1,534 matches
-
al studiului: cum se explică ea și în ce măsură se poate descifra în ea o expresie a raporturilor sociale din interiorul întreprinderii? Un exemplu concret va permite ilustrarea acestei dimensiuni din logica unei anchete etnologice în întreprindere având drept caracteristică decisivă distanțarea susținută necesară în raport cu puterea tensiunilor ierarhice care o constituie. În Bangladeș, alegând să-mi focalizez analiza asupra unei întreprinderi aparținând de o multinațională, în ideea de a aborda un fenomen central al conjuncturii contemporane, am decis, odată instalată la Dacca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ne oprim o clipă asupra sensului acestui comportament, a cărui primă incidență a fost de a nu avertiza în niciun fel sediul american central, presupunând astfel de la început denegarea imaginară a autorității alohtone care deținea uzina din Dacca. Ulterior, această distanțare față de dominația străină s-a dovedit a fi fost la baza nu numai a structurii sociale a grupului, ci și a relațiilor dintre categoriile ierarhice antagonice, așa cum s-au cristalizat ele de la preluarea funcțiilor de către directorul din Bangladeș în urma războiului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
comerțul în cadrul unei economii sătești caracterizate de schimburi micro-comerciale. Aceste atitudini nu ar putea fi interpretate ca o simplă dorință de revenire identică la formele de viață anterioare semi-autarhice. În schimb, aceste speranțe se lasă descifrate ca o voință de distanțare, de îndată ce se ivește posibilitatea, de aparatele coercitive ale statului, cu care întreprinderea este asimilată, ca orice altă instituție și autoritate formală. În opoziție cu cazul precedent, figura întreprinderii este deci înglobată în scheme de impunere politică suportate timp de douăzeci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urmate de aceste transferuri ideologice sunt deci demultiplicate, iar polivalența celor din urmă se înscrie într-un context de mondializare prezentat ca o sfidare a întreprinderilor naționale fragilizate. Această trecere a endogenizării unei figuri exotice epurate și simplificate la o distanțare față de modernitatea exotică în același timp complexă și dualizată obligând la o situare în raport cu polii ei culturali pozitivi și negativi desenează o coerență în peisajul cultural actual al unei "culturalizări" a economicului care se detașează de întreprindere pentru a se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aplanării disensiunilor cu prețul sacrificiului propriilor interese. Această abordare poate fi folosită: • când ne dăm seama că nu avem dreptate și că ne-am înșelat, dar vrem să rămânem totuși deschiși relației; • când menținerea relației este mai imporatntă decât o distanțare ce ar putea apărea ca rezultat al exploatării conflictului; • ca gest de bună-credință, atunci când rezultatul este mai important pentru celălalt/ceilalți; • pentru a ne limita pierderile, atunci când suntem conștienți că vom pierde mult mai mult prin abordarea conflictului; când ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a unor stări sufletești negative" (ibidem); f. ranchiuna: este acea stare sufletească bazată pe dorința de represalii și de pedepsire. Ranchiunosul a hotărât să încremenească în memorie, blocând "cicatrizarea naturală a rănilor suferite în amorul propriu prin uitare sau prin distanțare" (ibidem). În măsura în care trece timpul, ranchiunosul colecționează detaliile care confirmă latura sa întunecată. Pentru evitarea furiei/mâniei, Fr. Lelord și Ch. André (2003) recomandă (pp. 47-57): • să minimalizăm motivele de iritare: să avem grijă să prelungim pe cât posibil momentele plăcute, adevărate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ca Japonia să fie "prinsă în vârtejul triunghiular" al relațiilor chino-americano-japoneze. Drifte utilizează această expresie pentru a surprinde rezultatele negative și contra-productive ale modelării relației cu China pornind de la alianța de securitate cu SUA. Îngrijorătoare pentru Japonia este mai ales distanțarea graduală a Chinei de poziția anterioară, aceea de acceptare a MST, ca fiind răul mai mic (Drifte, 2003, pp. 162-173). Astfel, o interpretare instituționalistă a direcției de evoluție a politicii externe japoneze este contradictorie în sine. Orice încercare de a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
proiect câștigă teren și scleroza acelei societăți este mai mare. Prostia mobilizează o imensă cantitate de energie mentală și are nevoie de ea; într-un anume fel, de mai multă decât are nevoie inteligența. Pentru că tot ce se pierde în vederea distanțării critice față de proiect și faptă, tot ce se pierde în vederea realizării sciziunii eului și a dublei priviri este recuperat aici pentru a se obține crisparea proprie prostiei. Cel prost nu poate spune niciodată "sînt prost", pentru că atunci ar apărea instantaneu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el. Mă gândesc la atmosfera "sacră" din perioada "primului" Păltiniș și îmi spun că în preajma spiritului histrionic al lui Andrei și a iubirii cu revers pe care Petru o are față de Noica intru, fără să vreau, într-un sistem de distanțare care-mi suprimă tendința de excesivitate devotică. E bine? E rău? Mi-am notat schimbul de epigrame dintre Noica și Păstorel Teodoreanu care a avut loc la o masă de prânz, parcă prin 1938. Totul a fost improvizat, schimbul fiind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
