1,246 matches
-
am reproșat fapta, tot eu o iau sub scut și o apăr când se află în primejdie. ― Nu înțeleg. De care primejdie e vorba? ― Ai izgonit-o și ți se pare că n-o amenință nici o primejdie? Alexa mă privea disprețuitor și-mi zvârlea săgeți de ură. (Tocmai ea care spusese: n-o mai cunosc, nu e sora mea.) ― Dragă cumnată, nu m-am gândit nici o clipă să lipsesc pe Mihaela de sprijinul meu. Ar fi fost din parte-mi o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
marginea paseismului și a virtuților sale terapeutice este aproape inutil să mai glosăm, despre antipaseism, adică „dis pre țul față de trecut și față de apărarea lui“, cum spune Ioana Pârvulescu, este mult de povestit. Și, mai ales, de compătimit. Folosit peiorativ, disprețuitor și acuzator, termenul „paseist“ s-a încărcat aproape demonic de prejudecăți (stângist) ideologizante, tot așa cum noțiunea de dreapta a căpătat irepresibile valențe extremiste, echivalată fiind (mai întâi deliberat, sistematic, iar apoi instinctiv) cu nazismul și gardismul, de parcă între Marghiloman și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a taxat rece peste umăr indiferența la corespondența lui Lewis Carroll, ori că Nicolae Breban m-a străpuns cu ochi neguros și vorbe țepoase la standul lui Teșu Solomovici, în vreme ce C.T. Popescu abia mi-a întins, fără cuvinte, două degete disprețuitoare - n-au fost decât câteva migdale amărui la un tort, repet, surprinzător de dulce. Spre deosebire de alte dăți, nu m-au mai deranjat insistența psihotică a clujeanului neîmpăcat cu persistența postceaușistă a vocabulei „Napoca“, agresivele abordări pro paranormal și pro-fantasy, incriminările
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
probabil, din experiența oricărui intelectual. Mai neobișnuit a fost, poate, entuziasmul, aproape agresiv, pe care mi l-a inspirat "nebunia" lui Schliemann de a se duce la Micene, să sape, cu Iliada în mână, fără să-i pese de zâmbetele disprețuitoare ale somităților arheologice, sigure că "impostorul" nu va reuși decât să se acopere de ridicol. Am fost cucerit de fervoarea pe care acest diletant genial a pus-o în pasiunea lui și chiar l-am invidiat. Nu atât pentru ce
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de răzbunare a soțului încornorat, în vreme ce Afrodita s-a purtat ca o femeie fără prejudecăți. Răceala distantă care-i dă Athenei, în statui, un aer de călugăriță în armură ne lămurește că, îndrăgostiților, zeița nu le poate oferi decât o disprețuitoare și augustă dezaprobare. Grecii o numeau "zeița fără mamă". Deoarece i se prezisese că va fi detronat de copilul pe care-l va naște ea, Zeus a înghițit-o pe Metis și ne putem îngădui suspiciunea că Athena a rămas
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ne avertizează: "Apă rea". În spate, țâșnind direct din șosea, un perete stâncos. Pe la mijlocul lui, e scris cu vopsea albă: "Nivelul mării". Ne aflăm pe locul cel mai jos din America, ne explică doamna Speranța. Doi corbi placizi se uită disprețuitor la noi. Mă tem că, uneori, diferența dintre publicitate și deșert e doar o chestiune de zgomot. La prima vedere, solidaritatea umană, când lipsește, se rezolvă prin public relations. Dar totul se petrece ca în cazul dezastrelor transformate în subiect
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
o uite acolo, la petrecerea lor, și atunci femeile ce râdeau în hohot și pentru rare Liră n-o mai băga în seamă i se păreau nesuferite și fericite. Când încerca să-și arate încăpățînaiea, Lică, arzîndu-i o cravașa, zicea disprețuitor: ,,E cam toantă!" Dar, în genere, trăiau bine. Afacerile, Lică le făcea de preferință cu bărbații femeilor drăguțe, care interveneau în favoarea Trubadurului. Bani de Ia femei nu lua, nici nu ie da. Uneori uneia o floare pe care i-o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
un revolver sau pe teaca unui cuțit. Arme care n-au nevoie să slujească cât timp își dezarma victima cu surâsul ascuțit și crud, sub mustața mică, cu privirea din coada ochiului, cu cererea precisă, iar, după ispravă, cu mișcarea disprețuitoare a umerilor întorși spre o mișcare nepăsătoare. Totuși Lică avea bilanțul foarte zdruncinat și din pricina asta o cruzime haină, pe care Lina mai ales o simțea. Erau timpuri in care se cî.știgau ușor bani mulți, dar Lică nu prinsese
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
