80,209 matches
-
pavajul dispus într-un spațiu concentric în jurul punctului central, un rond în mijlocul căruia tronase mai de mult, pe un postament, împodobit cu blazoane, Lupa Capitolina, lupoaica de la care sugeau Romulus și Remus, doi copilași drăgălași și puși pe șotii. Trei doamne în vârstă, strânse în costumele lor ca în niște corsete, se apără de soare sub umbrele, o tânără într-o bluză lejeră și o fustă vaporoasă de vară așteaptă tramvaiul cu cai și privește un negustor în fața Bisericii Sfântu Gheorghe
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
de «membrie» de 200$ pe an” (Forum „România Liberă”, 9.03.2002): “Când am fost în America, am căutat o biserică ortodoxă. Am găsit-o, numai că percepea taxa de fix 100 dolari pe an («membria» de care vorbea o doamnă)!!!” (ib., 15.03.2002). Ca echivalent mai economic al unei sintagme, termenul e o creație necesară, care chiar ar putea să se răspîndească. Nu cred că va fi suficient de puternică bariera stilistică: pe de o parte datorită conotațiilor glumețe
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
rezumă la transmiterea, prin televizor, a unor mesaje despre care toată lumea știe că vor rămâne vorbă goală. Urlă Europa, de ani de zile, că la Justiție se petrec aberații, dar Năstase nu e capabil s-o schimbe nici măcar pe suprarealista doamnă Stănoiu, darmite să reformeze sistemul. Oricât ar face pe independentul, Năstase e de fapt prizonierul unor structuri mafiote care se mișcă după propria logică, și nu după sunetele emise printre buzele țuguiate ale premierului. Dacă n-a avut el curajul
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
de emul al lui Gaster, Agnes Kelly. Până la apariția unui articol al lui Mircea Anghelescu, Un folclorist necunoscut. Agnes Kelly Murgoci (în „Transilvania”, 1984, nr. 4), s-a mai semnalat un singur articol despre aceasta, acela al lui Iuliu Moisil, Doamna Agnes Murgoci (în „Natura”, 1930, nr. 6). Originară din Scoția, însă născută în Adelaide (Australia), Agnes Kelly a revenit în Scoția, a studiat la London Bedford College for Women și la University College (cu licența în zoologie), în 1900 a
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
și în profunzime această lume, înainte de a încerca să o recreeze cu alte mijloace”- p. 316) m-a apropiat de această lume armonioasă, inspiratoare. Un trunchi are nenumărate posibilități de a da noi vlăstare. Ajutorul dat în transpunerea textelor de către doamna Elena Lazăr, care, ca fostă colegă la Facultatea de Limbi romanice, clasice și orientale, mi-a stat alături în descoperirea Greciei contemporane, este neprețuit. Vechea cărare Oricât ți-ar cere sufletul Nu vei mai merge iar Pe cea dintâi cărare
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
cu lupte aprige cu sine și cu alții, mai totul sub teroarea aparatului de filmat, totul sub privirea neîndurătoare a regizorului, a producătorului, a colegilor, a telespectatorilor la urma urmei. Groaznic. Groaznic, pe naiba! Ia s-o vedem noi pe doamna Mona Nicolici mințind electoratul cu zâmbetul ei sidefiu și batjocurindu-l cu promisiuni realizabile doar de puteri extraterestre! I s-ar înțepeni mintea și limba, pe când la noi, politicienii, astea sunt frunză verde... -Adică, și tu, Haralampy? -Da, și ? Care-i
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
literare. M. N. - Aceasta în privința lui Eliade, dar cum v-ați apropiat de Cioran? I.K.- Cioran este al doilea mare român care a intrat în viața mea ceva mai târziu, prin anii ’80. Adaug că în 1991 am primit de la doamna Delia Verdeș Pe culmile disperării, cam pe-atunci retipărită în românește, după 57 de ani, de către Editura Humanitas, și pe care imediat am tradus-o în polonă, adăugându-i o largă prefață. Aceasta a fost prima încercare de a-l
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
arc, ce trebuie învîrtite din cînd în cînd, cu nonșalanța cu care îsi schimbă și își amestecă partea de sus cu partea de jos a costumelor, complicînd, într-un fel, chiar și precizarea sexelor, dincolo de numele ce le-ar diferenția... Doamna Smith purtînd imenșii pantaloni ai Domnului Smith, iar acesta, crinolina soției. Și n-am să-i uit NICIODAT| pe extraordinarii actori Spolarics Andrea și Boer Ferenc în Doamna și Domnul Smith, pe Panek Kati și pe Bacs Miklos în cuplul
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
