645 matches
-
peste nota inițială de 21,5 de sutimi (aproape un sfert de semiton; pentru detalii vedeți calculul comei sintonice în intonația naturală de mai jos). Dacă o linie melodică separată menține o notă constantă în acest timp la înălțimea inițială, disonanța rezultată va fi puternică. Prin urmare, o compoziție polifonică este incompatibilă cu intonația naturală strictă. În realitate, un cor bine pregătit care interpretează o compoziție polifonică fără acompaniament evită aceste probleme deviind aproape imperceptibil de la intonația naturală strictă. Pentru a
Scară sonoră () [Corola-website/Science/317036_a_318365]
-
urmare, o compoziție polifonică este incompatibilă cu intonația naturală strictă. În realitate, un cor bine pregătit care interpretează o compoziție polifonică fără acompaniament evită aceste probleme deviind aproape imperceptibil de la intonația naturală strictă. Pentru a minimiza posibilitate unei astfel de disonanțe intervalele în interiorul unei octave au fost ajustate în diferite scări sonore. Temperamentul mezotonic rezolvă problema specifică de mai sus, dar alte posibilități similare rămân nerezolvate. Temperamentul egal rezolvă toate posibilitățile unor astfel de disonanțe. O altă consecință este necesitatea introducerii
Scară sonoră () [Corola-website/Science/317036_a_318365]
-
a minimiza posibilitate unei astfel de disonanțe intervalele în interiorul unei octave au fost ajustate în diferite scări sonore. Temperamentul mezotonic rezolvă problema specifică de mai sus, dar alte posibilități similare rămân nerezolvate. Temperamentul egal rezolvă toate posibilitățile unor astfel de disonanțe. O altă consecință este necesitatea introducerii continue a unor noi note. În exemplul de mai sus, nota finală și cea inițială sunt separate cu aproximativ un sfert de semiton, deci nota finală nu va coincide nu nici o notă „normală”. Astfel
Scară sonoră () [Corola-website/Science/317036_a_318365]
-
fost avansat de către criminologul și psihiatrul Nils Bejerot care a asistat poliția în timpul jafului și care s-a referit la acest sindrom în cadrul unei emisiuni de știri din acele zile. O teorie care încearcă să explice sindromul Stockholm este teoria disonanței cognitive. Aceasta spune că oamenii în general nu pot sta nefericiți pentru perioade lungi de timp, și când oamenii sunt răpiți pentru o perioadă lungă de timp, o să fie nefericiți pentru toată acea perioadă de timp sau ajung să îi
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
Numina, Dweller at the Threshold, Jonn Serrie, Klaus Schulze, Tangerine Dream (la fel și fondatorul trupei Edgar Froese), și Vangelis. Muzica ambient izolaționistă, cunoscută ca și izolaționism, poate fi diferențiată de alte forme de ambient prin utilizarea ei de repetiție, disonanță, microtonalitate și armonii nerezolvate pentru a crea un sentiment de neliniște și pustiire nerezolvat. Termenul a fost popularizat la mijlocul anilor ’90, de revista britanică "The Wire" și albumul-compilație "Ambient 4: Isolationism" a casei de discuri Virgin Records, aceasta ajungând mai
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
bazilici romane de tip creștin (cu pronaos, naos și altar). Edificiul are formă dreptunghiulară, de tip sală, cu absida altarului pentagonală atât la exterior, cât și în interior. Această formă neobișnuită a altarului este o trăsătură a arhitecturii gotice, în disonanță cu bisericile construite după tradiția bizantină în care laturile poligonului erau vizibile doar în exterior, iar absidele erau semicirculare în interior. Lăcașul de cult este luminat de opt ferestre: Cele două ferestre din pereții pronaosului au chenare de formă dreptunghiulară