bucurii succesive îl oprise de la muzică. Alte vibrațiuni puneau în mișcare pe domnul profesor. Atunci cinci Sia crezuse că e chemată de Lică, în așteptarea ei nerăbdătoare, se arătase tirană și maltratase pe Rim cu vorbe necugetate și cu atitudini disprețuitoare. Rim înălțase psalmi de pătimire. în dreapta lui cuminție socotea' pe Sia drept oaie rătăcită. Avea însă lungi socotințe cu sine despre ce era de făcut. Aflase despre scrisoarea trimisă de Lică fetei. Era, oare, bine să încerce un demers pe lângă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
păienjenișul negustorilor ascunși prin unghere întunecate, mulțimea se mișca în toate părțile. Solemni și indiferenți, bătrânii ieșeau cu scaunul pe trotuar, neîncetând să converseze cu cei rămași în casă. Seara ieșeau să facă mișcare, ca Maier Melțer care, țeapăn și disprețuitor la cei optzeci de ani, se plimba izbind cu cârja în bordură. Avea privire pătrunzătoare și un nas mare deasupra buzelor răsfrânte în grimasă. Cu glasul său zgomotos care nu ținea cont de nimic, la fiecare marfă întreba de preț
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
femeie rea și clevetitoare, enervată că trebuie să șteargă de praf măcar la două zile, atâtea pendule și să țină ordine într-o "casă de nebuni", cum bodogăne ea. M-am săturat s-o aud. Și făcu un gest plictisit, disprețuitor, care arăta cât preț punea pe asemenea bârfe. Apoi, mormăi ceva ambiguu: ― Melancolia nu cruță pe nimeni, să știi. Și, la urma urmei, între liniștea sfinților și furia nebunilor nu e decât o diferență de diagnostic. Poate, nu întîmplător la
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
clasa noastră prăfuită și dărăpănată. La vederea lui, tipele care stăteau picior peste picior pe catedră, de li se vedeau pulpele până sus sub poala sumeasă a sarafanului, nici măcar nu se mai oste neau să se strâmbe sau să pufnească disprețuitor. Se obișnuiseră. Acum se uitau prin mine de parcă nici n-aș fi fost, și așa am trecut liceul: un ciudat în uniformă des trămată, care scrie texte de neîn țeles pe tablă sau vorbește cu castanii pe marginea gropii de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
să-l pronunț pe „fuck“ cum se scrie. Diminețile traduceam din greu, tot mai aiuristic, după-amie zele stăteam între cele două poete ca să nu se-ncaiere ca pisicile sălbatice (refuzau mai de parte cu îndărătnicie să-și vorbească, doar pufneau disprețuitoare, fiecare, când se recitau versurile ce leilalte și, din când în când, mă luau de-o parte ca să-mi dez văluie fiecare compromisurile politice și sexuale ale celeilalte în regimul trecut), iar serile abia așteptam să mă-ntorc la oița
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Uneori la Atena, alteori la Roma, Paris . - Întreabă-l dacă am putea să îi facem o vizită . - Imposibil. Nu se poate. Se ridică să plece . - Sigur nu are nimic de ascuns în vilă ? Măcar niște fete frumoase ?!... Bărbatul se retrase disprețuitor . - Ce prostoi ! adăugă Giannis. N-aș putea să spun de ce devenisem atât de curios. Poate pentru că nimic altceva nu-mi stârnea aici curiozitatea, toate fleacurile deveneau acum importante pentru mine, sau poate pentru că îmi doream mult să-l vizitez . În
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
pe atunci o fetiță de șapte ani, de la prietena ei. Le găsise pe fete instalate în fața televizorului și le dojenise. Ce fel de copii sunteți voi, să vă uitați la televizor când e așa frumos afară? Întrebarea atrăsese niște chiote disprețuitoare din partea fetelor. Nu era televizor, punctaseră ele sarcastic. Era, de fapt, tenis de masă lobotomizat și interminabil. Privise fascinat. Nu jocul, ci pe ele. Jocul era grosolan, plat și repetitiv. Dar cele două fete - erau pierdute undeva departe, în străfundurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cerșind îndurare. —Așa te distrezi tu? Tu, femeie-n toată firea, să bați măr un începător? Karin îl auzi fără să vrea. —Începător? Nu mai ții minte că joci de când lumea, că jucai și cu mama, în copilărie? El pufni disprețuitor la o asemenea idioțenie. —Joc de când lumea? Cu mama în copilărie? — Știi ce-am vrut să zic. Jucați pe timbre fără nici o valoare. Mark își înălță capul din cărți ca să rânjească. —Mama mea nu juca cribbage. Cărțile de joc erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
acceptă compromisurile. Pentru Emilia el este un nătâng, un "haloimăs", "cu figuri", care îi stârnește mila: "Săracul, era mereu necăjit...". În compania lui se plictisește căci: Nu era om de înțeles, cum era să mi-l iau de pe cap? Penciulescu, disprețuitor și arogant, îl consideră „dobitoc", "imbecil", poet "cretin" și lipsit de talent. Imaginea finală, după cum o surprinde Fred , este: În notele din subsolul paginii, autorul îl descrie astfel: În același ton admirativ, continuă: Cu sinceritate se autocaracterizează: Pentru alții Fred
