21,744 matches
-
inițială s-a scindat în toate ramurile pe care filozofia le-a avut de-a lungul timpului, atîta doar că ceva din seva rădăcinii inițiale o regăsim în toate ramurile ulterioare. Această seva inițială nu e nimic altceva decît spiritul divin, adică spiritul universal fără de care planta nu ar fi putut crește în veci. Iar cine are imaginea plantei în minte va putea să treacă peste diversitatea ramurilor filozofice și peste diferența ireconciliabilă dintre un gînditor sau altul. Totul e să
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
intervalică vagă, chiar insalubră (ca în sensibilul Ave Verum de Gabriel Faure ori în inefabilul Dieu, qu' il la fait bon regarder de Claude Debussy). Păcat, mai ales că aici, în biserica în care credincioșii își încredințează sufletele lor Trinității divine, se cuvine ca muzicienii să se închine și ei unei trinități, la fel de sfântă, măcar pentru interpreții vocali: omogenitate, precizie, acuratețe. Altfel Messiaen se va mâhni și își va dormi somnul lui de înger cu urechile astupate.
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
la un fapt tangibil: consimțământul, dorința clar exprimată de a continua viața comună. Existența unei națiuni este (scuzați-mi metaforă) un plebiscit zilnic, așa cum existența unui individ este o afirmare perpetua a vieții. Aceasta este mai puțin metafizica decât dreptul divin și mai puțin brutală decât pretinsul drept istoric". Iată cum comentează Hagen Schulze 18 această concepție: "națiunile sunt entități spirituale, comunități care există atâta vreme cât există și în mințile și inimile oamenilor și care se sting când nu mai sunt gândite
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
se izbește încercarea de a da gnosticismului o definiție precisă, o trăsătură distinctivă recunoscută de specialiști se regăsește chiar în termenul din care se trage numele curentului: gnosis. Se poate considera drept gnostic orice credincios care are convingerea că misterul divin poate fi descifrat printr-o cunoaștere inițiatică, printr-o gnoză aparte înzestrată cu virtuți mîntuitoare. Asta înseamnă că, prin cunoaștere, nu numai că putem pricepe taina dumnezeiască, caz în care taina, cunoscută fiind, nu mai este taină, dar în plus
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
1019. Lasă orice gând atunci când îți vorbește sufletul. 1020. Furtună a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022. Poezia este fructul Luminii Divine din noi. 1023. Sărutul este inima ce șterge lacrima depărtării dintre două suflete. 1024. Care tren nu-și are calea lui sau Destin viața sa? 1025. Pacea inimii stă în steaua să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
soroc. vedeți? așa e lumea trecătoare. Făurarul, pe scăunelul lui barbar, fără timp sau materie primă fabrică infinitele vieți, pline de hâr, oameni buni, nu ucideți femeile, fără pântecul lor noi nu știm să trăim. fiți mai blânzi prin atelierul divin că astfel din viața spre viața pășim. CA UN PIRAT eu sufăr mult că stăm pe-aceeași arca cioplita de un moș bătrân fricos, ce ne-a mințit că v-a-nfrunta potopul de pe-acest astru mort și cavernos
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Golăniei” nu a murit însă. Reverberațiile lui sunt încă vii în conștiința tuturor celor care au crezut cu obstinație în solidaritatea umană, deoarece nu există forță represiva capabilă să ne încătușeze spiritul liber care este în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a percepe sensul milenar al tainei cunoașterii divine. Cum era de așteptat și răspunsurile Demiurgului sunt închipuite mărturisiri cu adevarat grăitoare, reflectând ideea că, în momentul creației omului, nici macar Plăsmuitorul însuși nu bănuia răscolirea O perspectivă integratoare asupra Luceafărului ce avea să vină: Căci din vecie tot ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poetic al spanio lului Juan Ramon Jimenez, pe care il adoră și pe care îl ia partener alături de graficianul Damian Petrescu, trăitor la Paris, i se alătură poetul Theodor Rapăn care înțelege că ,,omul, înainte de a deveni Cuvânt, prin actul divin al creației sale este Conștiința”. ,,Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credință!” Ideea cărții, după ce a fost sugerată în titlu, străbate întregul univers ideatic și liric, acționând că un fir al Ariadnei, subtextual. Cele patru părți ale cărții sunt structurate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune de violă Durerea și iubirea lor divină. Poeții cu păcatele prescrise Condamnă viața veșnic la cuvinte, Împerecheați cu muzele proscrise, Trimit din alte lumi poeme sfinte! Într-una din zilele de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în localitatea Teaca din apropiere de Bistrița pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă albă, a ursului, merge la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai așa voi înțelege potirul sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate, vrere, în tainele acestui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Sevre, alta frumoasă că o pictură de Aman, adică Beba și domnișoara Puchiu. Cand le vedeai pe amândouă, vedeai întruchiparea candoarei și a frumuseții sublime. Dacă și astăzi eu că și ceilalți colegi ai mei putem declama