648 matches
-
determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și tendința de evitare a contactelor cu "celălalt"; c. în plan pragmatic avem o cooperare disensuală, contradictorie, cu deschidere spre conflict. Comunicarea interculturală ne provoacă la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Sensurile armoniei sunt determinate și de funcțiile acordurilor. Expresivitatea melodiei depinde de materialul sonor și de modul în care este armonizat. Înlănțuirea diferitelor acorduri care conturează anumite relații funcționale, influențează desfășurarea muzicală, deoarece ajută la articularea formei și frazare. Alternanța disonanță - consonanță subliniază și mai mult ritmica. Monodia acompaniată ca și armoniile formate întâmplător în muzica polifonică a Renașterii au influențat modificarea gândirii muzicale, impunând o nouă viziune, cea verticală (omofonă), începând cu secolul al XVII-lea. Perfecționată atât în practica
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
experimentatorului care-i insultaseră, indivizii devin și mai ostili față de provocator. Într-adevăr, după ce individul și-a manifestat violența, el retrăiește experiența subiectivă a unui conflict interior ce se duce între normele sale morale și consecințele imediate ale actelor sale (disonanță cognitivă), mai ales dacă victima este inocentă. Pentru a reduce conflictul și a rezolva problema morală, individul își poate insufla că provocarea durerii unei alte persoane nu este indecentă. De aceea încearcă să-l considere pe celălalt vinovat, oricare n-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este plauzibil. După cum am menționat mai devreme, cunoaștem situații în care liderul unei mișcări care-și pusese toate speranțele în el a fost ucis; niciunul dintre aceste grupuri nu suferea de această binecuvântată boală a secolului al XX-lea numită disonanță cognitivă, din cauza căreia să născocească povestiri despre evenimente glorioase din trecut, cu ajutorul cărora să-și depășească supărările. Nu așa funcționează lucrurile în istorie. Același lucru se poate spune despre explicația oferită de mai mulți teologi, începând cu Rudolf Bultmann și
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Ca și umorul, spiritul se bazează pe tensiunea creată de apariția neașteptatului, a cărei depășire provoacă plăcerea care conduce la râs sau surâs. Însă la umor tensiunea este datorată discrepanței dintre realități ale existenței concrete, în timp ce la spirit derivă din disonanțele din domeniul ideilor, puse în lumină prin operațiile de asociere contrastivă, prin paradox sau nonsens. Tendențiozitatea ar fi o altă trăsătură care distinge spiritul de umor, transformându-l într-o satiră în miniatură. O formă specifică de spirit este aforismul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dar ascunsă, inima cea bună caută bucuroasă să atragă atenția, luînd cuvîntul în mod direct, așa încît cordialitatea se prefăcea în sentimentalitate. Se adauga la aceasta optimismul simplu al epocii, care făcea viața sufletească superficială. Se trecea cu ușurință peste disonanțe. Sensibilitatea pentru infinit și misterios, care fusese atît d dezvoltată la Shakespeare și la Milton, era pe cale să se piardă la poeții acestei epoci 102. A fost totuși important faptul că a apărut acel curent spiritual și literar care a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de sine ridicat, el nu este puternic susținut și de aceea simt nevoia de a căuta permanent feedback prin performanța la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4 Impactul conceptului de sine asupra motivației Procesele motivaționale ale așteptărilor, atribuțiilor, disonanței cognitive și întăririi au fost folosite pentru a explica motivația. Următoarea parte va descrie modul în care fiecare proces motivațional poate fi înțeles prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.1
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
caută să dețină control, astfel încât ceilalți să-i atribuie rezultatele la sarcină, proiect. Pe de altă parte, indivizii direcționați spre interior caută să dețină controlul asupra rezultatelor sarcini, proiectului pentru propria satisfacție (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.3 Disonanța cognitivă În acord cu teoria cognitivă, inconsistența între două elemente cognitive (fie că este vorba de credințe, atitudini sau comportamente) duce la apariția unei disonanțe. Considerată neplăcută, prezența disonanței motivează individul să schimbe una sau mai multe elemente cognitive, în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