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
de talentul actoricesc al femeii care, când a evoluat pe scenă, l-a "emoționat până la lacrimi", având "încredere nemărginită în talentul dumitale și o teamă vagă că nu vei fi înțeleasă..."; contrar părerii admirative a lui Ladima, se conturează atitudinea disprețuitoare a lui Fred care, urmărind-o pe scenă, concluzionează: Emilia îi relatează lui Fred despre relațiile ei ci alți bărbați - printre care și deputatul Nae Gheorghidiu - și strădaniile ei de a evita orice întâlnire a acestora cu Ladima. Cu toate
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
trăsături aspre și brutale trădînd viața de noapte, cu pielea smeadă, gălbejită, ciupită de vărsat, cu părul și ochii negri, purtînd o șapcă, o scurtă de piele și un pulover gros de lînă neagră - se Întoarse - și, făcînd un semn disprețuitor cu capul spre băiat, fără a-l privi, Începu să le vorbească celor din jur pe un ton ironic și batjocoritor: — O ambulanță! exclamă el. O ambulanță! Ce dracu’ să mai caute ambulanța?! Ei, Doamne! Individul e mort și ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
teoriile sale. — Și ăștia ne cer, pentru numele lui Dumnezeu, să mai și strîngem bani albi pentru zile negre! strigă el, rîzÎnd totodată cu un dispreț ironic și batjocoritor. Auzi dumneata, pentru zile negre! Se opri și zise din nou disprețuitor: — Și cînd vezi cîte unul de-ăsta, te-ntrebi la ce bun! Am sau nu dreptate? — Aici ai zis-o bine! spuse italianul, dînd hotărît din cap În semn de aprobare. — Exact cum Îi spuneam unui tip zilele trecute... Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sau nu dreptate? Întrebă el bătăios, privind În jur, iar ceilalți Îl aprobară conștiincios. — Exact cum Îi spuneam unui tip zilele trecute... rosti tînărul, asta nu face decît să-ți dovedească... — Asigurări! exclamă evreul În acest moment, rîzÎnd tare și disprețuitor. Agenții de asigurări, pentru numele lui Dumnezeu! De ce dracu’ să ne risipim banii pe asigurări?! Întrebă el. — Așa-i, așa-i! consimți italianul fonfăit, cu un zîmbet șiret și disprețuitor, prostii și nimic altceva! — Nu-s decît prostii! rosti tînărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
dovedească... — Asigurări! exclamă evreul În acest moment, rîzÎnd tare și disprețuitor. Agenții de asigurări, pentru numele lui Dumnezeu! De ce dracu’ să ne risipim banii pe asigurări?! Întrebă el. — Așa-i, așa-i! consimți italianul fonfăit, cu un zîmbet șiret și disprețuitor, prostii și nimic altceva! — Nu-s decît prostii! rosti tînărul. Exact cum Îl spuneam unui tip zilele... — Asigurări! spuse evreul. Ce rost are să-ți pleci urechea la prostiile ălora, că doar n-ai să trăiești o veșnicie! Să strîngi bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
inimile? Ce sînt aceste amintiri pe care nu le putem formula, această recunoaștere imediată pentru care nu găsim cuvîntul potrivit? Nu știm. Nu avem mijloacele de a o exprima, nu avem dovada clară care să ne-o confirme, iar mîndria disprețuitoare Își poate bate joc de noi luînd-o drept prostie și superstiție. Și totuși recunoaștem tărîmul Întunecat din prima clipă cînd pășim În el și, deși nu avem mijloace, nici dovezi, nici cuvinte pentru ceea ce simțim, avem ceea ce avem, știm ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
inepuizabil de aur pe care-l poate produce la nesfîrșit pămîntul acestei regiuni și pe care omenirea Îl va plăti și cheltui veșnic; iar spaniolul, măcinat de lăcomia sa de aur, Îl ignoră cu o strîmbătură plină de silă, umflîndu-și disprețuitor nările. Actul acesta are În același timp valoare istorică și profetică pentru că se găsește În el Întreaga istorie a erorilor Europei În privința Americii. Căci trebuie să spunem În legătură cu toți acești exploratori și aventurieri din vremuri mai Îndepărtate sau mai apropiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
coadă stufoasă, ca de veveriță, botul, burta și picioarele - albe ca zăpada. Pe bot are un triunghi alb perfect. Îi plac trei cuvinte: „Da!”, „Așa!” și „Bravo!” Protestează când aude: „Nu!”, „Dă-te jos!” sau „Nu-i voie!”. Atunci cască disprețuitor gura, care scârțâie de parcă ar avea balamale ruginite. Dimineața aleargă mult și se joacă. Motoceii nu-i mai plac. Le-a rupt sforile cu dinții, că erau prea lungi și gata. Se joacă cu mingea, îi plac biluțele, undițele, șoriceii
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]