8,849 matches
-
care - după cum vom vedea - mica producție ocupa un loc preponderent. Pe primul plan se situau meșteșugurile legate de prelucrarea materiei prime cerealiere, animaliere, lemn etc., adică meșteșugurile care se bazau pe abundența materiei prime. Meșteșugul orășenesc. Ca urmare a adâncirii diviziunii sociale a muncii, a dezvoltării orașelor, a lipsei industriei de fabrică dezvoltată, meșteșugul orășenesc cunoaște în acea perioadă o mare dezvoltare. În orașe și târguri, meșteșugul alimentar înflorește datorită, în primul rând, ruperii de agricultură a unui număr mereu sporit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
constructori de plute, de ferestraie, de dârste, pive și șteze, de cară și căruțe, „de briște”, de carete etc. Ion Ionescu de la Brad a remarcat că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a cărălor”. Există, deasemenea, și o diviziune teritorială a meșteșugurilor pe specialități, determinată de specificul materiei prime pe care o folosește meșteșugarul, de necesitățile predominante ale regiunii, de tradițiile meșteșugului etc. În „Statisticeștile științi” din anii 1841, 1842, 1843, 1849 și 1851 se arată că rotărie se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
științi” din anii 1841, 1842, 1843, 1849 și 1851 se arată că rotărie se face în satele Iucăseștii de Jos, Bălășești (Roman) și în Poiana (Bacău); dogărie în Deleni, Drăgutești (Bacău) și Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care dominau relațiile feudale. 2. Întreprinderile manufacturiere În istoria dezvoltării industriei capitaliste, manufactura se situează între cooperația capitalistă simplă și industria de fabrică. Manufactura capitalistă nu este altceva decât cooperație capitalistă simplă al cărei proces de producție are la bază diviziunea muncii și tehnica manuală. Ca formă intermediară între cele două stadii extreme ale industriei capitaliste, manufactura are trăsături comune proprii cooperației capitaliste simple și marii industrii mecanizate. Trecerea de la cooperația capitalistă simplă la manufactura capitalistă, care reprezintă un progres pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
felul acesta se creează posibilitatea ca din micile stabilimente industriale „să răsară” manufacturile, care-și întemeiază producția pe relații tipic capitaliste și în care procesul de producție capătă un caracter social. Pe această bază, manufactura determină „o puternică creștere a diviziunii muncii, o însemnată specializare și perfecționare a uneltelor de muncă, formează un număr însemnat de lucrători specializați” și înlesnește acumularea de mari capitaluri. Dacă adăugăm și faptul că manufactura „dezvoltă în mod sporadic și utilizarea mașinilor”, atunci suntem îndreptățiți să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
manufactura de tip feudal. Existența manufacturii feudale, firește, nu poate fi pusă la îndoială. Ea a avut o largă răspândire în Rusia și a fost cunoscută și în Principatele Române. Ea are, pe de o parte, trăsături comune manufacturii capitaliste (diviziunea muncii, profitul este încasat de proprietarul mijloacelor de producție, lucrătorii mai sunt legați de agricultură, ruptura dintre ei și patroni se adâncește, deși conflictele nu sunt limpezi, deoarece între cele două părți se interpun elemente intermediare etc.), iar pe de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ciolanele de la vitele ce să vor tăia în anul acesta...”, care în 1857 se dădea în antrepriză „pe vremea cât ține tăierea vitelor”. Așadar, zalhanaua de la Huși, în care lucrau peste 50 de oameni salariați, între care exista o pronunțată diviziune tehnică a muncii, era o manufactură capitalistă. Între 1850 și 1863 a mai luat ființă la Huși o zalhana, despre care n-avem informații de natura celor pe care le-am utilizat pentru zalhanaua lui Glodeanu. În anii 1860-1862, ambele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mărită ulterior, așa încât, câțiva ani mai târziu, ea producea, cu 55 de lucrători (dintre care 15 copii), mărfuri în valoare de 376.400 lei. Și pentru această zalhana ne lipsesc știri amănunțite. Nu avem, de pildă, nici o informație privitoare la diviziunea muncii, una din principalele caracteristici ale manufacturii. Am inclus-o totuși în rândul manufacturilor, ghidându-mă după numărul de lucrători angajați [...] Socotim, de asemenea, că și atelierele navale de la Galați erau o întreprindere manufacturieră. Aici, în 1839, s-au construit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
După războiul Crimeii, la Galați se construiau corăbii ce atingeau o mărime de 350 tone. Forța de muncă era salariată: 20-25 franci de lucrător pe săptămână și mâncarea. Firește că, cooperarea lucrătorilor de diverse specialități (lemnari, fierari etc.) presupune existența diviziunii tehnice a muncii, iar volumul lucrărilor executate ne dă certitudinea că numărul muncitorilor trebuie să fi fost de cel puțin câteva zeci, cu alte cuvinte atelierele navale de la Galați funcționau după principii specifice manufacturii. Informațiile de care dispunem ne-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