fragmente întregi din Divină Comedie a lui Dante sau versuri din Petrarca, este numai meritul lui Zinelli care a știut să ne insufle dragostea și pasiunea pentru această limbă muzicală. Păcat că nu am avut același noroc și la franceză, pentru că în afară de mici excepții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Dumnezeu trist și blând. Care, firește, îi iartă cu "mila-I dulce". "Nemernicia blândului păcat" se spulberă ca puful păpădiei, îngerii păzitori și dracii complotiști se evaporă, rămâne pe scenă numai perechea primordială, adamică, scăldată în raza înțelegătoare a ochiului divin. Sufletul "din carne scos" își găsește pacea pe un altar sui-generis, "de carne, uns cu-aromele luminii"... Într-unul din cele mai frumoase poeme ale volumului, mâna prelungă a Creatorului e așteptată cu o mângâiere în clipa morții, percepută, aceasta
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
infinitul sub o formă finită, sinteza finitului și a infinitului. Insatisfacția omului în fața finitului, aspirația sa către infinit sînt manifestări ale divinului în om, sînt mărturia omului în ceea ce privește existența lui Dumnezeu și nu doar a lumii". Această tendință către nelimitarea divină, către o libertate ce-și află sorgintea în ecuația subiectivă, intimă, a fiecărui artist cu opera sa poate fi coroborată și cu celebra definiție kantiană a frumosului drept "ceea ce place în mod universal fără concept". Dimensiune capitală a vieții religioase
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
nu e cu neputință atunci cînd harul face posibil contactul lor, mîntuind efemerul nu doar în înțelesul strictei convertiri spirituale ci și în cel al absorbției sale în substanța creației ce se așează la rîndu-i sub eterna lumină a ochiului divin: "Iată o provocare căreia/ prea puțini îi fac față:/ a descrie cum ochii pămînteni/ pot să întîlnească - fără primejdii și riscuri,/ dimpotrivă, într-o blîndețe aparținînd/ desăvîrșitei împărtășanii -/ ochii lui Dumnezeu (care s-a făcut prunc omenesc),/ cum privirea muritoare
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Vladimir Soloviov: "Unindu-se moral în rugăciunea adevărată cu Dumnezeu, omul nu se unește cu El doar pe sine însuși, ci îi unește cu El și pe ceilalți; El devine un inel de legătură între Dumnezeu și creație, între lumea divină și cea naturală". Și de-a repeta înfiorați odată cu poetul nostru: " Ce mică s-a făcut distanța dintre Cer și Pămînt!".
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Orchestra Filarmonicii "George "Enescu" sub bagheta lui Horia Andreescu, dirijorul corului Iosif Ion Prunner, solist basul Pompeiu Hărășteanu - a ilustrat cu o covârșitoare elocvență cât de dătătoare de armonie poate fi "unirea minții cu inima" și cât de palpabilă esența divină, atunci când autorul știe să treacă dincolo de textele specifice "rânduielii ortodoxe a înmormântării sau a parastasului"; de cele ale "cântecelor funebre supraviețuitoare în cultura orală a țăranului român" sau de "cântecul medieval citat de Monteverdi în Sonata sopra Sancta Maria ora
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
1019. Lasă orice gând atunci când îți vorbește sufletul. 1020. Furtună a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022. Poezia este fructul Luminii Divine din noi. 1023. Sărutul este inima ce șterge lacrima depărtării dintre două suflete. 1024. Care tren nu-și are calea lui sau Destin viața sa? 1025. Pacea inimii stă în steaua să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
soroc. vedeți? așa e lumea trecătoare. Făurarul, pe scăunelul lui barbar, fără timp sau materie primă fabrică infinitele vieți, pline de hâr, oameni buni, nu ucideți femeile, fără pântecul lor noi nu știm să trăim. fiți mai blânzi prin atelierul divin că astfel din viața spre viața pășim. CA UN PIRAT eu sufăr mult că stăm pe-aceeași arca cioplita de un moș bătrân fricos, ce ne-a mințit că v-a-nfrunta potopul de pe-acest astru mort și cavernos
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Golăniei” nu a murit însă. Reverberațiile lui sunt încă vii în conștiința tuturor celor care au crezut cu obstinație în solidaritatea umană, deoarece nu există forță represiva capabilă să ne încătușeze spiritul liber care este în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a percepe sensul milenar al tainei cunoașterii divine. Cum era de așteptat și răspunsurile Demiurgului sunt închipuite mărturisiri cu adevarat grăitoare, reflectând ideea că, în momentul creației omului, nici macar Plăsmuitorul însuși nu bănuia răscolirea O perspectivă integratoare asupra Luceafărului ce avea să vină: Căci din vecie tot ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poetic al spanio lului Juan Ramon Jimenez, pe care il adoră și pe care îl ia partener alături de graficianul Damian Petrescu, trăitor la Paris, i se alătură poetul Theodor Rapăn care înțelege că ,,omul, înainte de a deveni Cuvânt, prin actul divin al creației sale este Conștiința”. ,,Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credință!” Ideea cărții, după ce a fost sugerată în titlu, străbate întregul univers ideatic și liric, acționând că un fir al Ariadnei, subtextual. Cele patru părți ale cărții sunt structurate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]