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Ludovic al VII-lea și Robert de Dreux în Cruciada a doua, participând la lupta de la Dorylaeum, ca și la asediul asupra Damascului. În anii 1149-1150, Petru a fost singurul care a luat partea regelui Ludovic al VII-lea, în disonanță cu ceilalți frați ai săi, Henric și Robert de Dreux, care s-au răsculat împotriva lui Ludovic. Înainte de 1150, s-a căsătorit cu Elisabeta de Courtenay (n. 1127 - septembrie 1205), fiica lui Renauld de Courtenay. În anul 1179, a luat
Petru I de Courtenay () [Corola-website/Science/324393_a_325722]
-
Hassell din piesa "Shadow". Conștient fiind de calitățile profunde auditive, Eno declară, ""Ca întreg, "On Land" e un peisaj tulburat: unele semitonuri intenționat amenință sunetele secundare, astfel primind/ având parte de caractere grațioase idilice în vârf, dar dedesubt e o disonanță asemeni unui cutremur iminent"". De asemenea Eno face declarații și asupra modului în care muzica--în particular acest album—ar trebui ascultate. În notele albumului, el sugerează (mergând până acolo încât desenează o diagramă) ""un sistem de difuzor pe trei căi
Ambient 4: On Land () [Corola-website/Science/326450_a_327779]
-
sunt foarte similare cu cele a unui experiment efectuat de către Milgram, în 1963 la Universitatea Yale. Stanley Milgram a fost un coleg de clasă a lui Philip Zimbardo. Atitudinile se pot schimba in funcție de factorii interni ai unei persoane. Teoria disonanței cognitive susține ca un motiv puternic de a rezista mental unui factor poate da naștere unui comportament irațional și inadaptabil.
Experimentul Stanford () [Corola-website/Science/329679_a_331008]
-
definit în mare parte de sentimental profund și originalitatea neafectată ". "Bitches Brew" următorul album fusion al lui Davis, i-a arătat să se miște și mai departe în zona ce stă între genurile de rock și jazz. Întunecata, și fracturata disonanță a "Bitches Brew" în sfârșit dovedește a fi instrumentală în succesul său; depășind cu mult în vânzări "In a Silent Way". De la recepția sa inițială, "In a Silent Way" a fost privit de fani și critici drept una dintre cele
In a Silent Way () [Corola-website/Science/327151_a_328480]
-
culminat cu Simfonia nr. 4 în Fa minor, care a avut premiera în interpretarea Orchestrei Simfonice BBC în 1935. Această simfonie se află în contrast dramatic cu lucrările "pastorale" cu care era asociat, fiind dominată de o tensiune, dramatism și disonanță care a șocat ascultătorii încă de la premieră. Conștientizând că Simfonia nr. 4 este diferită, compozitorul a spus: "Nu știu dacă îmi place dar asta am vrut să spun". Doi ani mai târziu Vaughan Williams a înregistrat această lucrare cu aceeași
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
et Aricie" a lui Rameau din octombrie 1733, tipărit în "Mercure de France" în mai 1734. Criticul a declarat că inovația din această operă era "du barocque", criticând faptul că muzica duce lipsă de o melodie coerentă, era plină de disonanțe neîncetate, se schimbau adesea gama și măsura și trecea în viteză prin fiecare instrument compozițional. Barocul este divizat în trei perioade importante: timpuriu, mijlociu și târziu. Deși se suprapun în timp, sunt datate convențional din 1580 până în 1630, din 1630
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
iar basul cifrat este o reprezentare vizuală a acestor armonii implicate adesea într-o interpretare muzicală. Compozitorii au început să fie tot mai preocupați de progresiile armonice și au folosit și tritonul, perceput ca un interval instabil, pentru a crea disonanțe. Atenția acordată armoniei a existat și la anumiți compozitori din perioada renascentistă, în special Carlo Gesualdo. Totuși, utilizarea armoniei îndreptată spre tonalitate și nu spre modalitate marchează trecerea de la renascentism la baroc. Acest lucru a condus la ideea că acordurile
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