principii proprii manufacturii: exploatarea sării la Tîrgul Ocna, unele cărămidarii etc. Ele însă nu pot fi socotite manufacturi. Exploatarea minereurilor, și deci a sării, se efectua din cele mai vechi timpuri cu un număr mare de oameni, prin cooperare și diviziune tehnică a muncii. Lucrătorul însă nu era un meșteșugar. El nu prelucra materia primă în scopul obținerii unui produs finit. Munca lui avea drept scop extragerea materiei prime. De aceea, deși se poate susține că „din punctul de vedere al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în scopul obținerii unui produs finit. Munca lui avea drept scop extragerea materiei prime. De aceea, deși se poate susține că „din punctul de vedere al tehnicii și al organizării producției, salinele erau întreprinderi cu caracter manufacturier, folosindu-se o diviziune a muncii relativ dezvoltată”, ele nu sunt totuși manufacturi, deoarece lipsește elementul specific manufacturii: prelucrarea de către meșteșugari a materiei prime în scopul obținerii unui produs finit. Fără acest element s-ar putea extinde definiția de manufactură asupra, de pildă, lucrărilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
elementul specific manufacturii: prelucrarea de către meșteșugari a materiei prime în scopul obținerii unui produs finit. Fără acest element s-ar putea extinde definiția de manufactură asupra, de pildă, lucrărilor agricole pe o moșie oarecare, unde toți lucrătorii cooperează printr-o diviziune a muncii, la strânsul și treieratul grâului de exemplu, ceea ce este cu totul greșit. În ceea ce privește cărămidăriile, în care lucrează pe baza diviziunii tehnice a muncii câteva zeci de oameni, ele deasemenea nu sunt manufacturi, de vreme ce au un caracter instabil și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
definiția de manufactură asupra, de pildă, lucrărilor agricole pe o moșie oarecare, unde toți lucrătorii cooperează printr-o diviziune a muncii, la strânsul și treieratul grâului de exemplu, ceea ce este cu totul greșit. În ceea ce privește cărămidăriile, în care lucrează pe baza diviziunii tehnice a muncii câteva zeci de oameni, ele deasemenea nu sunt manufacturi, de vreme ce au un caracter instabil și vremelnic, iar numărul lucrătorilor variază nu numai în funcție de comenzile pe care le obțin întreprinzătorii, ci și din alte cauze chiar de la o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
transmisă de Imperiul roman sub înfățișarea morii de apă. Din perioada meșteșugărească au rămas marile invenții ale busolei, prafului de pușcă, tipografiei și ceasornicului automat. În general însă mașinismul joacă rolul secundar pe care i-1 atribuie Adam Smith alături de diviziunea muncii. Folosirea sporadică a mașinilor capătă o foarte mare importanță în secolul al XVII-lea, întrucât le oferea marilor matematicieni ai timpului puncte de sprijin practice și stimulente pentru crearea mecanicii moderne”. Aceste descoperiri n-au provocat însă declanșarea revoluției
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
legătură, ele funcționând pe baza acelorași principii mecanice, tratarea morii cu pietre o facem în paragraful consacrat mașinismului. Este și firesc să procedăm așa, deoarece moara nu este nici unealtă meșteșugărească, nici manufactură, ci un mecanism rudimentar, dar mecanism. Adâncirea diviziunii sociale a muncii, creșterea populației orășenești rupte de agricultură, dezvoltarea caracterului comercial al gospodăriei agricole și a tendinței proprietarilor funciari de prelucrare a cerealelor pe propriile lor domenii, folosirea făinii într-o măsură mai mare pentru prepararea rachiului, a berii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lei, la cea de la Hrescu (Tutova) 50 de oameni plătiți anual cu 1.993 galbeni, iar la cele 16 velnițe din ținutul Neamț, după cum am arătat, lucrau 426 oameni, adică în medie 26 de lucrători la o velniță. Exista o diviziune tehnică a muncii, fiecare lucrător, sau un grup de lucrători, era însărcinat cu supravegherea unei anumite părți componente a procesului de producție. S-a remarcat, pe bună dreptate, că velnițele nu funcționau tot timpul anului și că, deci, lucrătorii munceau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașelor în strânsă legătură cu dezvoltarea forțelor de producție și cu procesul separării meșteșugului de economia-sătească, acordând un rol determinant meșteșugarilor. Ei au ajuns la această concluzie pornind de la factorul hotărâtor al procesului de apariție și dezvoltare a orașului: adâncirea diviziunii sociale a muncii, care a dus la desprinderea meșteșugarilor de economia sătească, la întemeierea de către aceștia din urmă a unui nucleu care a stat la baza constituirii orașului în care ei au jucat un rol important. Abordată în istoriografia veche