un fel, chiar și precizarea sexelor, dincolo de numele ce le-ar diferenția... Doamna Smith purtînd imenșii pantaloni ai Domnului Smith, iar acesta, crinolina soției. Și n-am să-i uit NICIODAT| pe extraordinarii actori Spolarics Andrea și Boer Ferenc în Doamna și Domnul Smith, pe Panek Kati și pe Bacs Miklos în cuplul Martin, pe Biro Jozsef în Pompierul, pe Krisztina Pardanschi în servitoarea-detectiv... și nici ceasul care este dat înapoi, și nici cele zece minute din final, antologice, în care
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
în jocul lor. Așa cum o fac toți cei aleși de el aici, de la Senkalsyky Endre, probabil cel mai în vîrstă actor de pe vreo scenă din România, la remarcabilul Csiky Andras, de la Boer Ferenc (Domnul Smith din “Cîntăreața”) și Panek Kati (Doamna Martin din aceeași “ Cîntăreața”), la cei doi tineri și foarte buni Kezdi Imola - o actriță care are realmente toate datele ca să facă o carieră mare - și Hathazi Andras, fără să-i omit pe Mende Gabi, Borbath Julia și pe debutanta
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
Stimate doamne și domnișoare, distinși domni, Permiteți-mi ca la acest sfârșit de an, să vă urez toate cele bune pentru anul 2010 care se apropie în grabă. Sănătate, succese, bucurii și noroc! Să vi se împlinească toate visele frumoase, tot ce
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
e de centru-stânga, citește din Dante și Michelangelo pe care nu-i va schimba cu cărticica șefului de cuib, nu-i antisemit (mai mari antisemiți, constată el, sunt în America, unde Bush...)”. Dar neobositul telesenator? „Că Păunescu îmi scrie «Dragă Doamnă Monica» nu e decât un accident pe parcurs. E drept, dezagreabil. Îl preferam când, plin de ură, cerea să fim V. și cu mine, crestați cu cuțitul, să ni se pună sare peste rană ca să ne audă țipetele țăranii României
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
în vedere importanța sa de-a lungul secolelor în această parte a Europei precum și numeroasele lui monumente, această stare de lucruri nu se justifică câtuși de puțin. În peisajul foarte sărac al publicațiilor privitoare la acest subiect se situează cartea doamnei Catherine Durandin*), profesoară de istorie românească și istoria relațiilor internaționale la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris (INALCO, vechea “l’Ecole des Langues Orientales Vivantes”, înființată de Colbert și reîntemeiată în 1795), care este în Occident, la
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
de istorie care preced pe cel de-al XX-lea să fie tratate cu mult mai multă atenție. Însemnătatea internațională a orașului, iradierea sa în lumea ortodoxă, modernizarea după modelul Franței lipsesc din carte cu desăvârșire. Dincolo de această remarcă, mărturia doamnei Catherine Durandin rămâne, după părerea mea, foarte prețioasă. Cartea se află sub semnul a ceea ce istoriografia franceză numește “le regard de l’autre”, privire care s-a exercitat asupra orașului, în cazul autoarei, timp de trei decenii. În 1971, ea
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
și Virgil Ierunca, aflați la a doua vizită în țară după 1989. Prezentarea o datorăm tot poetului Adrian Alui Gheorghe. De ce nu se gîndește nimeni să publice întreaga discuție? Ar fi, probabil, foarte interesantă * Și revista 22 participă la aniversarea doamnei Lovinescu. În numărul 718 ea acordă două pagini lansării la Gaudeamus a volumului al treilea din Jurnalul de la Humanitas * În aceeași publicație, dl. Traian Ungureanu, recent mazilitul de la B.B.C., scrie un senzațional reportaj despre echipa de fotbal a Ungariei care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
opresc o clipă în fața vitrinei. Cand citesc în colțul din dreapta jos al guașei (sau litografiei?) Eugène Ionesco (în creion), clipă se transformă în lungi minute de contemplare, urmate de impulsul de a intra în galerie. Intru în vorbă cu proprietara, doamna Lily Brülisauer, care îmi ghicește în cinci minute naționalitatea. Îmi arată apoi, sprijinite de pereții a trei încăperi, pe mai multe rânduri, în rame albe, cuminți, guașe și litografii de Ionesco. Amprenta picturii lui Ionesco: tensiunea dintre naivitatea expresiei și
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
lasă dominați de un “maître d’école” tiranic, cu chipul triunghiular de pasăre de pradă, sau de o teribilă “méchante dame” - inconfundabila reprezentare a morții. Este oare acesta iadul, universul coșmaresc al lui Bosch, al cărui discipol Ionesco se declară? Doamna Brülisauer, care observa prin vitrină galeriei o mulțime de lume trecând pe strada crede că litografiile sprijinite de pereți reprezintă lumea pur si simlu, lumea de pe stradă, de aiurea. Lumea, așa cum o poate vedea oricine, oriunde. “La peinture est pour
