1,331 matches
-
societatea în care trăiește, dar care nu numai că gândește diferit, dar și declară acest lucru în public, nu doar în familie sau în cercul privat al celor mai apropiați prieteni. În acest sens, mai trebuie adăugat că, în general, disidenții trebuiau să fie și oameni ai condeiului, persoane cu un anumit grad de educație, care să fie capabile să articuleze în scris criticile față de sistemul comunist și, mai ales, să le facă inteligibile unei instanțe străine. Pe scurt, disidenții, cel
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
general, disidenții trebuiau să fie și oameni ai condeiului, persoane cu un anumit grad de educație, care să fie capabile să articuleze în scris criticile față de sistemul comunist și, mai ales, să le facă inteligibile unei instanțe străine. Pe scurt, disidenții, cel puțin cei care au ajuns să fie cunoscuți ca atare, au fost ceea ce am putea numi intelectuali publici"35. Pentru Monica Lovinescu, termenul de disident "care se substituie celui de opozant sau de rezistent, face ravagii nu numai semantice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sistemul comunist și, mai ales, să le facă inteligibile unei instanțe străine. Pe scurt, disidenții, cel puțin cei care au ajuns să fie cunoscuți ca atare, au fost ceea ce am putea numi intelectuali publici"35. Pentru Monica Lovinescu, termenul de disident "care se substituie celui de opozant sau de rezistent, face ravagii nu numai semantice. Menit să definească un nou stil de opoziție, în principiu din interiorul Partidului comunist și, în orice caz, bazându-se, în critica făcută regimului, pe constituție
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
principiu din interiorul Partidului comunist și, în orice caz, bazându-se, în critica făcută regimului, pe constituție, legi, hotărâri, congrese de Partid, hățișul dintre permis și interzis este explorat metodic"36. Într-un stil ironic, literarizat, Alexandr Zinoviev expune situația disidentului în raport cu statul: "apariția unui critic al regimului ar fi dăunătoare pentru regim, dar nu prea mult. Doi critici era deja mai grav. Însă nu de două ori mai grav; numai o dată și opt zecimi. 20 de critici avantajează regimul mai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu prea mult. Doi critici era deja mai grav. Însă nu de două ori mai grav; numai o dată și opt zecimi. 20 de critici avantajează regimul mai mult decât cinci dat fiind că poți conta în mare măsură chiar pe disidenți în lupta împotriva disidenților. E de ajuns să ai trei critici că încep să se mănânce unul pe altul"37. Din a doua categorie fac parte rezistenții, acei intelectuali nelămuriți complet, fără convingeri politice, dar cu potențial. Pentru că nu critică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
critici era deja mai grav. Însă nu de două ori mai grav; numai o dată și opt zecimi. 20 de critici avantajează regimul mai mult decât cinci dat fiind că poți conta în mare măsură chiar pe disidenți în lupta împotriva disidenților. E de ajuns să ai trei critici că încep să se mănânce unul pe altul"37. Din a doua categorie fac parte rezistenții, acei intelectuali nelămuriți complet, fără convingeri politice, dar cu potențial. Pentru că nu critică și nici nu sprijină
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
materiale, fără să le acorde putere. Tinerii beneficiază de un alt tip de tratament, deoarece pot fi controlați și educați. În plus, ei desconsideră intelectualitatea consacrată. Din punctul de vedere al intelectualității, există aceleași trei categorii, dar au atribute diferite: disidenții luptă pentru păstrarea integrității culturale pe căi politice și sociale, deoarece nu au drept de semnătură și numele lor nu poate fi menționat. Rezistenții încearcă să contrabalanseze activitatea curtenilor și, în momente de dezgheț, să recâștige teren. Din acest motiv
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a caracteriza din nefericire atitudinea scriitorilor români: "orfani ai curajului". Niciodată ai talentului. Nici ai rafinamentului. Esteticul salva și justifica totul. Se "rezista prin cultură". Constatarea sau scuza va fi curentă și în postcomunism"42. La clasificarea consacrată obedienți, rezistenți, disidenți, Monica Lovinescu adaugă veleitarii și clandestinii. În cele patru decenii de comunism, noțiunea de libertate se confundă cu noțiunea de permisivitate, în sensul că un scriitor este ignorat, dacă serviciile sale depășesc nivelul deserviciilor. Intelectualii obțin ascensiunea socială cu ajutorul discursurilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
recurgi spre a salva pe cineva din închisorile comuniste"129. Gestul impresionează, dar potențialul pericol al defăimării îi oprește să dea curs inițiativei. În 1970, Ionescu este primit în Academia Franceză și în câțiva ani trece în fruntea luptei pentru disidenții Estului, numărându-se printre primii susținători ai lui Paul Goma. La finalul unuia dintre interviurile acordate Monicăi Lovinescu, îi trimite lui Ceaușescu un mesaj personal: "Domnule președinte Ceaușescu, știi foarte bine că toată țara românească este nemulțumită de dumneata. Ești
