Securități, aflate astăzi în custodia SRI, pe care le trece în revistă într-un preambul, dar n-a avut la altele, tot
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
generația '60 care, la început de drum, simțeau nevoia unei schimbări radicale. Ei sunt cei cărora li se datorează, în bună măsură nașterea "mitului" Țuculescu. În epocă, gestul artistului, oricât de inofensiv ar părea acum, a fost înregistrat ca o disidență, mai ales că el venea în urma unui evident gest inchizitorial al autorității, acela de a nu-i primi lucrările în expoziții, ceea ce îi conferea un prestigiu moral sporit în fața contemporanilor și mai ales a tinerilor. Încercarea lor, neconcertată de altfel
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
și-ar ignora igiena morală făcându-se că nu vede jegul vreunuia dintre prietenii săi. Dorin Tudoran are însă un mare defect. Prin simpla lui existență ne reamintește de lașitățile și fricile noastre de pe vremea lui Ceaușescu. Pe când el făcea disidență - greva foamei! - sub un regim în care nu sufla aproape nimeni, curajul lui ne pălmuia moral. Cine e acesta? Ce-a vrut el să demonstreze cu greva lui? Voia să se care din România și a făcut pe victima! Vorbe
Marele defect al lui Dorin Tudoran by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12550_a_13875]
-
Europa liberă. El, Mihai Botez erau pentru oamenii de rând niște domni care or fi având ei ceva de zis, că altfel nu s-ar pune cu Ceaușescu. Mihai Botez, despre care s-au spus și scris nenumărate porcării din cauza disidenței sale, începe să se bucure de respect și nu mai e atacat cu "scenarii" în ultimii ani. Dacă a murit, nu mai deranjează nici un orgoliu și nu-i mai ține în priză pe securiștii care s-au ocupat de el
Marele defect al lui Dorin Tudoran by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12550_a_13875]