violența la fapte și, în mare parte, la categoriile factuale reperate de Codul penal. Până la urmă, întreaga construcție a obiectului este pusă la îndoială: limitarea definiției la "fapte" obiective sau obiectivate într-un text juridic apare drept singura garanție a distanțării necesare pentru a înțelege violența. Argumentele par solide și nu pot fi înlăturate cu ușurință: trebuie să le răspundem pe același teren, cel al unei epistemologii a științelor sociale. Elogiul diversității Definiția restrânsă aici restrânsă la penal și la violența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
asemănător... DOAMNA GROLLFEUER: (ceea ce însemană Doamna "Tună și fulgeră"): O bătrână doamnă cu adevărat distinsă, îngrijită, cu maniere anacronice. Se comportă pe de o parte înduioșător, datorită unei sensibilități personale extreme, pe de alta extrem de arogant, din necesități accentuate de distanțare. Spațiul Primul act: Gospodăria doamnei Wurm, o cameră cu o nișă de bucătărie, văzută în secțiune. Un pat conjugal, deasupra căruia tronează un kitsch religios, un calendar vechi; în față, cele mai diferite unelte de folosință comună, ba chiar și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mai poate recăpăta inocența originară. Un empirism al "prezentării istoriei așa cum a fost" nu mai poate pretinde un consens tacit din partea comunității politice și academice. Prin urmare, ea trebuie să-și susțină virtuțile cu argumente. Iar acest lucru determină o distanțare obiectivantă în cadrul disciplinei relațiilor internaționale. O dată ce această distanță s-a făcut simțită, rolul disciplinei nu mai este socializarea implicită, ci dezbaterea explicită. Interpretarea sa, acum explicită, este expusă criticii și nu are nevoie doar de justificare empirică, ci și de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
luciditate a persoanei, de felul În care și-a integrat psihologic disonanța natală. Cu cât refuză sensul acesteia, cu cât respinge problema, cu atât riscă să suporte efectele negative ale tranzitului. Dimpotrivă, conștientizarea din partea sa permite, Într-un fel, o „distanțare”, un recul, o filosofie. În acest caz, persoana respectivă transformă energiile planetare sau devine capabilă să resimtă transformarea lor. Toate acestea sunt În mod special valabile cu privire la tranzitele lui Jupiter și Saturn. De exemplu, persoanele care Îl au pe Jupiter
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
poate trăi În totalitate În raport cu imaginea bărbatului: el e cel de care se Îndoiește, despre el Își pune Întrebări, cu el intenționează să pună bazele unei relații... dar asta presupune În general un proces inevitabil de maturizare și adesea de distanțare față de imaginea masculină romanțată sau prefabricată. Există riscul să apară o senzație de oboseală, morală sau fizică, care face ca individul să treacă printr-o fază de recul, de economisire a forțelor... Mai atent la ceea ce e esențial pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
chimie reprezintă o situație ridicolă”. Fără a intra În detaliile evoluției istorice a acestei dispute, care s-a extins la nivelul societății științifice occidentale, astăzi, la Început de secol XXI, trebuie să recunoaștem faptul ca asistăm, din păcate, la o distanțare și mai pronunțată Între ceea ce s-a Încetățenit a se numi cele doua culturi. Trecerea de la societatea industrială, la societatea informațională și acum la societatea cunoașterii, când cunoașterea științifică a devenit factorul decisiv În dezvoltarea economico socială a comunității umane
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
plan individual, dar nefastă pentru cuplu. Iată de ce oamenii de știință își încheie studiul cu concluzia următoare (p. 31): „Afirmarea, accentul pus pe unicitatea și pe autonomia proprie, valori sociale dominante în epoca actuală, nu atrag oare după sine o distanțare necesară de celălalt și, astfel, o neglijare a intimității conjugale? Viitorul cuplului se află în capacitatea sa de a întreține legătura dintre soți, canalizând revendicările autonomiste ale acestora și respectând și valorizând totodată identitatea fiecăruia”, cum este cazul în cuplurile
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
ca pe un obiect, ci de a căuta fără încetare dialogul într-o atitudine de atenție, înțelegere, suplețe de la distanță. - puterea de a fi spontan și să-ți lași sentimentele să se exprime (Muller, 1973; Benedetti, 1987; Thurin, 1994); - capacitatea distanțării de relația cu pacientul, de analizăa tendințelor agresive, homosexuale, de dominare, de teamă, etc. 1. Psihoterapii individuale de inspirație psihanalitică. Psihoterapia cu un bolnav schizofren este, mai întâi de toate, o întâlnire interumană; un joc permanent care implică toate registrele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