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la dezbaterea fenomenelor din exil: identitatea națională și culturală, creațiile literare de-o parte și de alta a "Cortinei de Fier", condiția de exilat și efectele exilului, rezistența prin cultură, veleitarismul. Exilul nu reprezintă doar un etalon demn de urmat, disidenții nu-s întotdeauna un model de conduită. René Al. De Flers, funcționar al postului Radio Europa Liberă și reprezentant al românilor la acest post de radio, susține eficacitatea luptei unor personalități, dar vorbește despre exilul românesc ca fiind dezorientat și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
întorc în România, de pildă. Dar speranța mea n-o crede"137. O consecință pozitivă a exilului este că fără el disidența din România nu ar fi fost posibilă. Postul de radio "Europa Liberă" și revistele sunt esențiale pentru supraviețuirea disidenților, pentru apărarea lor de opresiunile comuniste, cu atât mai mult cu cât accesul presei occidentale este restricționat. Soții Lovinescu reușesc să adune în jurul lor, ca spre un epicentru cultural, personalități marcante ale secolului, pentru a se solidariza în numele unor oameni
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o emisiune despre mamă, deoarece și ea trebuie să beneficieze de memoria colectivă, nu doar deținuții pe care îi amintește, pe care încearcă să-i ajute. Pecetea sacrificiului părintelui său o poartă în toate acțiunile de solidaritate, de recuperare a disidenților. Moartea mamei, sacrificiu asumat în urma căruia fostele colege de detenție i-au putut transmite Monicăi Lovinescu faimoasa replică "Nu ai pentru ce roși, micuța mea"181, este emblematică întregii existențe dedicate luptei împotriva sistemului comunist. Nici vestea decesului mamei lui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din vâltoarea evenimentelor, din punctul de origine al unei critici extrateritoriale (la propriu vorbind) că scrierile sale vor da o direcție literaturii după 1990. Cel de-al doilea volum cuprinde cronicile emise între 1972 și 1977, ani marcați de apariția disidentului și de rezistența intelectualilor în fața criteriului etic comunist. Termenul de disident definește un tip de opoziție bazat pe critica regimului și a legilor acestuia. România apare pe harta disidenței datorită lui Paul Goma, căruia Monica Lovinescu îi acordă destul de multă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la propriu vorbind) că scrierile sale vor da o direcție literaturii după 1990. Cel de-al doilea volum cuprinde cronicile emise între 1972 și 1977, ani marcați de apariția disidentului și de rezistența intelectualilor în fața criteriului etic comunist. Termenul de disident definește un tip de opoziție bazat pe critica regimului și a legilor acestuia. România apare pe harta disidenței datorită lui Paul Goma, căruia Monica Lovinescu îi acordă destul de multă atenție, întâmpinându-i scrierile și angajându-se în conflicte mediatice cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu apelarea la emotivitate și empatie, și redefinește discursul politic adaptat la mijloacele media. Discursul politic împotriva mișcărilor de rezistență constă într-un vocabular înfierat, încărcat de adjective și sintagme ce transmit ura de clasă, ordinea, radicalitatea și normalitatea comunistă. Disidenții sunt numiți "bandiți", "criminali", "teroriști", "asasini", "dușmani ai statului", "elemente dușmănoase", "dușmanii clasei muncitoare" ca să formeze o opinie publică potrivnică lor. Reușita împotriva disidenței se materializează la nivelul limbajului prin note eroice, prin slăvirea eroilor căzuți în lupta cu anticomuniștii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
bucurie: mici victorii în lupta cu politica oficială, momente de rezistență culturală, întâlniri și mese rotunde, viața în afara tranșeelor. La apa Vavilonului este o galerie de personaje, o descriere a exilului pe generații din care rezultă o sistematizare a intelectualilor: disidenți, veleitari, clandestini, rezistenți, obedienți. Urgența evenimentelor, timpul care e nemilos, se resimt în torentul de personaje care îi invadează viața. "Întâlnirile cu clandestinii încep să adopte modelul unei liste. Câteva cuvinte, un paragraf două pentru fiecare, neavând nici măcar pretenția de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Câteva cuvinte, un paragraf două pentru fiecare, neavând nici măcar pretenția de a fi exhaustivă, pot lăsa impresia că numai asta făceam: vedeam "clandestini" sau "trimiși" (fie pe față, fie pe ascuns), fără a mai pomeni de rarisimii și viitorii noștri "disidenți""276. De la ei primește manuscrise, apeluri de salvare, propuneri, materie primă pentru emisiuni sau jurnale. III.3.1. Rezistență și cenzură Textele Monicăi Lovinescu urmăresc și descriu cu febrilitate evoluția literaturii românești, schimbând în permanență perspectiva, citând cu plăcere sau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