asupra rezultatelor sarcini, proiectului pentru propria satisfacție (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.3 Disonanța cognitivă În acord cu teoria cognitivă, inconsistența între două elemente cognitive (fie că este vorba de credințe, atitudini sau comportamente) duce la apariția unei disonanțe. Considerată neplăcută, prezența disonanței motivează individul să schimbe una sau mai multe elemente cognitive, în încercarea de a elimina starea de neplăcere. În ceea ce privește conceptul de sine, disonanța are loc atunci când un feedback la sarcină sau social este diferit de percepția
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru propria satisfacție (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.3 Disonanța cognitivă În acord cu teoria cognitivă, inconsistența între două elemente cognitive (fie că este vorba de credințe, atitudini sau comportamente) duce la apariția unei disonanțe. Considerată neplăcută, prezența disonanței motivează individul să schimbe una sau mai multe elemente cognitive, în încercarea de a elimina starea de neplăcere. În ceea ce privește conceptul de sine, disonanța are loc atunci când un feedback la sarcină sau social este diferit de percepția de sine. Când disonanța
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
fie că este vorba de credințe, atitudini sau comportamente) duce la apariția unei disonanțe. Considerată neplăcută, prezența disonanței motivează individul să schimbe una sau mai multe elemente cognitive, în încercarea de a elimina starea de neplăcere. În ceea ce privește conceptul de sine, disonanța are loc atunci când un feedback la sarcină sau social este diferit de percepția de sine. Când disonanța are loc, indivizii încearcă să o soluționeze prin una din strategiile de adaptare, care sunt în primul rând mecanisme utilizate pentru soluționarea disonanței
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
disonanței motivează individul să schimbe una sau mai multe elemente cognitive, în încercarea de a elimina starea de neplăcere. În ceea ce privește conceptul de sine, disonanța are loc atunci când un feedback la sarcină sau social este diferit de percepția de sine. Când disonanța are loc, indivizii încearcă să o soluționeze prin una din strategiile de adaptare, care sunt în primul rând mecanisme utilizate pentru soluționarea disonanței. Strategiile pot fi cognitive sau pot lua forma unor prescripții necognitive, pe care oamenii le folosesc în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
disonanța are loc atunci când un feedback la sarcină sau social este diferit de percepția de sine. Când disonanța are loc, indivizii încearcă să o soluționeze prin una din strategiile de adaptare, care sunt în primul rând mecanisme utilizate pentru soluționarea disonanței. Strategiile pot fi cognitive sau pot lua forma unor prescripții necognitive, pe care oamenii le folosesc în mod frecvent atunci când primesc un feedback care infirmă. Aceste comportamente adaptative sunt: Motivația - sporirea efortului pentru a îmbunătății feedbackul pe viitor; Desconsiderarea feedbackului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
omenească, imitând în mod constant vreun ideal, din imaginație, din memorie, va fi unul singur, același la toate reprezentațiile, mereu la fel de perfect: totul a fost măsurat, combinat, învățat, ordonat în mintea lui; în declamația lui nu există nici monotonie, nici disonanță." După părerea lui, talentul actorului nu aparține geniului, ci este produsul unei munci înverșunate. Marele comediant, obișnuit cu frecventarea teatrului, a observat îndelung tehnica actorilor care i-au arătat, prin jocul lor, un anumit număr de procedee, de care se
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
foaie pe care se află scris ceva semnalează existența unui text. Un anunț de căsătorie sau o informație infamantă? Nu vom ști niciodată, dar ne aflăm pe domeniul dragostei profane, unde relațiile se construiesc versatil în contigent. Există o ușoară disonanță între rumoarea stârnită de acest grup și grația cu care cei care-l alcătuiesc coboară scara. Armonia este brizată de aceste aparteuri. Și cuplul mirilor beneficiază de un grup raisoneur, compus tot din trei femei. De asemenea, dacă în cazul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi satisfăcut și informațiile pe care le-a acumulat le stochează În memorie pentru a le utiliza Într-un viitor proces decizional. Dacă are, Însă, motive de insatisfacție, atunci apare o stare de neliniște a acestuia, cunoscută sub denumirea