2,589 matches
-
din lumina înaltului, poetul.. .” Lazăr Lădariu a continuat cu o disertație despre poezie și rostul poetului. „ Poezia, acea terapie sufletească, acea armonie a coerenței, a intuiției divine, factor generator de frumos, prin griul unei existențe a împlinirilor și mereu renunțărilor diurne. Poezia e de neconceput fără lumină, care, adaugă viață vieții, spunea cândva Nichita Stănescu,...Lumină, cuvânt, limbă, o trinitate care ne dă veșnicia, partea noastră de veșnicie, spunea academicianul și poetul, fratele nostru din Basarabia, Nicolae Dabija, e limba română
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
este în realitate. Ana în această seară citea o carte nouă, care i se părea interesantă, captivantă și enigmatică în același timp. Această carte avea și un titlu interesant care se numea Emilian Nisipeanu, bărbatul ce apăruse în visul său diurn, ca o salvare împotriva Umbrei ce o alerga pe faleza din Mangalia. - Cum ți s-a părut această primă seară pe litoral Ana, întrebă partenerul său de dans. - Minunată până în prezent. Sper să fie și în continuare după ce va apărea
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
un mare succes bucurându-se și edițiile speciale dedicate unor manifestări de amploare, fie din țară, fie de peste hotare. Sigur, despre situația culturii românești după 1990 se pot spune multe, inclusiv despre literatura și presa gălățeană. Multe din manifestările culturale diurne sunt penibile, reînviindu-se găștile literare și sfânta luptă pentru ciolan, aici o mare parte din vină având-o politicul. Mistificările între disperare și improvizație abundă, apusul de dictatură și răsăritul în democrație neaducând acel salt calitativ visat. Din păcate
REALITATEA GALATI-CAMPIOANA PRESEI ROMANESTI DE PROVINCIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361658_a_362987]
-
Preacurate să i-o aducă, măcar în vis. În luptă încleștată cu Singurătatea, acum, singura lui prietenă (de altminteri, toți poeții și-o aleg parteneră și muză statornică!) - martoră mută la toate evenimentele, dar și parteneră de dialog nocturn și diurn, poetul se lasă mângâiat, învăluit și chiar învelit de această misterioasă făptură, într-o emoție aproape tangibilă. În această atmosferă tainică “Când viorile dor” - “semn de tăcută tristețe” poetul “lasă arcușul / să lunece liber, / pe coarda gingașă”. Tot ce-i
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
niciodată, omul nu poate să fie Dumnezeu, Întregul! În acest fel, prin conștientizarea generalizată a sacrelor lor rădăcini primare, rumânii se spiritualizează, adică se recompun îmbunătățiți și pot face posibilă trecerea mai abundentă a Spiritului Sacru Inițial, în profanul cetățenesc diurn al vremurilor moderne, contemporane. Astfel, topirea și asimilarea Întâiului, în conștiința însăși a comunității civice a umanității filiale multiplicate devine continuitate și prezent neîntrerupt. Așa mișcându-se lucrurile și viața, Divinul pătrunde și-l înluminează pe trăitorul în Conștiința Unică
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
modelul instituționalizat al clericului de tip iudeo-creștin devine caducă, inutilă și parazitară, iar noi ne lepădăm de Satana, acum! Cadrul firesc de manifestare și afirmare a cultului nostru (care e cult al străbunilor, nu cult al morții!) se va desfășura diurn, în mijlocul Naturii Mamă sau în viitoarele Sălașe Deoumaniste ale Soarelui, în care vom socializa, vom celebra ori vom comemora ceea ce se cuvine și se cere specificului nostru identitar. Soarele îi este credinciosului Deoumanist atât punct cardinal spiritual, unic, cât și
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
este „jocheul nostru existențial” și coordonatorul subtil care ne ghidează prin hățișurile vieții. El se mișcă dezinvolt pe toate fluxurile noastre de simțire, rațiune și voință și ne oferă soluții (bune ori rele) de depășire a tuturor poticnirilor și incoerențelor diurne. Cu ajutorul acestui liber-arbitru „autoangajat” în serviciu dinamic permanent de către conștiința fiecăruia, observăm că, pe toate palierele existențiale, interrelaționările componentelor se petrec de la simplu la complex, iar macro-fizica Universului însuși purcede dintr-un punct submicronic omniprezent, către fără-de-limitele infinitului! Altfel spus
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
din 13 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului CURĂȚENIE DE PRIMĂVARĂ nimeni pe nimeni nu mai ia în seamă și toți ucid spre a se sinucide - privitul dincolo de nori e-o dramă: Mumele Lumii nu rămân gravide! suntem săraci - picioru-n fund diurn e singura dovadă că trăim: Molohul stăpânește - taciturn - nu știm de ce - mereu ne tot căim... e zi de curățenie - în lume: toți amărâții ne simțim gunoaie - dar știm că va veni o ploaie și știm că se sistează orice glume