apariției unui produs cultural este marcat de indicatoare comuniste, începând cu laboratorul creației, direcțiile de cultură, cenzorii, și până la spațiile de etalare a produselor. Importantă rămâne, nu inexistența politicului, ci prevalarea valorii estetice. Rezistența înseamnă creație tacită, revoltă sau adaptare? Disidentului, pe lângă drepturile sociale, i se retrage și dreptul la semnătură. "Lumea asta a noastră ajungea la ei sub formă de murmure, de șoapte, de rumori" 278, spune Liiceanu. Dar ajunge. Și pe aceste murmure își bazează Monica Lovinescu discursul. Regimul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
câte unul de locuință, și nu neapărat cel mai limbut. Trebuia însă dat un exemplu. Cei rămași au făcut ciocul mic" (p. 15). Discursul poartă mărcile revoltei, împotrivirii, desprinderii de colectiv, refuzului acceptării sistemului represiv și nevoii de individualizare a disidenților de mai târziu. V.3.1. Cuplul fericit Autoarea jonglează cu pronumele "eu", "noi" și "mine", fiecare având semnificație diferită: "eu" e marca personajului narator, "mine" e un alter-ego transformat într-un geamăn complice, iar "noi" e, paradoxal, alteritatea pe cale
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și a intelectualilor. Deoarece foarte multe cronici fac referire la situația intelectualului din România, am realizat o sinteză a categoriilor care au existat în comunism. Astfel, am remarcat că, din punctul de vedere al comunismului, există trei categorii de intelectuali: disidenții, rezistenții și obedienții. Disidenții sunt adversari incomozi care trebuie izolați și eliminați. Rezistenții, pentru că nu au convingeri politice, dar pot fi determinați să adopte convingerile comuniste, sunt mai degrabă ignorați. Obedienții susțin cu tărie crezul politic și iau parte la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
foarte multe cronici fac referire la situația intelectualului din România, am realizat o sinteză a categoriilor care au existat în comunism. Astfel, am remarcat că, din punctul de vedere al comunismului, există trei categorii de intelectuali: disidenții, rezistenții și obedienții. Disidenții sunt adversari incomozi care trebuie izolați și eliminați. Rezistenții, pentru că nu au convingeri politice, dar pot fi determinați să adopte convingerile comuniste, sunt mai degrabă ignorați. Obedienții susțin cu tărie crezul politic și iau parte la acțiunile propagandistice. Părerile contemporane
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
eliminați. Rezistenții, pentru că nu au convingeri politice, dar pot fi determinați să adopte convingerile comuniste, sunt mai degrabă ignorați. Obedienții susțin cu tărie crezul politic și iau parte la acțiunile propagandistice. Părerile contemporane alcătuiesc aceeași triadă, dar cu atribute diferite: disidenții luptă pentru păstrarea integrității culturale pe căi politice sau sociale, rezistenții încearcă să neutralizeze activitatea scriitorilor de serviciu și în momente de dezgheț să recâștige teren, obedienții ascultă cu devotament directivele oficialităților. Monica Lovinescu remarcă felul unic al disidentului de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
diferite: disidenții luptă pentru păstrarea integrității culturale pe căi politice sau sociale, rezistenții încearcă să neutralizeze activitatea scriitorilor de serviciu și în momente de dezgheț să recâștige teren, obedienții ascultă cu devotament directivele oficialităților. Monica Lovinescu remarcă felul unic al disidentului de a aborda legile și forurile internaționale, dar și efortul intelectualilor de a rezista presiunilor materiale și morale. Formele de rezistență sunt individuale, deci fără prea mare ecou în afara granițelor, și constau în evitarea cenzurii, în evaziune, în nerespectarea dispozițiilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
grupări liberale disidente. Oricum, implicarea lui în mișcările antisemite și faptul că în război fusese de partea germanilor îl compromiteau atît de mult încît nu mai putea fi decît o marionetă docilă pentru cei de stînga. Mai existau și alți disidenți, membri ai Partidului Liberal și ai celui țărănesc, dar nici unul care să se opună conducerii comuniste. Una din trăsăturile frapante ale noului cabinet era aceea că toți membrii erau de origine română. Stephen Fisher-Galați este de părere că aceasta s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sfîrșitul anului 1946 a fost de departe cea mai dezastruoasă din ultima perioadă istorică 357. Rapoartele Misiunii Americane din București scoteau în evidență încă un factor: scăderea moralului poporului român. Observațiile Misiunii erau, fără îndoială, colorate și de faptul că disidenții care erau împotriva regimului Groza și/sau a sovieticilor se simțeau în largul lor. Se preciza, totuși, că pînă în toamna anului 1946 se simțea un "optimism mai curînd de suprafață" printre afaceriștii și industriașii români, ce venea din credința
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]