este repetat și dezvoltat cu o intensitate ascendentă. Și aceasta dispare făcând loc unor variațiuni a celei de-a doua teme. Aceasta se dezvoltă spre un climax: a variațiune extrem de puternică a primei teme. Această puternică repetarea culminează cu o disonanță terifiantă. După această izbucnire muzica devine foarte tăcută și nu sugerează nicio rezolvare a întunecimii climaxului. A doua parte, prima din cele două Scherzo-uri, constă în două idei principale, prima fiind marcată de numeroase schimbări ale metrului care ar
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
ultimul "Scherzo de groază" al lui Mahler. Greutatea emoțională a simfoniei este rezolvată într-o ultimă parte lungă ce incorporează și leagă împreună muzică din părțile precedente unde pasajul introductiv al simfoniei, acum transferat cornilor, este răspunsul ce calmează puternica disonanță ce a zguduit sfârșitul primei părți. Muzica flautului solo auzită după scena funerară introductivă revine pentru a încheia simfonia într-un mod pașnic și, neașteptat, în gama principală Fa diez major. Schița acestei părți evidențiază faptul că Mahler a compus
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
de muzică de cameră au fost, în afara lui Tal, violoncelistul Yaakov Mense, violistul Daniel Binyamini (înlocuit după doi ani de către Zeev Steinberg) și violonistul Mordehay Yuval (înlocuit mai târziu de Rafael Marcus). La premiera cvartetului s-a interpretat cvartetul cu disonanță de Mozart, cvintetul cu clarinet (cu Yona Ettinger) și cvartetul de Maurice Ravel. „Noul Cvartet Israelian”, care, alături de „Cvartetul Tel Aviv” era la vremea respectivă singurul ansmablu de cameră israelian, s-a bucurat de succes și a primit excelente aprecieri
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
peisaj marin, din nou liniștit (un cvasi-recviem) 7). "Les sirènes antiques", ecouri ale catastrofei, coda. Începutul este marcat de straturi heterofonice, care nu alcătuiesc ideea muzicală de sine stătătoare, ci fiecare este o „materializare a unei idei primare, arhetipale”. Astfel, disonanța din cadrul acestor heterofonii nu se pregătește, nici nu se rezolvă, ci aceasta apare ca un element-surpriză, provenit dintr-o variație melodică. Peisajul marin care poate fi identificat în primul episod apare (prin aportul heterofoniei) incert, sugerând o ceață a depărtării
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul. Valoare estimativă: 2.500 - 4.500 de euro Alexandru Ciucurencu, Seră Flori și scoică de Vasile Grigore, despre care istoricul de artă Octavian Barbosa afirma că:”este un colorist care refuză disonanțele, deși tonalitățile sunt adesea contrastante. Difuziunea în lumină a tonului local le face aparent opozabile, astfel încât negrul și albul se solicită contrapunctic. Tonalitățile pure se îngemânează melodic, într-o ritmicitate continuă. Liniile apăsate ale unui desen infuzat în culoare, sparg
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
Courtney B. Vance. Tocmai l-am urmărit în serialul American Crime Story, în sezonul The People v. O.J. Simpson și consider că el e unul din cei mai buni actori ai generației noastre, așa că parcă mă lovesc de o disonanță cognitivă în timp ce îi fac serenedă, anume un cântec popular nemțesc foarte stupid, având pe mine o rochie cu guler fals”, explică McKinnon. Speck și Gordon erau fani ai prestațiilor lui McKinnon din Saturday Night Live cu mult înainte să fi
Pe ecrane, “Super party la birou”, o comedie spumoasă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105922_a_107214]
-
am face așa un cumul, cele două femei intrate în cursă adună împreună în jur de unsprezece, doisprezece procente în acest moment, la măsurătoare de la începutul lunii septembrie. Am mai pus o întrebare interesantă, și aici este un soi de disonanță, așa, între intenția și declarațiile cetățenilor și apoi intenția efectivă de vot, în sensul în care pare că românii nu sunt neapărat foarte deranjați, dimpotrivă, de ipoteza unui candidat femeie și generic își exprimă disponibilitatea de a vota o femeie
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]