CURĂŢENIE DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350794_a_352123]
-
PLOUĂ NOAPTEA CU PITICI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Unii dintre ei se-ntorc După cum îi cheamă vatra Soarele-ncălzește piatra La intrare în New York Brațe de statuie reci Sugerând diurn căldura De pe care cade zgura, Cum cad boabele din teci Libertate - o parolă Care nu mai are miez Fiecare fa diez Un pretext de farandolă Câte goarne fac reclamă Litere de-o șchioapă, sârgul Au umplut pe gratis târgul Cu
PLOUĂ NOAPTEA CU PITICI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350841_a_352170]
-
este o învingătoare în războiul cu severele obligații ale cotidianului, un război el însuși cotidian, un război lipsit de eroism, în care nu se piere, dar se moare. Insidioasa agresiune a monotoniei, a cenușiului și a banalitații, sisifica povară a diurnului, exasperarea necomunicării, constiinta diferențierii vulnerabile, ce va fi reprezentând poezia printre atâtea capcane și măcinări sau dincolo de ele, un liman sustras determinărilor sau dimpotrivă, un instrument al opoziției. Nici una nici alta : versurile Angelei Nache sunt , nu doar propun, o altă
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
nocturne Luna-i clanță din alamă cu ea bărbații deschid ușa spre cerul vopsit în albastrul mării unde peștii își fac cuiburi sub streașinile caselor. În orașul ploilor nocturne păsările pică din aer pe umerii desgoliți ai femeilor uitând cântecele diurne. În orașul ploilor nocturne ne admirăm simetria de dragoste a mâinilor noastre, într-una pâinea.Întralta cuțitul, la picioare pacoste... ...Și femeile intră cu umbrelele închise purtând numele iubitelor ne iubite, în mine ucise în orașul ploilor nocturne. Al.Florin
PLOILE NOCTURNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351010_a_352339]
-
bălai - așa cum îmi place mie să-i spun - reprezintă sensibilitatea însăși, este un suflet de elită care și-a păstrat nealterată esența și profunzimea, debordează de frumos și netezește cutele frunții, este îngerul meu scăpat din cer, energia melancolic-binefecătoare a diurnei mele banalități pierdută în timpul efemer. Sursa mea de energie, prea plinul agățat de personalitate care-mi picură pe obraz blândețea, o ființă locuită, un tezaur psihic care-mi luminează inima. Sunt gânduri liniștite așezate în încăperile nemărginite ale minții, sunt
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
Casă baltica e nams, namas și se compară cu numu “astrul zilei” în chorotega (America Centrală); 19) În schimb na “casă” în haida (Canada) amintește ori de cuvintele baltice sau decupat din rană “soare” în hausa, Nigeria; alte denumiri ale luminatorului diurn cu n sunt ne în burmeză, ni în japoneză și mizoram, India, nu în hmong (Chină). 20) - 22) Chinezii zic tien “casă, palat” exact ca și denumirea cerului rotund și acoperitor, dar mai spun shi, numele soarelui la amerindieni (vezi
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
numele soarelui la amerindieni (vezi lucrarea noastră Eseu despre originea limbilor, elemente de filosofie a limbajului, Craiova 2010, passim), respectiv sha. 23) Darimo “casă” în tagota, Australia, ne arată pe viu relația casei cu soarele: în aceeași limbă dârî “astru diurn”. Interdicția Societății de Lingvistică din Paris (1866) de a studia originea limbajului a dus la concluzia nefericită a lui Saussure, necontrazis de nimeni cu privire la caracterul arbitrar al formei cuvintelor, acceptat că o dogmă. 24) - 25) Finlandezii numesc locuința koti, cuvânt
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului o fi a momentului ori poate cine știe dar nu sunt semne de revenire în neașteptata schimbare m-am exilat în timp în angoase și sfârtecări de inimă nu prea cunosc provocatorul insistent al înviorărilor diurne dar nici străduințe nu am știu din când în când că sunt o clipă împărțită și urma mi-e fum dar omenește cred că iluziile mele sunt unice deși călătoria îmi apare în mii de feluri Referință Bibliografică: degringolada momentului
DEGRINGOLADA MOMENTULUI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352210_a_353539]
-
-i dusă-n sat, cu dorul/ azi e singur puișorul/ și-am închis ușa la tindă/ cu zăvorul...” Sigur, veți zice, le dă mâna! Ei sunt români, dar trăiesc în America și... Și ce? Credeți că ei n-au probleme diurne? Nu-i doare, n-au rate, nu trec prin falimente? Și, slavă Domnului, n-au destulă parte de criză? Plecând, însă, au păstrat în suflet optimismul și darurile acelea neprețuite, pe care le au românii, de când sunt ei: de a
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355800_a_357129]
-