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
mai supraviețuiesc, răspândite în orașul vechi) amintirea lui Ionesco e încă vie. Fiecare vizită la Galeria Erker, în al carei atelier de grafică Ionesco a găsit ambianța ideală de lucru, era marcată de articole în ziarul local, toate păstrate de Doamna Noto, care se ocupă de primirea soților Ionesco. Înconjurată de litografii, de cărți în ediții bibliofile și de afișele expozițiilor succesive organizate de Galeria Erker, Doamna Noto și-l amintește pe Ionesco că pe un domn bătrân timid, retras, fără
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
ambianța ideală de lucru, era marcată de articole în ziarul local, toate păstrate de Doamna Noto, care se ocupă de primirea soților Ionesco. Înconjurată de litografii, de cărți în ediții bibliofile și de afișele expozițiilor succesive organizate de Galeria Erker, Doamna Noto și-l amintește pe Ionesco că pe un domn bătrân timid, retras, fără pic de morgă “academică”. Mulți scriitori și artiști celebri au luat drumul St. Gallenului, pentru a se întâlni, în chiar inima lui, la Galeria Erker. Inspirându
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
și-și scoase trabucul din gură. Zău, Țuțik, încep să cred în puterile tale ascunse... Puse trabucul pe scrumiera de pe masa noastră și continuă: Treceam prin dreptul restaurantului și ce mi-am zis? „Poate că Țuțik e aici”. Bună dimineața, doamnă Slonim. Sunt atât de zăpăcit, că am omis să vă salut. Cum vă simțiți? Îmi face plăcere să vă revăd. Ce voiam să vă spun? Da, e vorba de Țuțik. Mi-am zis în sinea mea: „Ce să facă el
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
și hasidism adoptat de prietenul nostru Haiml să nu coexiste într-un oraș al jocurilor, într-o lume a jocurilor, un fel de Coney Island unde fiecare - bărbat sau femeie - să-și poată face jocul potrivit dorințelor sale. Sunt convins, doamnă Slonim, că ați vizitat Coney Island nu numai o dată. - Da, dar nu am ajuns niciodată la concluziile dumneavoastră filozofice. ș...ț - Doctore Feitelsohn, Țuțik și-a găsit o mireasă pe strada Krochmalna. Feitelzohn își lăsă jos furculița. - Așa stau, deci
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
Regnier ș.a. până la Claudel, Max Jacob, Valéry, Apollinaire, Brecht, Queneau, precum și trei parafraze românești: Odobescu, Arghezi și Barbu. Dar vârful meșteșugului lui Șerban Foarță, culmea artei sale, dincolo de câteva pastișe savuroase, e dată de ultimul poem din carte intitulat Balada doamnelor în vavil(l)onică transcripție, un exercitiu intertextual absolut, gratuit și suficient sieși, o capodoperă lingvistică. Iată ce poate scrie poetul magician lăsat, nesupravegheat, singur în biblioteca! Voi cita integral: „Sag mir welch’ ein Ort ist Miss / Italien, Floră la
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
Adina-Ștefania Ciurea Cu certitudine unul dintre evenimentele editoriale de prim rang ale anului 2002 îl constituie Jurnalul de epocă al lui Mihail Sebastian în îngrijirea doamnei Cornelia Ștefănescu. Nu ne aflăm în fața unei premiere absolute; cartea de față reia și completează volumul din 1984, Cronici. Eseuri. Memorial de la Ed. Minerva. Astfel, pe lângă Considerații asupra romanului modern, Jurnal proustian - tratat asupra artei romanului sau unele cronici și
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
motive pomicole. 3. Ninge. Cade prima zăpadă și primii cerșetori înghețați de frig. Fulgii mari valsează grațios în ritmul unei muzici transmisă de Divinitate pe o frecvență PRO, aprobată și știută doar de CNA. 4. Pe majoritatea posturilor de televiziune, Doamna deputat Mona Muscă ține cursuri intensive de înțelepciune politică. - Păcat că nu și-a dat seama ce poate pe vremea CDR-ului, zice prietenul Haralampy, că azi ar fi Maria Estela Martinez de Perón ediție românească... În orice caz - o
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
sfîrșitul lui Degețel: după unii acesta ar fi furat bogățiile Căpcăunului, după alții, care au și mîncat acasă la părinții eroului, acesta ar fi devenit bogat doar folosindu-se de cizmele de șapte poște ca mesager al regelui și al doamnelor îndrăgostite. Chiar și cele două titluri date de Perrault volumului său, unul instalat după un protocol cunoscut pe pagina de titlu, celălalt strecurat pe furiș în frontispiciu, țin, pesemne, tot de joc, de șăgălnicia cu care el pare că ne
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]