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acea epocă nu a fost numai un rezultat al transformărilor interne orășenești, ci și un rezultat al progresului social-economic la sate și al luptei de eliberare a țăranilor împotriva feudalismului; ea mai presupune cunoașterea progreselor pe care le-a făcut diviziunea socială a muncii, stabilirea cu o precizie pe cât posibil de mare a măsurii în care orășenii sunt rupți de agricultură, a măsurii în care categoriile sociale specific orășenești se diferențiază de restul populației, poziția pe care o dețin ele în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
taxe și practici feudale interne, instituirea prin Regulamentul Organic a unui regim de ordine relativă în administrație și finanțe, obținerea de către orășeni a unor drepturi limitate de autoconducere și îndeosebi rapida dezvoltare a producției de mărfuri după 1829 și adâncirea diviziunii sociale a muncii au avut o puternică înrâurire favorabilă asupra dezvoltării orașelor. Acestea continuă să-și schimbe înfățișarea într-un ritm mai accelerat decât în epoca preregulamentară, populația lor crește vertiginos, în cele mai multe dintre ele ea se dublează în câteva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mărfurilor. Așadar, aveau loc transferuri masive de proprietăți și posesiuni de la o categorie socială, adesea boieri și mănăstiri, către alta - negustori și meșteșugari înstăriți. În orașe, ierarhia socială începea să fie apreciată nu după tipicuri feudale, ci după criterii materiale. Diviziunea socială a muncii făcea mari progrese. Avea loc o specializare progresivă a meșteșugurilor și a negustorilor, însoțită de un intens proces de diferențiere și stratificare materială. Negustorii și meșterii treceau cu repeziciune dintr-o treaptă sau stare în alta. Unii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cuprindeau întreg teritoriul țării, ei dădeau orașelor caracterul unor centre de legătură în procesul formării pieții interne. Numărul negustorilor a crescut cu repeziciune la mijlocul secolului al XIX-lea într-un raport direct proporțional cu dezvoltarea economiei de mărfuri și adâncirea diviziunii sociale a muncii. În cinci din cele mai importante centre urbane moldovenești ei alcătuiau la 1845 peste 34% din totalul populației. La Iași, numărul familiilor de negustori formează peste 38% din totalul familiilor, la Galați peste 36%, la Botoșani peste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cana cu 10.000 galbeni venit anual și Pavli cu 4.600 galbeni. Și populația de rit mozaic și sudiții alcătuiesc categorii sociale orășenești eterogene, rupte în marea lor majoritate total de agricultură. Ele au constituit elemente de adâncire a diviziunii sociale a muncii, a căror contribuție în procesul de separare a orașului de sat, de consolidare și dezvoltare a funcțiilor economice specific orășenești a fost foarte însemnată. O altă categorie de locuitori ai orașelor, având cele mai felurite ocupații, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
firesc, și asupra celorlalte orașe și târguri. Cu cât funcția economică, productiv-industrială a orașelor și târgurilor este mai mică, cu cât ne coborâm pe scara ierarhiei urbane, cu atât greutatea specifică a elementelor sociale specific orășenești este mai redusă, iar diviziunea socială a muncii mai puțin avansată. Problema pământului, a locului de hrană, în târguri și orașele mai mici constituia o chestiune de importanță capitală, chiar în târgurile cu activitate industrială mai avansată, ca de pildă Tg. Ocna și Piatra, fără
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă de sine stătător și împotriva emigrației aristocratice. Filanowicz reorganizase „legiunea de sud polonă” și se zvonea că intenționa să intre în Galiția. Chiar și în acele împrejurări, emigrația polonă continua nu numai să rămână divizată, ci să-și adâncească diviziunea. „Societatea slavă” din capitala Franței sporea prin apelurile ei confuzia, în vreme ce la 26 martie 1848 lua ființă, la Paris, o nouă organizație: „Comitetul emigrației poloneze”, care submina și partida aristocratică, și pe cea democrată, căutând în van le juste milieu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fi introdus pe agenda viitoarei reuniuni a plenului celor două Camere. Pentru întărirea controlului și respectarea legii privind transferurile de produse strategice, ANCESIAC colabora, pe bază de protocoale, cu DGV și Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, iar cu Diviziunea de Investigații Economice Strategice a Ministerului de Interne colabora prin Planul comun de acțiune. Legislația vamală în domeniul scutirilor de taxe vamale era armonizată cu acquis-ul, în ceea ce privește principiile și modul de acordare a acestor scutiri. Amendamentele introduse prin Regulamentul (CE
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]