avut un raport favorabil de forțe în Parlament, iar comuniștii își lingeau rănile prin tranșeele ilegalității - pentru adoptarea legilor lustrației și accesului la dosarele poliției politice (KGB). Legi care ar fi dus la primenirea spațiului public și la o despărțire/distanțare de trecut, așa cum s-a întâmplat în fostele țări ale Tratatului de la Varșovia (minus Rusia, evident), care au adoptat aceste legi. Traseul parcurs de R.M. până acum - o cacofonie a celor mai bizare experimente - ne demonstrează că oamenii politici basarabeni
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
artificială În pagina de hârtie. Dar, În același timp, jurnalul e „intimul perceput În banalitatea sa cotidiană”11. O contradicție? În nici un caz! Pentru că, notat zi de zi, orice eveniment Își pierde aura de măreție pe care i-o conferă distanțarea În timp și analiza la rece. Plasate În montura fierbinte a intimității, până și cele mai grandioase Întâmplări se aplatizează, reducându-se la simple descrieri de serie, la fel de relevante (sau de puțin relevante) ca angoasele sau jubilațiile domestice ale autorului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
oamenilor și a valorilor. Bernard Cathelet propune termenul de intimitate-cuib23, În jurul căruia se aliniază variantele de intimitate În care omul modern speră - inconștient poate - să se regăsească pe sine și să-și regăsească iluzoria stabilitate, confortul și liniștea. Apropieri și distanțări Lăsând deoparte varietatea surprinzător de largă a intimismelor (cercetătorul francez descoperă chiar o „intimitate naționalistă”, care În sport se traduce prin lăudărosul „Noi suntem cei mai buni!”, dar care, la celălalt pol, al existenței sociale și politice, conotează direct șovinismul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pare „filmat de aproape”, de la abia câțiva centimetri, iar detaliile pretind dreptul la Întâietate: părți ale unui univers invizibil, ele se oferă privirii În toată răceala de-contextualizării lor. Ca o consecință directă, intimitatea se relevă și drept un act al distanțării, al reordonării prin contemplare de la distanță a unei sume de reflexii disparate și, deci, incoerente. Perdea de semne derutante, intimul necesită participarea celuilalt, În virtutea ironicei predestinări a reflexului contabilicesc. Paradoxal, jurnalul intim dobândește expresivitate prin anularea forțelor care alcătuiesc materia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
invocat pentru descrierea sacrificiilor umane făcute de geți în cinstea lui Zalmoxis 240, iar Nicolae Iorga pentru a susține ideea că între români și cumani s-a realizat o adevărată "simbioză"241. A căutat să evite anacronismele, mai ales prin distanțarea de toponimele și etnonimele uzuale contemporanilor săi. Pentru aceasta, a recurs la formulări atente, de genul "teritoriile Italiei, Franței, Spaniei de astăzi", "Iugoslavia modernă", "viitoarea Bulgarie (vechea Tracie)", "limba căreia îi zicem azi română"242. A apelat, totuși, la unele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sine, el "nu este suficient". Avem nevoie și de consecințele sale, care nu ne apar imediat, căci sunt "fiicele timpului". Singurele posibilități de valorificare a evenimentului ar fi deci extragerea lui din actualitatea care i-a dat naștere, dar și distanțarea istoricului de cotidianul respectiv (Fernand Braudel, Les Ambitions de l'histoire, Éditions de Fallois, Paris, 1997, pp. 30-49). 296 Pierre Nora, op. cit., p. 212. 297 Ibidem, p. 223. 298 Jean-Michel Adam, Françoise Revaz, op. cit., p. 21. 299 Vezi o evaluare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Frazer și Malinowski, G. Cocchiara (în Il linguaggio del gesto) analizează geneza gestualității în context ritual (rugăciunea ca gest primordial) și propune o interesantă tipologie a gesturilor: * gesturi de uniune (gesti di aggregazione) materializate de salut, sărut, rugăciune; * gesturi de distanțare, îndepărtare de o ființă malefică de la descîntec și vrajă la gesturile obscene și de batjocură. Van Ginneken (în La reconstruction typologique des langues archaïques de l'humanité) vizează reconstrucția filogenezei limbajului uman pe baza pictogramelor și a supraviețuirii unor fapte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fonemele, cf. André Martinet), arbitrariul, încărcătura iconică, indicială și simbolică. Mai iconic decît limbajul verbal, limbajul proxemic traduce o constantă, o categorie universală și anume afectivitatea în scara (± simpatie, prin semnificantul apropiere/depărtare. Proximitatea semnifică interacțiuni frecvente, intense, intime, iar distanțarea exprimă indiferență, antipatie sau deferență, după cum amplasarea în față/vs/în spate traduce opoziția socială superior/vs/ inferior sau respectul datorat vîrstei sau sexului. Aceste amplasări spațiale sînt legate deci de afinități și statute ca universalii psihosociologice. Or, aceste distanțe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]