de disonanță cognitivă. L. Festinger (1957) a definit disonanța cognitivă ca fiind tensiune apsihologică care apare atunci când individul observă neconcordanța dintre comportamentul său și convingerea pe care o are despre situația respectivă. Această tensiune este o stare de disconfort emoțional, pe care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a acumulat le stochează În memorie pentru a le utiliza Într-un viitor proces decizional. Dacă are, Însă, motive de insatisfacție, atunci apare o stare de neliniște a acestuia, cunoscută sub denumirea de disonanță cognitivă. L. Festinger (1957) a definit disonanța cognitivă ca fiind tensiune apsihologică care apare atunci când individul observă neconcordanța dintre comportamentul său și convingerea pe care o are despre situația respectivă. Această tensiune este o stare de disconfort emoțional, pe care tinde să o reducă. Această stare este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aproape inevitabilă, pentru că, de regulă, alternativa aleasă de consumator are și unele deficiențe, În timp ce alternativele respinse posedă și unele avantaje. Cu cât este mai mică discrepanța dintre așteptări și performanțe, cu atât e mai mare trăirea de satisfacție a consumatorului. Disonanța cognitivă este cu atât mai mare, cu cât volumul și valoarea produselor cumpărate este mai mare, cu cât atracția relativă a alternativelor respinse este mai ridicată și cu cât importanța relativă a deciziei de cumpărare crește. Satisfacția provocată de produsul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cumpere produsul și a doua oară și va da informații favorabile și altor potențiali cumpărători. Un consumator nesatisfăcut se va manifesta În moduri diferite. Astfel, pentru a reveni la o stare de armonie interioară, el va face eforturi pentru reducerea disonanței cognitive prin evitarea informațiilor care l-ar putea conduce la creșterea disonanței, prin schimbarea atitudinii față de produsul cumpărat Încercând să culeagă cât mai multe informații care să fie În consonanță cu decizia de cumpărare luată. De aceea, reducerea disonanței cognitive
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
altor potențiali cumpărători. Un consumator nesatisfăcut se va manifesta În moduri diferite. Astfel, pentru a reveni la o stare de armonie interioară, el va face eforturi pentru reducerea disonanței cognitive prin evitarea informațiilor care l-ar putea conduce la creșterea disonanței, prin schimbarea atitudinii față de produsul cumpărat Încercând să culeagă cât mai multe informații care să fie În consonanță cu decizia de cumpărare luată. De aceea, reducerea disonanței cognitive a consumatorului trebuie să fie un obiectiv major al politicii promoționale a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reducerea disonanței cognitive prin evitarea informațiilor care l-ar putea conduce la creșterea disonanței, prin schimbarea atitudinii față de produsul cumpărat Încercând să culeagă cât mai multe informații care să fie În consonanță cu decizia de cumpărare luată. De aceea, reducerea disonanței cognitive a consumatorului trebuie să fie un obiectiv major al politicii promoționale a agenților economici. Experiența practică ne arată că nu Întotdeauna procesul decizional de cumpărare se realizează secvențial, așa cum a fost el descris, adeseori unele faze se produc aproape
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la ceea ce astăzi denumim teoriile motivației, din care cele mai cunoscute sunt: teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow, 1970); teoria lui MqGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy,1989); teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest context, pentru Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea modelului explicativ al lui A. Maslow. Psihologul realizează o clasificare a trebuințelor motivaționale În câteva categorii mari (inițial În cinci, În ultimile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sancțiunea, după aprecierea lor, între minimum și maximum legal. Acest mod de determinare a sancțiunei, prin caracterul său aproximativ, produce inerente variațiuni de sancțiuni. Nu s'au semnalat însă situațiuni identice în care atari variațiuni să apară disproporționate și în disonanță cu ideia de justețe a pedepsei. În concluzie, toate sancțiunile au fost bine dozate, în genere tinzând către maximum de pedeapsă. c). Cât privește despre o temporizare a judecăților în materie de infracțiuni contra siguranței Statului, nici nu poate fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]