-i dusă-n sat, cu dorul/ azi e singur puișorul/ și-am închis ușa la tindă/ cu zăvorul...” Sigur, veți zice, le dă mâna! Ei sunt români, dar trăiesc în America și... Și ce? Credeți că ei n-au probleme diurne? Nu-i doare, n-au rate, nu trec prin falimente? Și, slavă Domnului, n-au destulă parte de criză? Plecând, însă, au păstrat în suflet optimismul și darurile acelea neprețuite, pe care le au românii, de când sunt ei: de a
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356019_a_357348]
-
inefabilul? Da, acel “ceva” - poate fi “prins” în cuvinte simple, scrise pe azurul privirii. Montate sau nu, fărâmele de vitraliu, pot fi citite pe bucățele, în devălmășie. Împreună, alcătuiesc segmentul numit viață. Cu toate ingredientele. Nu lipsesc însă din notațiile diurne, mâhnirile adânci pricinuite de absența persoanei iubite. Jurnalul trădează sufletul poetei în toată splendoarea nudității lui. Materia parcă își pierde greutatea când poetul îi smulge sufletul vieții. Îngenunchere. Sărutatul pământului. Îmbrățișarea aerului. Pășitul pe valuri. Stavilă cascadei din creierul munților
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
e întreg, nu doar pe părți distincte. “Iubirea e o cale de cunoaștere. Iubindu-te, am ajuns să te cunosc” - spune autoarea. Un “tu” în lumina eului. În chip analitic.Tonul preponderant panseistic, reflexiv, cu nuanțe lirice, al micilor tablete diurne, dă un farmec aparte scriiturii. De obicei, frazele de final ale acestor mici fragmente, crâmpeie de viață sunt aproape șocante, cu talc, precum morala din fabulă. Un mod accesibil, firesc, de a-ți rosti sentimentele. Fără ascunzișuri. Cu sufletul pe
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
Curat lucru, Băsescu ne iubește cu mult mai mult decât îl urâm noi, poporul. Și dacă el ne vrea, degeaba nu îl vrem noi! Așa că... să ne tacă fleanca și să ne supunem orbește dragostei sale nețărmuite față de bunăstarea noastră diurnă. Vă spun eu că e mai bine așa. E mult mai bine ca să te lași iubit decât să-ți iubești președintele. Că doar am mai avut unul mult stimat și iubit și ce, ați uitat? Cine îl impușcatără? Felicitări, nea
DE AZI SĂ NU MAI CÂRTIM, DOAR SĂ MÂRÂIM. HAM, HAM! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355217_a_356546]
-
ca de obicei o țigancă bătrână, fără vârstă. Ținea în poală tradiționala pungă de semințe prăjite. Alături de ea se afla o fetiță de vreo cinci ani. Cele două persoane păreau să existe dintotdeauna pe acele trepte. Făceau parte din peisajul diurn. Aproape că ar fi părut nefiresc să nu le vezi acolo. El-Coyote se opri...” El-Coyote este un justițiar, un suflet chinuit de neșansa de a se fi trezit într-un orfelinat părăsit de Dumnezeu. “Ritualul” semințelor și al banilor se
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
arabul zahra poate fi legat de zaah „soare“ (lba seri), ucr. zori „stea“, iar tc. çiçek de kika „cer“ în chibcha, de kiki = köki „soare“ în jebero (Peru) și mai ales de chichi „luna“ în limba kuna cf. chichi „astru diurn” în txicao, Brazilia. Gr. luludi „floare“ cf. lol „floare“ în itza și țig. lulugi se apropie de țig. lolo „roșu“, de arab. hilal „luna“ și lal „soare“ în matagalpa (Nicaragua). Nimic despre gr. anthos „floare“. Totuși antu, ante, anti „soare
THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369866_a_371195]
-
chimu (America de Sud). În jap. saku „a înflori“ se compară cu saku „soare“ în limba caddo. Iată și alte denumiri ale"florii": ruva în limba shona,Zimbabwe, cf.ruva"soare" în chaga, Tanzania; mala"floare" în sinhaleza,Ceylon, față de malh"astrul diurn"cecena;romanescul floare e derivat din latinescul flos,la genitiv floris;legat de flos este germ.blossom.Mai apropiate de Apolo,zeul soarelui, sunt:phul în asameza și bengali,pul în gâro,India, ,phula în nepali,pull în baluchi,,Pakistan
THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369866_a_371195]
-
the phrase hâș gained popularity în Italian and internațional press to refer to former Italian P.M.Silvio Berlusconi's sex parties"(Internet).De ce florile sunt legate de "soare",după culoarea roșie,galbenă,după formă relativ rotundă că și a astrului diurn,pentru frumusețea lor? Așadar fetele de la petrecerile lui Berlusconi erau metaforic"flori"?! Prof.Ion Carstoiu
THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369866_a_371195]
-
Hawaii, Șamoa, de Lebe, soarele dogonilor din Mâli, căci o formă a lui ló este lov. Jap. uma poate fi comparat cu soarele amerind. hama și țig., nagamezul kham; din jap. pare a fi ch., vietn., thai cf. mă ästrul diurn” în limba sumu, Nicaragua, respectiv nyima, soarele tibetan mă „cal“. Ca atare shiv „cal“ în lezgi (Caucaz) = shivini, zeul soarelui în Urartu. Deci: ar. Făraș hvar, soarele iranian, hawaianul lio ~ gr. ilio „soare“; ebr. sus, sum. sisu sunt legate de
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]